ION PARASCHIVOIU

Silvia Constantinescu: În num`rul trecut al CURIERULUI ROMÂNESC am pubilcat o scurt` prezentare a Academiei Româno-Americane de Arte [i {tiinte (ARA). Cu mul]i ani în urm` am prezentat în paginile acestei publica]ii pe doamna Maria Manoliu-Manea [i apoi pe d-ul Corduneanu, în calitatea lor de pre[edin]i ai ARA. Dumneavoastr` sunte]i actualul pre[edinte [i în aceast` calitate doresc s` v` prezint cititorilor mei. De aceea v` rog s` ave]i amabilitatea s` v` prezenta]i singur. Cine sunte]i domnule Ion Paraschivoiu?

Ion Paraschivoiu: Am fost ales pre[edinte al Academiei Româno-Americane de Arte [i {tiin]e (ARA) la Congresul al 23-lea ARA, care a avut loc în Statele Unite ale Americii, la Universitatea Rochester din Statul New York, în luna august 1998, cu un mandat pe 3 ani. Sunt profesor titular la "École Polytechnique" din Montréal unde func]ionez din 1984, iar din 1990 sunt [i [eful catedrei de avia]ie. M-am n`scut la 8 octombrie 1942 în comuna Ceauru, jude]ul Gorj, România. Am absolvit Institutul Politehnic din Bucure[ti, Facultatea de Mecanic`, sec]ia de Avia]ie în anul 1965. Am ob]inut titlul de doctor-inginer în aerodinamic` în 1974 sub conducerea acad. prof. Elie Carafoli, cu teza asupra unei noi forme de arip` de avion cu geometrie variabil`, brevetat` în România în 1973. Sunt stabilit la Montréal, în Canada din 1976, unde am imigrat (ilegal din partea României Socialiste).
Din 1979 sunt cet`]ean canadian, dar mi-am p`strat [i cet`]enia român`. În Canada am început s` lucrez imediat, în domeniul specialit`]ii mele, mai întâi ca cercet`tor [tiin]ific la École Polytechnique (1976-1979), apoi la Institutul de cercet`ri Hydro-Québec, IREQ (1979-1984), iar în 1984 am ob]inut, prin concurs, postul de conferen]iar la École Polytechnique din Montréal. Dup` trei ani, în 1987, am fost promovat în mod excep]ional la pozi]ia de profesor titular, iar din 1990, prin concurs interna]ional, am ob]inut titlul de "Chair Professor" al catedrei de avia]ie "J.-A. Bombardier", fiind responsabilul programului academic [i de cercetare în domeniul aeronauticii la École Polytechnique din Montréal, unde predau cursuri de aerodinamic` [i conduc o echip` de cercet`tori (Ph.D.) al`turi de ingineri ce-[i preg`tesc Master [i doctorat în acest domeniu. Pîn` în prezent am condus 22 de masterate [i 10 doctorate cu teze de cercetare în aeronautic` aplicat` la avioane [i turbine de vînt. Printre acestea am avut [i studen]i români c`rora le-am dat burse de studii. Sunt cunoscut ca expert interna]ional în aerodinamica turbinelor de vînt [i în studiul ghe]ei pe avioane. Contribu]iile mele cele mai cunoscute pe plan interna]ional sunt modelele aerodinamice: CARDAAV folosit pentru calculul performan]elor turbinelor de vînt de tip Darrieus [i CANICE folosite la omologarea avioanelor fabricate în Canada de c`tre compania J.-A. Bombardier. Am publicat peste 100 de articole în revistele de specialitate [i am scris 6 cursuri universitare. Cea mai recent` carte a mea "Aérodynamique Subsonique", 575 p., International Polytechnic Press, 1998 a ob]inut le "Prix du ministre" în 1999, la categoria c`r]i universitare. Am fost consultat pentru "Sandia National Laboratories", New Mexico, "FloWind", California din Statele Unite ale Americii [i conferen]iar invitat la mai multe Congrese interna]ionale, ca de exemplu: Flo Wind (San Francisco), ISROMAC (Hawaii), NASA John Glenn Centre (Cleveland), Sandia National Laboratories (Albuquerque), Mie University (Japonia), IMST-Marsilia (Fran]a), CNRS (Fran]a), Academia Francez` (Fran]a), IIT New Delhi (India), Universitatea din Calcutta (India), IIT Kharaghpour (India), Universitatea "Politehnica" Bucure[ti (România), Universitatea Tehnic` a Moldovei (Republica Moldova), etc.
Am organizat, în calitate de Chairman, trei conferin]e internationale la "École Polytechnique" din Montréal. Sunt membru la mai multe asocia]ii profesionale [i fac parte din diverse Comitete {tiin]ifice Interna]ionale, printre care: "Associate Fellow" al Institutului American de Aeronautic` [i Astronautic` (AIAA), Associate Editor la "Interna]ional Journal of Rotating Machinery", Faculty Advisor of AIAA, membru al Comitetului {tiin]ific Interna]ional ISROMAC - Hawaii, S.U.A., al CESR din India.
Am ob]inut de-a lungul anilor diverse premii [tiin]ifice [i titluri onorifice, printre care citez: "Prix d'excellence de l'École Polytechnique"(1987), AIAA Awards (1992, 1994), Doctor Honoris Causa al Universitatii" Politehnica" din Bucuresti (1997) [i al Universit`]ii Tehnice a Moldovei, Chi[in`u (1998).

S.C.: Care a fost menirea acestei asocia]ii în 1975, la înfiin]are, [i care este menirea ei ast`zi?

I.P.: Academia Româno-American` de Arte [i {tiin]e, cunoscut` îndeosebi sub numele prescurtat ARA, este o institu]ie academic`, f`r` profit, creat` în1975 de c`tre un grup de intelectuali de origine român`, înregistrat` în statul California la ale c`rui legi este supus`. Aceast` organiza]ie are ca scop principal r`spîndirea tradi]iilor intelectuale române[ti în cultura [i [tiin]a occidental` [i înt`rirea leg`turilor [tiin]ifice între persoane [i institu]ii române [i cele din lumea întreag`. ARA, ca institu]ie democratic`, a vegheat tot timpul la p`strarea libert`]ii omului în activit`]ile lui creatoare cu caracter stiin]ific, literar [i în domeniul artei [i educa]iei în general. Academia Româno-American` de Arte [i {tiin]e, prin statutul ei, nu este o organiza]ie cu caracter politic [i, prin urmare, nu se angajeaz` în nici o ac]iune politic` de sus]inere a unui partid sau altul, p`strîndu-[i independen]a de a nu fi subordonat` la nici un fel de alt` asocia]ie sau grupare de orice natur` ar fi. Totu[i, membrii ARA sunt liberi s`-si exprime democratic pozi]iile lor pe plan politic, fiecare dup` con[tiin]a sa, f`r` îns` a invoca numele Academiei noastre în ac]iunile lor personale. Noi favoriz`m leg`turile de cooperare reciproc` dintre ARA [i institu]ii similare care urm`resc acelea[i scopuri. Pre[edintele este reprezentantul oficial al ARA "de facto and de jure" ale c`rui decizii se supun legilor prev`zute în Statutul acestei institu]ii.

S.C.: ARA are 3 categorii de membri: titulari, coresponden]i (din România [i Republica Moldova) [i membri de onoare. Pe lîng` aceste categorii mai exist` [i cea de "benefactors", care î[i aduc aportul financiar, administrativ sau organizatoric. Cine poate deveni membru ARA de onore, cine titular, cine corespondent [i cum se aleg "benefactors"? Ce condi]ii trebuie s` îndeplineasc` fiecare din aceste categorii?

I.P.: Categoriile membrilor ARA sunt urm`toarele: membru titular (dintre care sunt ale[i membrii emeritus), membru corespondent, membru de onoare [i "benefactor".
Pentru primele 2 categorii criteriile de a candida sunt la fel [i anume: persoane de origine român` (sau de alte origini, dar care sunt preocupa]i de [tiin]a [i cultura româneasc`), a c`ror activitate profesional` în orice domeniu al [tiin]ei [i artei este concretizat` prin publica]ii de valoare, recunoscute de cercurile academice din domeniu [i care promoveaz` [i ajut` la r`spîndirea contribu]iilor intelectuale române[ti în condi]ii de democra]ie, în afara oric`ror presiuni politice. Recomand`rile, în general f`cute de membrii ARA, înso]ite de un curriculum vitae cu o list` a contribu]iilor originale, sunt propuse Pre[edintelui ARA, care dup` consult`ri cu Secretarul General ARA [i dup` concluzii favorabile supune candidatura propus` la vot secret, la care particip` to]i membrii titulari ARA. Categoria de membru corespondent ARA, care pentru a fi eligibil în acelea[i condi]ii citate mai sus, se aplic` persoanelor cu reziden]` în România sau Republica Moldova.
Membrii de onoare sunt personalit`]i cu merite excep]ionale pe plan interna]ional care în calitatea lor de oameni de [tiin]` [i cultur` sau ca "leadership" în domeniul educa]iei au contribuit la dezvoltarea valorilor [i tradi]iilor române[ti. Printre membrii de onoare ARA sunt în prezent: Profesorul George Emil Palade (S.U.A.), laureat al Premiului Nobel în Medicin` (1974), Monseignorul Octavian Bârlea (Germania), unul dintre fondatorii ARA, profesorul Eugenio Co[eriu (Germania), lingvist reputat, iar în trecut dintre marile personalit`]i au f`cut parte: scriitorii Eugen Ionescu, Virgil Gheorghiu (exila]i în Fran]a) [i filosoful Mircea Eliade (S.U.A.).
Titlul de "benefactor ARA" este atribuit acelor persoane care prin dorin]a lor de a ajuta eforturile intelectualit`]ii ce dezvolt` [i promoveaz` tradi]iile [tiin[ifice [i culturale române[ti, sus]in financiar institu]ia noastr`. Din aceast` categorie fac parte: D-ull Leonid M. Arcade (Fran]a), Mgr. Octavian Bârlea (Germania), d-ul Miron Bonca (S.U.A.), Prof. Dan Gabriel Cacuci (S.U.A. [i Germania), d-ul Ion Cepoi (S.U.A.), prof. Claude Matasa (S.U.A.) [i d-ul Nicholas Pora (Canada). Trebuie s`-i men]ion`m [i pe regreta]ii: d-ul Irene Bie Corsani (S.U.A.), prof. Raymond A. Comnene (Canada) [i Prof. Ion Ra]iu (România) al c`ror sprijin financiar l-a avut ARA.

S.C.: Înfiin]area ARA în 1975 n-a fost [i ca o replic` la Academia Român`, ai c`ror membri erau membri de partid, ale[i în mare parte dupa merite politice?

I.P.: ARA, fondat` dupa principiile [i scopurile expuse anterior, nu a fost niciodat` [i nu este nici ast`zi o replic` a Academiei Române, care pe timpul dictaturii comuniste, nu putea s`-[i p`streze un caracter de institu]ie academic` democratic` [i apolitic`. Ast`zi, Academia Român` poate avea prestigiul [i respecta principiile ei nobile de la înfiin]area sa în 1866. La aceast` întrebare a[ dori s` men]ionez un lucru, care clarific` confuzia ce o produce no]iunea de Academie atribuit` la cele dou` institu]ii. În concep]ia mea, noi, membrii ARA (titulari [i coresponden]i) nu ne consider`m academicieni, no]iune atribuit` în general unui savant în domeniul s`u de activitate. De[i, urmînd acest criteriu, ARA cuprinde membri (o parte în plin` activitate profesional`) de mare valoare la scar` interna]ional`, ale c`ror contribu]ii sunt apreciate în toat` lumea, dar nu putem generaliza. Deci, denumirea institu]iei noastre "Academia Româno-American` de Arte [i {tiin]e (ARA)", nu are acela[i sens ca cel al Academiei Române. S-ar putea dezvolta mai mult pe acest joc de cuvinte, dar sper c` am dat o l`murire acceptabil`.

S.C.: Mai este necesar` existen]a ARA ast`zi când România este o ]ar` liber`?

I.P.: Da, ast`zi ca [i pe timpul României comuniste, ARA î[i justific` pe deplin existen]a sa, cu atît mai mult cu cît s-a creat o punte de comunicare între intelectualitatea din Diaspora [i cea de acas`. Dup` ce am fost ales Pre[edinte ARA, am reînnoit sau stabilit leg`turi de colaborare cu institu]ii academice [i universit`]i române[ti, pe care le-am vizitat [i unde am discutat despre rolul nostru [i ce putem face împreun` pentru a înt`ri un ideal comun: dezvoltarea [i r`spîndirea [tiin]ei [i culturii române[ti în lumea întreag`. Astfel, am g`sit o mare deschidere în privin]a unei colaborari reciproce din partea Academiei Române, Academiei de {tiin]e a Republicii Moldova, Universitatea "Politehnica" Bucure[ti, Universitatea Tehnic` a Moldovei, Funda]ia SOROS din Moldova, etc.

S.C.: ARA este, conform statutului, "o institu]ie academic`, a c`rei activitate este orientat` spre studierea [i r`spîndirea contribu]iilor [i realiz`rilor române[ti". Ce înseamn` concret aceasta?

I.P.: Una dintre activit`]ile majore ale ARA, în scopul respect`rii obiectivelor propuse, este aceea de a organiza Congrese anuale cu sesiuni [tiin]ifice de comunic`ri în toate domeniile [tiin]ei [i culturii, mese rotunde, sesiuni plenare. Congresele ARA se desfa[oar`, de obicei, în universit`]i din diferite ]`ri. Pîn` în prezent au avut loc 24 de Congrese ARA în: Statele Unite ale Americii, Fran]a, Canada, România, Republica Moldova, Belgia, urmînd ca cel de-al 25-lea Congres ARA, aniversarea de Argint a Academiei, s` se desf`[oare la Cleveland în S.U.A. în perioada de12-16 iulie 2000. Aceste Congrese constituie un prilej unic de întîlnire a mai multor intelectuali de origine român` (sau prieteni de ai lor), unii fo[ti colegi de universitate, sau al]ii din diverse promo]ii, dar provenind de la aceea[i [coal`, chiar din aceea[i specialitate uneori, unde pot s`-[i împ`rt`[easc` experien]a lor profesional` sau de via]`, devenind din nou colegi [i colaboratori de proiecte de cercetare comune. A[ da doar un exemplu care m-a impresionat deosebit de pl`cut: la Congresul 24 ARA desf`[urat la Universitatea din Liège, în Belgia (21-25 iulie 1999), ne-am întîlnit 7 absolven]i din promo]ii diferite ai {colii de Avia]ie a prof. Elie Carafoli, care în prezent sunt profesori titulari în Universit`]i din: Belgia, Canada, Germania [i România.

S.C.: Ce publica]ii editeaz` ARA?

I.P.: ARA contribuie financiar la editarea unor c`r]i ale c`ror autori sunt membri ai institu]iei noastre. Ultima carte a v`zut lumina tiparului în 1999 sub titlul "Essays on E.M.Cioran", editor dr. Aleksandra Gruzinska. O carte important` publicat` de ARA este "Români în {tiin]a [i Cultura Occidental`", Enciclopedie, ed]ia a 2-a, 1996, editori: Ion Manea, Ion [i Dan Grindea. O publica]ie interesant`, care [i-a c`p`tat un prestigiu interna]ional, este "Libertas Mathematica", editor [ef prof. Constantin Corduneanu. Academia noastr` editeaz` "ARA Journal", care cuprinde autori din toate domeniile, ce apare o dat` pe an. De dou` ori pe an î[i face apari]ia "ARA Newsletter" (sub forma unei bro[uri de 8-10 pagini), ce este trimis` gratuit tuturor categoriilor de membri ARA [i reprezint` un Buletin de informa]ii importante referitor la activit`]ile ARA.

S.C.: Cum se face cunoscut` activitatea ARA?

I.P.: Activitatea ARA este cunoscut` prin publica]iile amintite, cît [i prin mijloacele de informare în mas` din România [i din exil. Ceea ce a f`cut Domnia Voastr`, Stimat` Dn` Silvia Constantinescu, de a oferi Pre[edintelui ARA un spa]iu important [i gratuit la "Curierul Românesc", este cel mai bun mijloc de a face cunoscut cititorilor Revistei D-Voastr` "Ce este ARA [i care sunt principalele ei activit`]i". Aici vreau s` adresez o rug`minte c`tre to]i membrii ARA, [i D-Voastr` personal, care sunte]i membru titular ARA din 1993, ca atunci cînd public`m articole s` ne identific`m ca membru al Academiei Româno-Americane de Arte [i {tiin]e (ARA).

S.C.: Ce a]i mai dori s` spune]i despre ARA?

I.P.: Despre ARA se mai pot spune foarte multe, dar caut s` redau ce trebuie de f`cut în viitorul apropiat, trecînd peste ceea ce s-a f`cut. Cu cîteva zile în urm` am trimis un mesaj important tuturor persoanelor ce au responsabilit`]i în cadrul ARA. Acesta a fost ca un rezultat al reflec]iilor mele dup` 500 de zile ca Pre[edinte ARA. Iat` cîteva concluzii:
* ARA trebuie s`-[i ridice prestigiul ei ca institu]ie academic` prin recrutarea de noi membri de mare valoare;
* Avem nevoie urgent` de crearea unui "WEB Site" pentru ARA, care din p`cate nu exist` în prezent;
* Avem nevoie de un Comitet Editorial ([i în special un editor [ef) pentru ARA Journal [i recenzarea publica]iilor ARA;
* Desf`[urarea Congresului 25 ARA din anul acesta la un înalt nivel profesional;
* S`-i ajut`m mai mult pe confra]ii no[tri!
De[i ARA nu dispune de posibilit`]i financiare, dar o parte din membrii no[tri, în ]`rile lor de adop]ie, de]in pozi]ii sociale mari [i chiar foarte mari. Profesorii de origine român` de la Universit`]ile din Diaspora, sunt ruga]i s` ofere burse la studen]i români, s` invite colegi cercet`tori [i profesori din România [i Republica Moldova pentru a lucra la proiecte comune. Personal, am f`cut mereu [i continui s` ajut în felul acesta. {i sunt mai mul]i membri ARA care î[i aduc o contribu]ie deosebit` [i concret` la colaborarea [tiin]ific` [i cultural` între noi [i cei de acas`.