ÎNSO}ITORII REPREZENTAN}ILOR ROMÂNIEI ÎN STR~IN~TATE

Doamna Catrinel Vlad.
Foto: © Catrinel Vlad.

1. Numele meu este Catrinel Vlad [i sunt so]ia ambasadorului român la Oslo, prof. dr. {erban Nicolae Vlad. Sunt licen]iat` în chimie a Universit`]ii din Bucure[ti. Aceast` profesiune am practicat-o pân` în 1991, când, sub impactul evenimentelor legate de Revolu]ia din 1989, am decis s` contribui [i eu, cu m`runtele mele puteri, la schimbarea societ`]ii române[ti, afectate în profunzime de regimul comunist. Profitând de faptul c` ziarul România Liber` a anun]at un concurs pentru angajarea a noi ziari[ti, m-am prezentat, am reu[it [i am fost anagajat`. Am lucrat la agen]ia de [tiri ARPress [i am colaborat atât la cotidianul România Liber` cât [i la suplimentul s`pt`mânal ALDINE, prezentând, cu prioritate, subiecte politice [i legate de procesul de preg`tire a ]`rii pentru integrarea în structurile euro-atlantice. Am întrerupt contractul în iunie 1999, când am venit la Oslo pentru a-mi îndeplini obliga]iile ce-mi revin ca so]ie de ambasador. În aceast` calitate, continui totu[i s` desf`[or o activitate jurnalistic`, trimi]ând acas` materiale care reflect` principalele evenimente de anvergur` de la Oslo. În acest context, am publicat în România Liber` o suit` de articole despre Norvegia premerg`toare vizitei suveranilor norvegieni în România, în septembrie anul trecut. Apoi am "acoperit" evenimentul comemor`rii la Oslo a patru ani de la moartea lui Yitzhak Rabin, prilej cu care au fost relansate tratativele de pace pentru Orientul Mijlociu, în prezen]a pre[edintelui Bill Clinton, a pre[edintelui Arafat [i a altor personalit`]i politice de prim rang ale lumii contemporane. Decernarea Premiului Nobel pentru Pace pe 1999 organiza]iei "Medecins sans Frontieres" a constituit subiectul altui articol publicat în România Liber`.
2. Ca [i institu]iile similare din alte state, Ministerul de Externe român are în vedere aplicarea [i respectarea unor reguli de conduit` în exterior, valabile pentru so]iile tuturor diploma]ilor. În plus, se au în vedere [i recomand`ri [i sugestii explicite ale MAE pentru so]iile [efilor de misiuni, în func]ie de specificul ]`rii de re[edin]`. Regulile în vigoare sunt u[or de respectat deoarece nu limiteaz` câtu[i de pu]in libertatea de mi[care sau de exprimare a so]iilor [efilor de misiune.
3. În calitatea pe care o am, ca so]ie de diplomat, coordonez preg`tirea unor ac]iuni protocolare [i particip la activitatea de reprezentare. Ca s` m` exprim mai concret, este vorba de preg`tirea primirilor protocolare care au loc la re[edin]` sau de participarea Ambasadei la anumite ac]iuni organizate de International Forum din Oslo. Aceasta este o organiza]ie care are ca scop introducerea so]iilor de diploma]i în cât mai multe activit`]i interesante care s` le arate aspecte variate ale societ`]ii norvegiene, ale modului de trai specific, ale istoriei Norvegiei sau s` le antreneze în ac]iuni a[a-zis specific feminine. Printre aceste ac]iuni se num`r` s`rb`torirea Zilei Na]iunilor Unite, unde Ambasada României a participat cu o mas` cu preparate române[ti care au fost apreciate de to]i participan]ii. Dac` ne referim la activitatea de reprezentare, so]ia ambasadorului trebuie s`-l secondeze pe acesta în toate ocaziile în care imaginea ]`rii de origine trebuie s` apar` într-o lumin` cât mai favorabil`. Când spun favorabil`, nu m` refer decât la modul deschis de a aborda problemele - uneori delicate - care pot ap`rea în leg`tur` cu evenimente din ]ar`, la explicarea lor astfel ca adev`ratele inten]ii ale României s` apar` cât mai clar. Desigur c` la acest capitol, nimeni nu poate face mai mult decât îi permite educa]ia, cultura [i intelectul, astfel c` transpunerea în practic` a acestor deziderate depinde doar de aceste variabile caracteristice fiec`rui individ.
4. Am observat c` acestea sunt îndatoririle pe care le au în vedere majoritatea so]iilor de [efi de misiune [i pe care le îndeplinesc în m`sura posibilit`]ilor, în conformitate cu practica diplomatic` acceptat` pe plan interna]ional. Cred c` o supralicitare a rolului so]iilor de ambasadori /diploma]i ar putea da na[tere la interpret`ri de tipul "amestec în treburile Ambasadei" sau tendin]e autoritariste exercitate asupra personalului institu]iei.
5. Unul dintre obiectivele foarte importante pe care [i le-a propus diploma]ia româneasc` este stabilirea de rela]ii "de tip nou" cu comunit`]ile de români din ]`rile de re[edin]`. Ce înseamn` aceasta? Înainte de 1989, timp de peste 40 de ani, românii din str`in`tate au fost ]inta unor manipul`ri [i infiltr`ri foarte iscusite practicate de serviciile secrete comuniste, pentru a se reu[i dezbinarea lor [i "]inerea la respect" prin [antaj [i dezinformare. Dac` suntem dispu[i s` accept`m c` în prezent guvernul român dore[te într-adevar s`-i apropie pe românii din str`in`tate de ]ar` - nu numai din motive pragmatice, ci [i "de suflet", atunci ]in s` scot în eviden]` c`, imediat dup` sosirea la Oslo, noul ambasador [i so]ia sa [i-au f`cut din aceasta un ]el foarte important. În Oslo tr`ie[te o comunitate relativ mic` de români - circa o sut` - iar în toat` Norvegia - circa 7-800. Re[edin]a ambasadorului le-a fost deschis` cu toat` bun`voin]a, astfel c` oricare le-ar fi problemele, s` le poat` aborda cu încredere, c` aici exist` deschidere [i sinceritate. În ceea ce m` prive[te, am încercat [i încerc în continuare s` fiu disponibil` oricând exist` vreo solicitare. În plus, reuniunea cu comunitatea român` cu ocazia Zilei Na]ionale s-a bucurat de aprecieri superlative [i cred c` am întins o punte de comunicare care nu a[teapt` decât s` fie dezvoltat`.

1. Sunt scriitor (autorul romanelor "Zilele cele scurte", "Cumpenele", "Filmare la dou` aparate"), ziarist cu 35 de ani vechime în pres`, din care circa 32 la radio [i TV. Am realizat filme artistice [i foarte multe filme documentare, mai ales pe teme de etnografie [i art`. Prezen]a mea la Copenhaga o iau ca pe o bucl` a destinului.

Domnul Stelian T`b`ra[i.
Foto: © S. T`b`ra[i.

2. Cred c` nu exist`, dar se în]elege de la sine c` "familia, celula de baz`" (nu?) func]ioneaz` [i în diploma]ie. E normal ca so]ii s` se ajute între ei, dar cu discre]ie.
3. Pe lâng` obliga]iile de protocol, asigur "documentarea" cultural`, mai ales pe teme istorice - istoria rela]iilor româno-daneze [i "monitorizez" [tirile la radio [i TV; în plus, având "[ansa" unei mari gr`dini la re[edin]` [i a unei... sensibile economii de personal, m` consider "arhitectul-creator" al gr`dinii - unde, de altfel, au loc întrunirile româno-daneze, cele mai pline de succes!
4. Nu cred c` se poate vorbi în general.
5. Pe lâng` rolurile de "bibliotecar", "gr`dinar", "maestru buc`tar"(la nevoie), "rolul" meu preferat e acela de profesor de român`. Predau limba român` danezilor, la re[edin]` - gratuit, evident.
Cred c` nu exist` prietenie mai profund` decât aceea dintre profesor [i elev, a[a c` am de acum mul]i prieteni. Unii elevi sunt studen]i, al]ii sunt de aceea[i vârst` cu mine, sunt [i mul]i so]i de românce...
Oricum, cei care au înv`]at româna la cursurile noastre au devenit curio[i s` mearg` în România, unii s-au înscris chiar la cursuri de var`, al]ii au înv`]at colinde, elemente de cultur` [i civiliza]ie româneasc` - în fine, au devenit adev`ra]i prieteni ai României! Visez s` alc`tuiesc, din experien]a mea de la Viena [i de aici, un manual de român` pentru str`ini, eliminând neajunsurile pe care le-am constatat în manualele existente.

La data când am solicitat ambasadelor mai sus numite s`-mi r`spund` la mica mea ancheta, în Suedia nu era ambasador. M-am adresat de aceea d-nei Ioana St`nic`, so]ia consilierului economic, cel care a activat cel mai îndelungat în Suedia.
În luna februarie în Suedia a sosit un nou ambasador, d-ul Adrian Constantinescu. Am adresat atunci acelea[i întreb`ri [i d-nei Elena Constantinescu, so]ia noului ambasador al României la Stockholm. Redau r`spunsurile în ordinea primit`.

1. M` numesc Ioana St`nic`. M-am n`scut în localitatea Negureni, jude]ul Constan]a, la 30 mai 1951. Am doi copii: Adrian St`nic`, economist la CRCE (Centrul Român de Comer] Exterior); Lucian St`nic`, jurist la CNVM (Comisia Na]ional` de Valori Imobiliare). Sînt de profesie contabil; am lucrat la Mecanica Fin` Bucure[ti.

Doamna Ioana St`nic`.
Foto: © I. Stanic`.

2. Nu exist` o legisla]ie în acest sens. {i nici instruc]iuni în sens legislativ.
Doar recomand`ri, care sunt valabile pentru toate so]iile personalului diplo- matic, indiferent de func]ia diplomatic` a so]ului.
3. Toate so]iile avem datoria s` ne sprijinim moral so]ii în munca pe care o desf`[oar`. Cele mai multe o facem, cu tact, a[ aprecia eu. Apreciez c` îmi fac datoria în sensul celor de mai sus. Îl înso]esc la anumite ac]iuni protocolare.
4. Îndatoriri oficiale în sensul de contacte oficiale au doar persoanele acreditate. În sens mai larg putem aprecia c` o so]ie de diplomat poate avea întîlniri cu alte so]ii ale diploma]ilor acredita]i în ]ara de resedin]`, dac` între so]ii respectivilor s-au creat rela]ii de conlucrare sau prietenie. E de preferat s` fie anun]at {eful Misiunii. De[i nescris`, exist` o anume disciplin` în toate mediile diplomatice. R`spundem la toate solicit`rile [efului de misiune sau ale so]iei acestuia.
Personal consider c` în toate împrejur`rile, atît eu cît [i so]ul meu sau al]i diploma]i ar trebui s` respect`m cutuma diplomatic`.
5. În colonia de români? Sporadic, mai mult pe baz` de afinit`]i.
Exist` în coloniile românilor o anume re]inere fa]` de membrii ambasadelor, motivat` sau nu. A[a am perceput eu. De[i nescris, rela]iile cu românii stabili]i în exterior se stabilesc oarecum în raport cu munca desf`[urat` de so].
Aparte de cele legate de specificul muncii, fiecare din noi cunoa[tem [i alte personalit`]i ale coloniei române cu care uneori leg`m rela]ii de prietenie, afective.

De[i nu face parte din tem`, întrucît sîntem la încheierea postului, îmi permit s` fac o apreciere referitoare la colonia de români din Suedia.
În opinia mea, în Suedia avem o colonie de români intelectual`, cu foarte mult bun sim], [i cu oameni care s-au adaptat sistemului suedez [i se simte aceast` amprent`. Avînd în vedere mentalitatea suedez`, eu a[ aprecia c` aceasta este un cî[tig al lor personal, care ar putea fi fructificat mai mult [i mai bine, în folosul tuturor, inclusiv al ]`rii. Cred c` ne-ar folosi mult ca na]ie dac` am împrumuta din rigorile mentalit`]ii suedeze.
Ar fi în]elept a ne însu[i ceea ce e bun dintr-o societate (singurul furt admis!), încercînd s` aplicam [i noi un model sau chiar mai multe, pentru bunul mers al societ`]ii [i bun`starea oamenilor, în ultim` instan]`.

Doamna Elena Constantinescu.
Foto: © Elena Constantinescu.

1. Respectând tradi]ia "CURIERULUI ROMÂNESC", m` prezint:
Sunt n`scut` în 1948, în jude]ul Prahova, am absolvit Facultatea de Drept din Bucure[ti. Sunt avocat` în cadrul Baroului Bucure[ti. Am un fiu student în anul IV, Economie monetar` [i financiar`, la Universitatea din Geneva. Din anul 1991, cu excep]ia anului 1996, mi-am întrerupt activitatea profesional` urmându-mi so]ul la Geneva, Washington [i, din 9 februarie a.c., la Stockholm.
2. Exist` un Indreptar de protocol al MAE român care cuprinde uzan]e [i reguli ale activit`]ii diplomatice [i care eviden]iaz`, în acest context, misiunea personalului diplomatic în general, a [efilor de misiuni în special. De aici reiese, atât explicit, cât [i implicit, c`, asistându-[i so]ul în activitatea pe care o desf`[oar`, so]ia de diplomat trebuie s` urmeze [i ea uzan]ele [i regulile respective, în special referitoare la: curtoazie, participarea la organizarea de ac]iuni protocolare etc.
3-4. Se cunoa[te c` diploma]ii sunt pentru marea majoritate a popula]iei ]`rii de re[edin]` imaginea ]`rii pe care o reprezint`. Pentru a ar`ta adev`rata imagine a ]`rii [i pentru a sprijini activitatea so]ului meu, consider c`, în primul rând, conduita moral`, conduita public` [i via]a particular` trebuie s` fie irepro[abile. Pozi]ia noastr` ne oblig`, o dat` în plus, s` fim oameni de onoare cu principii morale ferme, cu stim` fa]` de sine [i fa]` de ceilal]i, r`bd`tori [i concilian]i. Societatea diplomatic` este un mediu supus uneori unor reguli stricte dar nescrise. De aceea urm`resc s` am o atitudine constant pozitiv`, cu o mare rezerv` de r`bdare [i în]elegere a interlocutorului. În mod concret m` ocup de supravegherea preg`tirilor necesare unor activit`]i organizate la ambasad` sau în re[edin]a noastr`. Pe de alt` parte, m` str`duiesc s` fiu o prezen]` agreabil`, s` între]in un dialog cât mai larg, s` contribui la imaginea pozitiv` a reprezent`rii diplomatice a ]`rii, la ac]iunile protocolare la care particip. Inten]ionez s` m` implic în organizarea de ac]iuni protocolare [i cu caracter cultural, cu participarea unor personalit`]i din ]ar` [i din comunitatea suedezilor de origine român`. Cred c` este domeniul în care putem s` facem mai mult pentru imaginea ]`rii, s` facilit`m cunoa[terea culturii române, contribuind astfel la strângerea rela]iilor culturale. Acum încerc s` depistez [i s` rezolv problemele de organizare [i prospectez oportunit`]ile [i posibilitatile reale pentru realizarea acestor proiecte. Sper ca m`car o parte dintre acestea s` le putem realiza, g`sind atât în România, cât [i în Suedia sprijinul necesar unei bune organiz`ri.
5. Pân` în prezent am avut o singur` activitate la ambasad` în data de 21 februarie cu spectacolul oferit cu ocazia anului Eminescu, unde au participat atât români, cât [i oficialit`]i suedeze. Având în vedere timpul scurt de când suntem la Stockholm, nu am participat înc` la întâlniri oficiale, aceasta începând în s`pt`mâna viitoare. Cu membri ai comunit`]ii suedezilor de origine român` ne-am mai întâlnit cu prilejul vernisajului expozitiei de grafic` [i pictur` a doamnei Ligia Podoreanu, precum [i la biserica ortodox` român` "Sfântul Gheorghe" din Stockholm la slujba din 27 februarie. Urmeaz` ca, în cursul lunii martie, s` particip`m [i la slujba bisericii din Bredäng. Sper ca întâlnirile cu suedezii de origine român` s` fie dese [i variate [i împreun` s` realiz`m lucruri cât mai frumoase care s` serveasc` [i unei imagini cât mai bune a ]`rii.