Silvia Constantinescu: În num`rul trecut al CURIERULUI ROMÂNESC am publicat o scurt` prezentare a CLUBULUI ROMÂN DE STUDII TEMPLIERE. Doresc s` prezint mai îndeaproape acest club, dar s` [i stau de vorba cu dumneavoastr` despre alte aspecte ale situa]iei actuale ale societ`]ii române[ti. S` începem îns` cu întrebarea tradi]ional`: Cine sunte]i, domnule Doru Gavril?
Doru Gavril`: Sunt student la informatic`-matematic` în Colegiul Na]ional "V. Alecsandri", Gala]i. Începând cu clasele de gimnaziu, am participat la competi]ii na]ionale de matematic`, limb` român` [i fizic`, în ultimii ani specializându-m` pe fizic`. De]in certifi- catul Universit`]ii Cambridge de limb` englez`.
Pentru a da cititorilor o imagine mai clar` a organiza]iei noastre, în completarea textului din num`rul trecut al CURIERULUI ROMÂNESC sunt necesare câteva preciz`ri. În calitatea mea de reprezentant general al Clubului Român de Studii Templiere, m` ocup de promovarea imaginii Clubului în exterior, de rela]iile cu persoanele particulare [i organiza]iile ce se num`r` printre colaboratori. Toate aceste atribu]ii mi-au fost încredin]ate de pre[edintele Funda]iei [i de Consiliul Director.
 |
D-ul Doru Gavril`.
Foto: © D. Gavril`.
S.C.: De ce un Club Român de Studii Templiere?
D.G.: R`spunsul la aceast` întrebare trebuie s` înceap` cu o prezentare a subiectului [i a domeniului nostru de cercetare, pentru acei cititori care au întâlnit doar întâmpl`tor referin]e.
Rolul noului ordin era s` p`zeasc` Locurile Sfinte [i s` lupte împotriva necredincio[ilor. Pe sigiliul Templului figurau doi cavaleri c`lare pe acela[i cal, simbol al dualismului din Regula: cavaleri lupt`tori pentru Credin]`, dar [i c`lug`ri, cu jur`minte de castitate, supunere [i pauperitate. Steagul (baniera) Cavalerilor Templieri este Beauceant, stindardul alb [i negru: "trebuie s` fi]i nevinova]i ca turturelele, dar [i vicleni ca [erpii", scria Sf. Bernard în "De Laudae Novae Militiae".
În timpul Cruciadelor, Ordinul va lupta cu mai mult sau mai pu]in succes pentru ap`rarea Statelor Cruciate [i pentru recucerirea Spaniei. Niciodat` nu s-au precupe]it nici sângele nici aurul. În 1307 se pl`nuia o nou` cruciad` care urma s` elibereze Egiptul [i apoi Palestina. Templierii ar fi fost vârful de lance. În schimb, Filip cel Frumos al Fran]ei, un rege excomunicat, cu mini[tri excomunica]i de Pap`, aresteaz` întreg Ordinul pe p`mânturile sale, iar cu nea[teptata complicitate a Papei, [i în restul Europei unde Ordinul avea de asemenea largi posesiuni. Urmeaz` primul din acele procese crude ale Inchizi]iei Evului Mediu [i chiar împotriva celor "mai dragi fii ai Bisericii". Mul]i cavaleri recunosc vini închipuite [i ne putem da seama de atrocit`]ile comise pentru c` numai în prima s`pt`mân` de interogatorii au murit f`r` s` m`rturiseasc` 36 de cavaleri [i mul]i alti sergen]i [i oameni ai Templului.
În ]`rile din afara sferei de putere a Fran]ei, procesul este suspendat [i Templierii achita]i: în Italia sau Anglia. În Sco]ia, Portugalia sau Aragon regii refuz` s` aresteze Ordinul [i-i las` toate privilegiile, pe când în est, în Ungaria [i Cipru le sunt confiscate doar posesiunile. Conciliul de la Vienne-sur-Rhone (1312) întrunit de Papa Clement V, aflat în semi-arestul impus de regele Filip, suspend` nelimitat Ordinul [i a[a a r`mas pân` ast`zi. Sentin]a tribunalului ecleziastic nu a putut spune clar "vinovat". Jum`tate din participan]ii la Conciliu au plecat dezgusta]i dup` ce decizia lor de a-i l`sa pe Templieri s` se apere a fost înc`lcat` de Filip cel Frumos, care adusese trupe în ora[. Dup` 700 de ani procesul ridic` întreb`ri: se accept` acum c` Ordinul a fost nevinovat, c` Papa era sub presiunea regelui Fran]ei, c` Filip suferea de o alienare produs` de moartea so]iei sale Ioana de Navarra, pe lâng` o ambi]ie [i avari]ie proverbiale.
Dar în 1314 se v` întâmpla unul din acele evenimente deosebite ale Istoriei, a c`ror consecin]e sunt totdeauna greu de stabilit. Marele Maestru al Templului Jacques de Molay, principe suveran, este adus în lan]uri în fa]a catedralei Notre Dame de Paris [i este condamnat de comisia pontifical` la închisoare pentru tot restul zilelor. Maestrul se ar`tase slab [i m`rturisise tot ce îi ceruser` inchizitorii; apoi î[i retr`sese m`rturia [i iar recunoscuse. Era în al [aptezecelea an al vie]ii, pe ultimii [apte îi petrecuse în torturi [i subterane; dar înainte, comandase armate [i ]inuturi. Atunci Marele Maestru î[i revoc` ultima depozi]ie, denun]` torturile [i proclam` solemn Ordinul ca nevinovat. Pe 18 martie 1314, Jacques de Molay v` fi ars pe rug [i tot atunci din cenu[a sa, Templierii au primit o nou` via]`, c`ci diverse cronici ne spun c` Maestrul a chemat în fa]a judec`]ii divine pe Filip al Fran]ei [i pe Pap`, pân` într-un an. Probabil acele cuvinte teribile din timpul Solsti]iului ar fi fost uitate; dar iat` c` pe 20 aprilie moare în chinuri Papa Clement V. Filip îl v` urma pe 29 decembrie, cu min]ile pierdute. Dumnezeu începuse s` judece. Ne putem face astfel o idee cu privire la vastitatea temei noastre de cercetare [i relevan]a, dup` nou` secole, a acestui Ordin. Clubul Român de Studii Templiere î[i propune s` cerceteze istoricul, doctrina [i mesajul acestor Cavaleri, cât [i importan]a celeilalte Cavalerii, cea Spiritual`, dezvoltat` dup` 1314. De ce un club? Pentru c` nu suntem o organiza]ie ini]iatic`, ci una de cercetare, membrii no[tri au drepturi egale, iar activitatea noastr` este una eminamente [tiin]ific`. Totodat` patrimoniul templier din România zace necercetat, uitat sau confundat cu al Teutonilor. Nu se ]ine cont c` marele istoric Gh. Br`tianu scria în 1942 despre Templierii din Transilvania, un studiu trecut cu vederea. Nu se ]ine cont c` în lume sunt doar doua locuri unde cele trei mari ordine militare (Templieri, Ospitalieri - de Malta, Teutoni) au convie]uit: Palestina, unde to]i luptau contra Islamului, [i Transilvania. Câ]i mai [tiu c` primul document occidental care vorbe[te despre }ara Româneasc` la 1200 este un act al Ospitalierilor? Iat` doar câteva din punctele pe care clubul nostru trebuie s` le investigheze, s` le promoveze [i s` le fac` cunoscute: este acea parte a istoriei noastre pe care înc` o ignor`m.
S.C.: Ce legatur` este între Ordinul Templierilor [i Clubul Român de Studii Templiere?
D.G.: Am vorbit mai înainte de grupuri ezoterice [i organiza]ii legitime. Cred c` sunt dator cu o clarificare. Organiza]ii serioase sunt în primul rând cele academice, care se ocup` de cercetare în domeniu. Dar acestea manifest` o neîncredere adânc înr`d`cinat` în teoriile post-clasice despre aceste teme [i sunt în general reticente în fa]a unor noi idei. A doua categorie este format` din organiza]iile ini]iatice cre[tine sau non-atee fie ele de caritate, militante sau discrete. În acest context, Clubul Român de Studii Templiere este, cred, un unicat. Suntem singura organiza]ie [tiin]ific` invitat` la Conventele diverselor organiza]ii ini]iatice [i suntem una din pu]inele organiza]ii cu valen]e ini]iatice, f`r` a fi ini]iatic`, care se bucur` de încrederea lumii academice. Pentru a avea o imagine despre concretul ambivalen]ei noastre am s` dau doar câteva exemple. În decembrie 1997 [i prim`vara 1998 am fost sprijini]i moral s` ne înfiin]`m de Grand Priory of England and Wales of the Sovereign Military Order of the Temple of Jerusalem prin Cancelarul acestei organiza]ii. Mai târziu am fost sus]inu]i de Gran Priorato de Espana del Orden Soberana y Militar del Temple de Jerusalem prin Marele Prior [i Vice-Prior [i apoi chiar de Marele Maestru. Pe tot parcursul acestor doi ani de activitate am primit suport logistic din partea doamnei conferen]iar dr. Helen Nicholson din Cardiff, Wales, am avut contacte cu alte organiza]ii [tiin]ifice din Anglia, Fran]a sau Ungaria al`turi de informa]iile mereu binevoitoare de la Biblioteca Sfântului Scaun, Vatican.
Organiza]iile similare nou` sunt destul de rare [i de aceea contactele noastre sunt mai solide la nivelul diverselor persoane particulare cu care colabor`m. În plus, Clubul are propriile sale activit`]i pe plan interna]ional [i uneori este preferabil` organizarea cercet`rii direct prin membrii no[tri.
S.C.: Clubul Român de Studii Templiere s-a înfin]at de doi ani. A existat un astfel de club [i înainte de r`zboi? Dac` da, fi]i v` rog amabil [i povesti]i despre istoria Clubului de Studii Templiere în general [i despre istoria lui în România în special.
D.G.: Clubul este o premier` în România [i foarte probabil în toat` Europa de Est. Dar ini]iative au existat [i un interes constant a fost ar`tat de Ordinul Masonic Român. Desigur, sunt ini]iative din perioada interbelic`, atât de propice culturii [i spiritului. Dar nu sunt simple întâmpl`ri, asemenea ini]iative fiind o tradi]ie, iar ca s` ne întoarcem ab origine, în 1734 Andrew Ramsay comunica teza sa despre originea templier` a masoneriei, text aflat în arhiva RCTS. Mai recent, Fr. Lorne Pierce din Canada s-a ocupat de istoria procesului [i de Jacques de Molay, noi având [i acest studiu. Clubul nu are nici o legatur` cu ini]iativele de mai sus, dar sper ca existând aceast` bun` preocupare înainte de r`zboi s` nu trebuiasc` s` luam totul de la temelie. Este important faptul c` noi promov`m [i o imagine benefic` a României, a culturii [i realelor noastre valori. Membrii RCTS din New York sau Australia sunt membri tot în Clubul "ROMÂN" de Studii Templiere, în reprezentan]e locale. Membrii no[tri din Malta, de exemplu, sunt atât de ata[a]i de România încât reprezentan]ele au fuzionat.
S.C.: Pe ce reguli morale se bazeaz` Clubul Român de Studii Templiere? Ce calit`]i se cer pentru a deveni membru în acest Club? Cum po]i deveni membru în acest Club? Ce personalit`]i române [i interna]ionale au fost membri în Clubul Român de Studii Templiere? Au femeile acces în acest Club?
D.G.: În principal, pentru a fi acceptat în Club cerem membrilor no[tri o bun` ]inut` [tiin]ific` al`turi de un real poten]ial intelectual [i de cercetare. Fiind o organiza]ie cu un caracter predominant academic avem nevoie de persoane care ne pot furniza informa]ii inedite, persoane valoroase prin capacit`]ile lor de analiz` [i sintez`.
Politica de extindere a Clubului urm`re[te în primul rând capacitatea membrilor de a cerceta activ problemele [tiin]ifice propuse. Din acest motiv, prefer`m ca marile nume în domeniu, istorici [i cercet`tori s` ne fie colaboratori apropia]i [i îndrum`tori decât membri. Evident, o personalitate este deja specializat` într-o anumit` tem` [i are câteva interese clar definite, Templierii nefiind neap`rat una dintre aceste priorit`]i. Cuvântul de ordine ar fi: colaborare cu personalit`]i [i activitate.
Intervine înc` o cerin]`, cea de ordin moral.
Trebuie s` subliniez aceast` caracteristic` a Clubului, care îl face unic între organiza]iile apropiate.
Considerentele de natur` moral` joac` un rol egal cu cele de natur` intelectual` în selectarea candida]ilor. Putem spune chiar c` în România aplic`m mai strict principiul moral decât în str`in`tate. Astfel, printre membrii RCTS ve]i întâlni oameni care nu sunt savan]i în domeniu dar prin deosebitele lor calit`]i morale [i prin tenacitate egaleaz` rezultatele membrilor veni]i din medii academice. De[i majoritatea membrilor no[tri sunt tineri între 25-35 de ani avem membri pân` la vârsta de 60 de ani. Suntem singura organiza]ie care promoveaz` studierea acestei teme prin programul nostru de tineret, adresat elevilor de colegiu [i care urm`re[te canalizarea interesului tinerilor pentru studiu [i valori universal valabile. Acest program îl desf`[ur`m în România [i în Anglia cu perspective de extindere. Calitatea de membru RCTS nu este condi]ionat` de sex, printre membrii no[tri având colaboratoare valoroase în România, Canada [i Anglia. Pentru a deveni membru al Clubului un candidat trebuie s` completeze formularul de aderare pe care-l poate g`si pe pagina noastr` de Internet, la
http://RCTS.tripod.com
sau îl poate solicita la adresa noastr`: RCTS, Mazepa 2, BL. LC7, app. 45, 6200 Gala]i, România. În cazul accept`rii candidaturii urmeaz` o perioad` de prob` dup` care se va decide dac` s-a calificat acel candidat pentru calitatea de membru sau membru asociat.
Diferen]ele sunt semnificative, asocia]ii fiind mai mult ni[te colaboratori privilegia]i. Esen]ial` pentru comunicare este limba englez`, limba oficial` a Clubului.
S.C.: Care este leg`tura dintre Clubul Român de Studii Templiere [i Rosa Croce, Franc Masonerie, [i alte organiza]ii de acest fel?
D.G.: Clubul nu are nici o leg`tur` cu organiza]iile men]ionate de dumneavoastr`. Avem rela]ii de colaborare, informare [i sus]inere cu organiza]iile pe filia]ia c`rora suntem: Ordinul Suveran [i Militar al Templului din Jerusalim, Fraternitatea Templier` Gladius Dei sau De Molay International. Unii dintre membrii sunt membri [i în aceste organiza]ii, dar pân` acum nu am sesizat vreun impediment în colaborare [i comunicare. Pot completa c` acest amestec exist` [i în interiorul organiza]iilor ini]iatice, regulamentele interne neinterzicând apartenen]a simultan` la mai multe organiza]ii. RCTS se ocup` atât de studiul mi[carii Rosa Croce cât [i de studiul Ordinului Masonic, urm`rind filia]ia templier`. Primul studiu din România referitor la Rosa Croce a fost facut de RCTS în 1998. În obiectul studiului nostru intr` [i doctrina religioas`, istoria religiilor, simbolistica [i semiotica, alchimia [i Caballa. În momentul în care identific`m o direc]ie de cercetare avem capacitatea logistic` ca într-un timp scurt s` evaluam relevan]a ei. Astfel pe 8 noiembrie 1999, în cadrul unei sesiuni de comunic`ri din Gala]i am avut ocazia s` sus]in o prezentare a valorii culturii ebraice [i necesitatea toleran]ei, în dezvoltarea comunic`rii "Dou` mii de ani de cre[tinism la Dunarea de Jos."
S.C.: Ce altceva dori]i s` ad`uga]i legat de Clubul Român de Studii Templiere?
D.G.: Suntem deschi[i tuturor colaboratorilor sau celor care ne pot furniza sau au nevoie de informa]ii. Încerc`m s` înapoiem tot atât cât primim din partea membrilor no[tri dedica]i studiului [i principiilor Clubului. Totodat`, ne preocup` atragerea de fonduri pentru proiectele noastre [i patronajul comun împreun` cu alte organiza]ii fie ele academice sau ini]iatice. Stau oricând la dispozi]ia celor interesa]i la adresa de email: RCTS@altavista.net sau de po[t` indicat` mai sus. Trebuie s` subliniez foarte competitiva prezen]` a RCTS pe Internet. Dezvoltând înc` din 1997 un complex de pagini de Internet dedicate prezent`rii Clubului, dar [i temelor istorice de cercetare, am avut în vedere un anumit tip de persoan` c`reia ne adres`m. Membrii no[tri au o medie de vârst` de 25 de ani [i tr`iesc în ora[e mari [i centre universitare puternice, unde folosesc curent cele mai moderne tehnici de cercetare [i comunicare care le stau la dispozi]ie. În toate aceste pagini avem imagini unicat, transmise de cercet`tori locali [i texte ale c`ror drepturi de reproducere [i difuzare apar]in în exclusivitate Clubului. Obiectivul principal a fost asigurarea unei reale interac]iuni cu cititorul; paginile noastre sunt de un dinamism deosebit, vizitatorul având acces la arhiva RCTS prin formularele de bibliotec`, prin teleconferin]a real-time sau prin grupurile noastre de discu]ii. Lista de discu]ii, RCTS@onelist.com, este a doua ca m`rime din întregul Internet, difuzând informa]ii interesante despre Templieri [i cavalerism, al`turi de Jurnalul RCTS.
S.C.: Cum vede]i situa]ia actual` din România, 10 ani de la r`sturnarea lui Ceau[escu?
D.G.: Intrarea României în EU [i NATO cere mari presta]ii din partea românilor. Sunt ace[tia preg`ti]i pentru a face sacrificiile necesare pentru intrarea României în aceste structuri în urm`torii 5 ani, de exemplu? Ce ar trebui s` se fac` pe plan economic, politic [i nu mai pu]in plan social în acest sens?
"Jubileul" celor 10 ani recent împlini]i de la schimbarea regimului politic în România a fost o bun` ocazie pentru estim`ri [i retrospective în contextul unei mari efervescen]e mediatice. Astfel s-au format o serie de sintagme pentru a da un nume acestei schimb`ri: de la interesatul "eveniment" la apocalipticul "lovitura de stat" sau dezam`gitul "Revolu]ie". Ultimul termen este ocazional condimentat cu o precizare: "Revolu]ia popular`"; de ce se tem cei ce utilizeaz` termenul? Cum altfel decât popular` putea fi, ori cineva încearc` s` se dezvinov`]easc` folosind aceea[i expresie ca în 1947, în Scânteia, de exemplu. Recent am întâlnit o exprimare care denot` o adversitate profund`, chiar ur`: "c`derea regimului ceau[ist". Autorul este un tân`r absolvent de liceu, [i m-am întrebat de unde acea adversitate, de ce dorin]a de eliberare de un trecut? Pentru c` autorul nu a tr`it decât ca]iva ani în acel trecut [i asta la o vârst` când nu a putut fi "marcat" de condi]iile de atunci. S` te eliberezi de ceva ce nu te apas` - îngrijor`toare perspectiv`, doar dac` nu este unul din exemplele acelui interesant proces denumit de Jung "individua]ie". Pentru o problem` actual` (s` lu`m, de exemplu, lipsa perspectivei unei cariere [i a unei vie]i decente, f`r` s` fii obligat s` faci parte dintr-o genera]ie a sacrificiului) responsabilitatea se transfer` în subcon[tient asupra unui obiect al adversit`]ii (de exemplu, perioada istoriei din comunism), o reprezentare clar` a unei st`ri de spirit confuze. Ce este oare mai frustrant decât s` vrei s` fii "normal", asemeni celorlal]i, vesticilor - have a nice one-floor house with a green lawn and garage and a chance to be "assitant director" someday. Dar s` ]i se ofere unul din cele 20 de milioane de locuri pe o pagin` de manual de istorie: "genera]ia care a reconstruit România". Aparent am discutat despre sensul unei exprim`ri, dar tocmai "nomen rosae" ne intereseaz` în acest caz. Forma în care se exprim` Ideea. Chiar dumneavoastr` folosi]i "r`sturnarea lui Ceau[escu" o expresie exterioar` cu un accent de neîncredere: ce v` opre[te s` v` asuma]i schimbarea, s` spune]i c` [i dumneavoastr` l-a]i r`sturnat pe Ceau[escu? Iat`, pe scurt situa]ia românilor în 2000 din perspectiva dat` de analiza a trei cuvinte. Voi încerca [i o prezentare a problemelor din planul politic, economic [i social; pentru c` ocupa]ia mea în acest moment este cultura [i istoria (cultura istoric` [i istoria culturii), nu voi uita nici aceste aspecte. Scena politic` are îns` pe lâng` aceste constante [i o serie de variabile, care de exemplu în Senat pot înclina balan]a. UFD a domnului Vosganian se dore[te partid na]ional(ist) de (centru) dreapta, postur` jenant`, deoarece domnul Vosganian de]ine locul în Parlament ca reprezentant al minorit`]ilor, în timp ce dialectica domniei sale începe s` semene cu cea a PUNR. În condi]iile unei "situa]ii bune" [i a contur`rii domnului Mugur Is`rescu ca o persoan` decis`, s-ar putea ca în Parlamentul din 2000 s` fim lipsi]i de figura denun]`toare a lui C.V. Tudor, dar s` o primim pe cea, mai moderat`, a domnului Victor Ciorbea. Un rol electoral s-ar putea s` joace [i Mugur Is`rescu a c`rui politic`, dac` se va dovedi reu[it`, va putea fi direc]ionat` spre unul din partidele coali]iei dându-i acestuia un avans considerabil. Dar mai probabil, direc]ionarea se v` face c`tre întreaga CDR sau Coali]ie, c`tre o tendin]`, o viziune politic` [i nu un partid. Pe plan politic ar trebui marcate dou` obiective: continuarea orient`rii vestice a României [i a guvern`rii cu UDMR, al`turi de men]inerea coali]iei [i al doilea, electoral, scoaterea din iner]ie a celor 40% de indeci[i care apar în tabelele pronosticurilor. În domeniul economic, bazându-m` doar pe observa]ii proprii [i ale unor speciali[ti, cred c` tendin]a actual` este bun`. Doar c` ea aduce o cre[tere semnificativ` a presiunii asupra popula]iei [i ajungem, astfel, la domeniul social. În România nu exist` înc` o strategie, [i implicit o infrastructur` a serviciilor sociale. Se fac încerc`ri în domeniul medical, al asigur`rilor [i al pensiilor, dar acestea sunt proiecte pe termen mediu a c`ror rezultate mai trebuie a[teptate. Cred c` un punct de o importan]` deosebit` este s` se încerce o reform` suportabil` [i rapid`. Pân` acum a fost lent` [i grea. Dar problema principal` nu este la nivelul Ministerului Culturii, ci la cel al Educa]iei Na]ionale. Programele [colare [i mentalitatea educa]ional` sunt dezastruoase [i în acest ritm înv`]`mântul românesc se îndreapt` spre o implozie. Pentru c` în ultimii 53 de ani nu s-au format cadre didactice, ci instrumente de r`spândire a doctrinei comuniste, iar dup` 1989 a lipsei oric`rei doctrine. Mul]i din profesorii României nu sunt oameni de cultur`: exist` profesori care v`d în Gabriel Liiceanu sau Doina Cornea du[mani na]ionali! A[ fi în]eles "inamici de idei", dar "du[mani na]ionali" e prea mult! Într-un fel, în cultura româneasc`, unii se a[teapt` s` existe o mare democra]ie, demos-kratos (puterea poporului, adic` a celor mul]i asupra individului). Când totul ar trebui s` fie invers: superioritatea individului asupra mul]imii. Mul]imea se erijeaz` u[or în grup de opinie, apoi mi[care [i de aici pân` la rolul de tribunal nu este decât un pas. Nimeni nu are dreptul s` cear` excluderea unei idei. Dac` ea este proast`, va dispare; dar oricine are dreptul de a se solidariza cu o idee. Ceea ce trebuie f`cut în domeniul culturii este insuflarea respectului pentru cultur`. De la sine apoi aceasta v` fi promovat` [i nu se va mai discuta despre "culturalizare".
Ce înseamn` acest termen? Cultura vine din interior, iar dac` nu vine nu poate fi "f`cut`". Arat` omului c` i-ar fi mai bine dac` în loc s` râd` citind "Academia Ca]avencu" l-ar citi pe Rilke de exemplu, [i implic` apoi, c` aceasta este o necesitate: dac` nu omul respectiv, cel putin copiii lui îl vor citi pe Rilke. Atunci vor avea discern`mântul s` aleag` între cultur` [i populism. Decizia aceasta de a face o infuzie de respect pentru cultur` trebuie îns` [i ea luat` de cineva, la nivelul conducerii politice, iar la noi oamenii politici sunt fie aculturali, fie anticulturali, cu foarte rare excep]ii (care au în comun o [coal` anume).
Trebuie format` o clas` politic` culturalizat` care s` imprime societ`]ii aceste valori. Mergând pe firul logic, cineva trebuie s` formeze [i aceast` clas`, iat`-ne într-un cerc vicios, în c`utarea unor elite. Dac` ne rotim ochii în jur, avem doar una sau dou` op]iuni: nu e greu de identificat unde s-a p`strat spiritul elitist în cazuri particulare, [i sunt doar pu]ine grupuri general-interna]ionale a c`ror menire este conservarea elitei. Ex Oriente Lux.
S.C.: Am primit foarte multe scrisori de la tineri din România care cereau informa]ii legate de emigrare. Îmi spuneau ca nu au nici un viitor în România [i de aceea doresc s` emigreze oriunde. Cu vede]i aceast` situa]ie? Ce p`rerea ave]i despre dorin]a unor tineri români de a emigra [i lipsa acestora de a g`si rezolv`ri în ]ara lor?
D.G.: Cauzele situa]iei pe care o descrie]i stau, în principal, în nealinierea dintre sistemul de înv`]`- mânt [i o economie dezintegrat`, cu cerin]e prost orientate [i politici manageriale mafiote [i falimentare. Sistemul educa]ional din România este o lung` perioad` de 12 ani, lipsit` de aplicativitate practic`, dar marcat` de un orgoliu [i o persisten]` în eroare care ar trebui s` cauzeze o mare îngrijorare în Ministerul Educa]iei Na]ionale. Proasp`tul bacalaureat realiza, pân` de curând, c` de facto, cuno[ti]ele dobîndite nu îl ajut` cu nimic, fiind o colec]ie de informa]ii disparate [i nefolositoare. Noile programe de înv`]`mânt asigur` bacalaureatul c` nu va [ti nimic, fie folositor sau nu. În condi]iile unei totale lipse de dotare în [coli, nu se poate face un înv`]`mânt bazat pe aplica]ii [i constat`ri empirice - cum încearc` s` acrediteze noile programe. Replica invariabil` va fi lipsa de fonduri, în parte este adev`rat, dar când dotarea se face în urma consult`rii unor firme cu comisioane intolerabile, iar apoi se cump`r`, computere - s` spunem - la tehnica anului 1996, dar la pre]urile din 2000, este firesc s` ne întreb`m dac` nu cumva problema nu sunt fondurile, ci oamenii care le administreaz`. Ministerul Educa]iei ne arat` c` România are mul]i olimpici, elevi cu onorabil` participare în concursuri na]ionale [i interna]ionale [i, iat`, sistemul func]ioneaz`. Imaginea este fals` [i ascunde o realitate primejdioas`: 99% din sistem nu func]ioneaz`, iar acel 1% se datoreaz` perseveren]ei exclusiv a elevilor [i nu condi]iilor de studiu sau mijloacelor puse la dispozi]ie de cei care ar trebui s` le pun`. În plus, olimpicii no[tri pleac` imediat în str`in`tate [i nu au de gând s` se întoarc`. La nivelul institu]iilor de înv`]`mânt exist` o extraordinar` iner]ie în luarea deciziilor benefice [i o conlucrare total` când este vorba, în timpul examenelor din var`, de cump`rarea stricto sensu a locurilor la liceu sau universitate, în dolari.
În contextul recentelor probleme sindicale din Educa]ie se uit` un lucru: înv`]`mântul în medie este foarte prost [i dac` remunera]iile sunt de câteva ori mai mici decât în alte state trebuie s` se ]in` seam` [i de faptul c` presta]ia didactic` este tot atât de deficitar`. Ini]iativele unor persoane care au întâlnit înainte de 1989 u[ile închise ale func]ionarilor regimului, întâlnesc acum aceia[i indivizi, dar promova]i la nivel decizional, f`r` s` vorbim de adev`rata team` de ini]iative venite din partea elevilor - sistemul este construit ca s` le reprime. Dac` ave]i acum o idee despre mediul în care tinerii evolueaz` ve]i în]elege c` la finalul studiilor ei au doar câteva certitudini: c` munca lor nu va fi apreciat`, c` dac` vrei s` reu[e[ti nu are rost s` studiezi dac` po]i cu o sum` oarecare corupe un "insider". {i cel mai r`u, c` munca este de 2 feluri: cea pentru care ai studiat, dar pe care nu o po]i desf`[ura [i cea subteran` pentru diverse firme care angajeaz` pe o perioad` scurt` pentru bani pu]ini, a[a numita "pia]` neagr`" [i care nu va contribui la asigur`rile de s`n`tate [i celelalte drepturi. Acei tineri care mai au înc` siguran]a c` pot face ceva în via]`, caut` cu disperare s` plece - oriunde, pentru c` oriunde vor fi trata]i mai bine [i vor avea [ansa unei cariere. Dar [i ace[tia sunt foarte pu]ini [i gândi]i-v` numai la num`rul de absolven]i care nu au posibilitatea s` plece din ]ar`, dar sunt în aceea[i situa]ie: segmentul economico-administrativ supra saturat, industria dezintegrându-se, liber-profesioni[tii [i micii întreprinz`tori descuraja]i. Iar peste toate acestea, marea neîncredere în for]ele proprii: pân` la terminarea facult`]ii [i chiar [i dup` aceasta tinerii depind de ajutorul financiar al familiei, în România nefiind part-time jobs, [i astfel foarte pu]ini dintre studen]i lucreaz` undeva, finan]ându-[i studiile. Nu v`d o solu]ie a acestei probleme - schimb`rile necesare dureaz` [i trebuie s` fie oamenii potrivi]i pentru decizia potrivit`. Pân` acum nimic nu m` îndrept`]e[te s` sper c` ei exist`; de aceea solu]ia emigr`rii r`mâne singura pe care o poate urma un tân`r absolvent de înv`]`mânt superior.
Înapoi la începutul paginei!
© 2000 Curierul Românesc.
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC