ALEXANDRU BOTEZ

Silvia Constantinescu: Domnule Alexandru Botez, sunte]i fondatorul publica]iei "Foaia Românului" din Norvegia. Înainte de a prezenta aceast` publica]ie, fi]i v` rog amabil [i prezenta]i-v` cititorilor CURIERULUI ROMÂNESC. Cine sunte]i domnule Alexandru Botez?

D-ul Alexandru Botez.
Foto: Octavian Ciupitu /© CR.

Alexandru Botez: Cu doi ani în urm` am s`rb`torit cea de a 60-a aniversare a na[terii mele la Bucure[ti împreun` cu vechi [i buni prieteni în gr`dina casei în care m-am n`scut. Meseria-mi este de arhitect, meserie pe care o îndr`gesc [i pe care o practic în atelierul meu din Oslo.
M` trag dintr-o familie de arti[ti, fiul meu, ast`zi grafician, reprezint` cea de a cincea genera]ie de arti[ti plastici. Dup` multe eforturi [i e[ecuri, doi ani la Jilava [i doi ani în B`r`gan, în prim`vara anului 1973 fosta mea nevast`, pe vremea aceea în specializare pos-universitar` la Bucure[ti, mi-a f`cut pustiul de bine [i a f`cut posibil` exilarea mea în Norvegia. De atunci încoace [i în viitor, zilnic îi mul]umesc pentru aceasta. În primele zile din ianuarie 1990 am fost printre întemeietorii asocia]iei "Demokrati for Romania", o asocia]ie care a avut ca scop împlantarea democra]iei în România. (Ce naivi!). În prima faz`, introducerea în România de mijloace tehnice de r`spândire a cuvîntului scris, de la m`[ini de scris la m`[ini de tip`rit, [i în a doua faz`, prin discu]ii, cursuri [i voiaje de studii. Am c`utat s` introducem, în special în medii tinere, no]iuni [i reguli de conduit` într-o societate democrat`.
Cu aceast` ocazie am c`l`torit mult în ]ar`. Aceste c`l`torii mi-au permis s` constat gradul de distrugere în care se afla România.
Degradarea material` în care se zb`teau oamenii era un lucru de moment cu posibilit`]i rapide de remediere. Pe lîng` partea material` am constatat [i o imens` degradare a moralei pe toate planurile, un lucru care nu este u[or de remediat. Consecin]ele acestora se simt [i se vor mai sim]i în anii ce urmeaz`. Comuni[tii au reu[it ceea ce ne înv`]au la [coal` [i anume, c` vor face un "om de tip nou". Realit`]ile politice din România au contribuit la sc`derea entuziasmului membrilor asocia]iei noastre, care s-a stins dup` o activitate de aproape 3 ani. Ast`zi ca un român cu "vechime" func]ionez ca "forstander" pe lîng` Comunitatea Ortodox` Român` "Stefan cel Mare [i Sfint" din Oslo.

S.C.: A]i fost un exilat sau un romån în diaspora? Cum defini]i aceste no]iuni?

A.B.: În anul 1953 la vîrsta de 15 ani pentru prima oar` am încercat s` plec din ]ar` în trenul participan]ilor la "Festivalul Mondial al Tineretului" ce se ]inuse la Bucure[ti. Au mai trecut 20 de ani pân` am reu[i s` m` exilez de bun` voie aici în Norvegia. "Diaspora" este un cuvînt nou pe care l-am auzit în ace[ti ani de dup` '98. Deci pentru a v` r`spunde clar, eu m` consider un "exilat". Nu am plecat din România de pl`cerea aventurii sau atras de mirajul vestului. În ianuarie 1990 credeam c` situa]ia de exilat a luat sfir[it, dar ast`zi, dup` zece ani, continui s` m` consider exilat.

S.C.: Ce a însemnat acest exil pentru dvs.? Considera]i c` exist` o anume psihologie a exilatului?

A.B.: Pentru cineva care din prima tinere]e s-a preg`tit mental s`-[i tr`iasc` via]a în st`in`tate, în libertate, ar fi fost normal c` reînceperea unei vie]i pe alte meleaguri s` nu pun` probleme majore. Fa]` de România, Scandinavia este o alt` planet`, bine în]eles cu p`r]i bune [i p`r]i rele. Integrarea, s`-i zicem fizic`, în societate nu a fost cîtu[i de pu]in o problem`. F`r` a [ti un cuvînt în norvegian`, cu o meserie la care nu se cere multa vorb`rie, engleza o înv`]asem pe o buc`]ic` de s`pun la Jilava, am fost angajat la un foarte bun birou de arhitectur` la o s`pt`mîn` dup` sosirea la Oslo. În 1973 nu existau toate "protezele" de ajutorare [i sus]inere a noilor veni]i; grani]ele erau deschise [i fiecare trebuia s`-[i b`t`toreasc` drumul a[a cum credea c` este mai bine. Dou` lucruri m` faceau s` m` simt altfel decât colegii mei, [i anume: modul de a percepe lumea din jur [i modul de a judeca în situa]iile ce se iveau în via]a zilnic`. Neîncrederea cu care judecam totul din jurul meu [i "mica smecherie" prin care c`utam s` rezolv problemele ce se iveau fie la birou, fie în via]` au fost elemente care mi-au infectat primii doi ani de exil. M` bucur s` observ ast`zi c` totu[i am reu[it destul de repede s`-mi descopar aceste defecte cu care venisem "împodobit" din ]ar`. Odat` cu abandonarea lor s-a schimbat [i modul de percepere a vie]ii mele aici, creindu-mi o platform` psihic` mult mai solid` [i sigur`. De avantajele vie]ii materiale nu m-am preocupat cîtu[i de pu]in, efectul libert`]ii, prin eliberarea sentimentului de fric` sunt lucruri capitale pentru care merit` s` suferi un timp. Pot spune c` de fapt mai mult m-am sim]it "exilat" în ]ar`, atât în perioada cînd a trebuit s` locuiesc cu domiciliu obligator în B`r`gan, [i chiar în Bucure[tiul în care m-am n`scut, atâta timp cît sim]ul de libertate era un lucru de domeniul fanteziei. Exilul din Norvegia nu a reprezentat mai mult decît lipsa familiei, prietenilor, atmosferei din casa natal`, a Bucure[tilor, a p`durilor de foioase. Dat fiind c` în Norvegia nu existau români decît într-un num`r extrem de mic nu am avut nici un dialog pe plan politic legat de România. Mult mai complicat a fost dialogul cu ceilal]i intelectuali locali care, pe acea vreme, cochetau cu idei chiar de extrema stîng`. S-au întîmplat situa]ii în care am fost considerat tr`d`tor de ]ar` fiindc`-l criticam dur pe celebrul Ceau[escu. El, conduc`torul din acele timpuri, se bucura de multe aprecieri din partea tinerilor intelectuali din mediul universitar. Noroc c` timpurile s-au schimbat! M` întreba]i de "psihologia exilatului"?! Ar trebuii s` facem [i o precizare [i anume c` este vorba de exilatul român. Sunt bineîn]eles elemente comune pentru toate persoanele ce au fost str`mutate de pe locurile de ba[tin`, dar în acela[i timp este o mare diferen]` între perceperea situa]iei în care se afl` oamenii proveni]i din diferite ]`ri. Nu m-am gîndit niciodat` la o asemenea tem`, dar dac` m` întreba]i v` pot spune c` am remarcat, în Fran]a, unde cunosc mai mul]i români decît aici, c` exist` în mare trei categorii de exila]i: cei care caut` într-un timp cît mai scurt s`-[i des`vîr[easc` integrarea în societatea în care au intrat, România intr` din ce în ce mai adînc în cea]` [i devine un alibi pentru excursii exotice sau izvor pentru avantaje economice; o alt` categorie o reprezint` cei care de[i integrîndu-se în societate prin mijloacele pe care le stau la îndemîn`, caut` s` r`mîn` aproape de România f`cînd, fie agita]ie politic`, fie ac]iuni de întrajutorare a românilor; cea de a treia categorie este cea a exila]ilor de profesie, care obi[nui]i în ]ar` s` dea vina pentru nereu[ita proprie pe seama comunismului, continu` [i aici s` g`seasc` tot felul de motive de justificare, care le tulbur` via]a [i fac ca exilul s` fie ceva insuportabil [i încetul cu încetul devin, în ochi lor, ni[te mici martiri. (O mic` parantez`. Pe o strad` la Paris, un român este întrebat ce na]ionalitate are, el r`spunde: - Sunt român! - Un moment, zice fran]uzul, a fi român nu este o na]ionalitate, ci este o profesiune!). Ast`zi situa]ia este mult mai complex` [i complicat`, dat fiind c` românii au emigrat în lumea larg` cu milioanele. Printre ei sunt cu siguran]` mul]i neferici]i care au crezut în mirajele vie]ii f`r` griji.

S.C.: Ce cunoa[te]i despre romånii din exil? Se poate vorbi de o activitate, de o politic` a exilului romånesc în sensul de a informa Occidentul despre situa]ia din Romånia înainte de ´89 [i dup` aceea? A fost [i este posibil` o organizare a tutuor romånilor din exil într-o singur` organiza]ie?

A.B.: Constat c` exist` un început de coordonare a unei astfel de activit`]i. Activit`]i de acest tip sunt mai r`spîndite în ]`rile cu puternice comunit`]i române[ti. Sub nici o form` nu am remarcat c` românii din Norvegia s` fi fost, fie întreba]i s` adere la o astfel de mi[care, fie ca ei s` încerce s` se afilieze la o grupare existent` în alt` ]ar`. Trebue[te s` ]inem seama c` în Norvegia cu mic [i mare sunt circa 740 de norvegieni de origine român` plus români care înc` nu [i-au luat cet`]enia norvegian`. Marea majoritate a românilor din Norvegia sunt veni]i dupa 1990. România ar avea mult de cî[tigat din experien]a oamenilor care au tr`it mai îndelung în Occident. Fie pe plan profesional fie pe plan politic to]i cei care au avut cu ei ochii deschi[i [i-au m`rit orizontul, s-au debarasat de modul de gîndire cu care fuseser` inocula]i de mici. Chiar dac` prin aten]ia p`rin]ilor sau chiar a dorin]ei personale de a nu asimila modul de gîndire "comunist" era imposibil, tr`ind în România s` nu fii inoculat cu multe din elementele acestei gîndiri. Aruncînd o privire din afar` [i analizînd felul de a reac]iona al oamenilor la diferite nivele în ]ar` remarci c` oameni de absolut` bun` credin]` au ni[te reac]ii aiurea, contrar intereselor lor sau ale României nu din perversitate, ci din lipsa unei educa]ii f`cute sub spiritul libert`]ii omului [i al democra]iei. Pân` acum am sim]it c` autorit`]ile din ]ar` nu sunt deloc dispuse s` dea ascultare p`rerilor ce vin din afar`. În ultimul timp o oarecare mi[care de suprafa]` prin care autorit`]iile ar fi dispuse la un dialog se face simti]`. Niciodat` nu este prea tîrziu, dar deja multe trenuri s-au pierdut! Atâta timp cât la ambasadele României exist` persoane clar adepte ale regimurilor comuniste, va fi greu ca leg`tura dintre ]ar` [i românii din str`in`tate s` fie f`cut` în bune condi]ii. C` ar fi bine s` existe un mod de organizare a românilor din afar` cred eu c` este indiscutabil, dar depinde mult de persoanele care iau ini]iativa [i de formele de organizare.

S.C.: Nimeni pån` acum, sau cel putin nu [tiu eu, din reprezentan]ii noii puterii nu s-a adresat celor din exil, îndemnåndu-i s` se reîntoarc`, s` ajute prin cuno[tiin]ele [i experien]a c`p`tat` în Occident, la dezvoltarea rapid` a Romåniei. Cum vede]i dvs. aceasta?

A.B.: În 1990 au fost mai mul]i români cu nume de r`sunet care s-au întors în ]ar` pentru a participa la repunerea pe picioare a ]`rii. Ace[tia au fost în special din lumea culturii [i nu [tiu dac` vre-unul a rezistat mai mult de 1-2 ani. Au fost cu to]ii sili]i s` plece fie de c`tre colegi influen]i [i invidio[i, fie de sistemul politico-administrativ care, prin subtile mijloace le-a f`cut via]a grea. Cînd ai un cheag în lumea liber` nu a[tep]i s` fi foarte mult c`lcat în picioare pentru a te reîntoarce la o situa]ie pe care ai l`sat-o în favoarea unor vise. Domnul Constantinescu [tiu c` are ni[te consilieri în anumite discipline, consilieri care sunt români stabili]i în diferite ]`ri. Ei nu sunt retribui]i [i nu au func]ii în aparatul administrativ. C` sunt prost v`zu]i [i sabota]i de opozi]ie este un alt lucru. Cred c` România este una din ]`rile frunta[e în a nu-[i folosi for]ele umane reprezentate de emigra]ia român`. Fie politic, economic, [tiintific sau cultural. România ar avea imens de cîstigat de pe urma românilor din str`in`tate, c`ci printre ace[tia se afl` persoane eminente în toate sectoarele. Gîndi]i-v` la miile de tineri, "premian]i", bursieri la mari universit`]i, care r`mân în Occident. Spune]i c` nu cunoa[te]i ca reprezentan]ii noii puterii s` se fi adresat celor din exil, îndemnåndu-i s` se reîntoarc`, s` ajute prin cuno[tiintele [i experien]a c`p`tat` la dezvoltarea rapid` a Romåniei. Dac` dvs. nu cunoa[te]i pe nimeni, afla]i acum c` nici eu nu conosc pe cineva care s` fi invitat persoane capabile din str`in`tate s` vin` s` dea o mîna de ajutor la dezvoltarea politico-economico-cultural` a României. Poate m` în[el, dar am impresia c` nu sunt aprecia]i cei ce "vin s` ne înve]e pe noi cum trebuie[te s` guvern`m sau s` rezolv`m probleme economice sau tehnice!" {i totu[i sunt o serie de "investitori" mai mici sau mai mari, care s-au implicat în lumea afacerilor din România. Un exemplu este celebrul Ion }iriac. În acela[i timp nu trebuie[te s` confund`m pe cei ce au venit cu banii lor din str`in`tate [i cei care tot din str`in`tate au venit, dar cu bani mai întîi delapida]i în România.

S.C.: Considera]i c` guvernul, sau mai bine zis Parlamentul României, ar trebui s` foloseasc` experien]a românilor care tr`iesc în alte ]`ri la rela]iile bileterale?

A.B.: Bine în]eles c` România ar avea de cîstigat dac` în fiecare ]ar` în parte, în cazul c` exist` discu]ii politice ar fi foarte util s` fie consulta]i români care locuiesc în aceste ]`ri. Problema se pune la nivelul alegerii acestor persoane. Faptul c` este de origine român` [i c` locuie[te în str`in`tate nu este suficient pentru a putea face o func]ie de consultant. Nu este greu s` întîlne[ti persoane care au locuit 20-30 de ani în str`in`tate [i nu au priceput nimic din mecanizmele vie]ii din jurul lor.

S.C.: Ce m`suri trebui s` ia guvernul / parlamentul c` s`-i atrag` pe cei din afara grani]elor c` s` se reîntoarc` în România? Ar avea vre-o utilitate România din aceasta, sau ar fi numai o problem` neplacut`, în aceea ca ar trebui s` le redea drepturile care li s-au luat de comuni[ti ?

A.B.: Ave]i un grup de intreb`ri la care în mod succint voi încerca s` v` r`spund. Nu cred c` ar fi oportun ca guvernul s` ia m`suri speciale pentru o categorie de români, cei din str`in`tate.
Guvernul [i parlamentul ar trebui s` ia m`suri s` creeze în România un mediu s`n`tos atît politic cît [i economic. Odat` cu stabilitatea se întoarce de la sine [i o mul]ime din cei ce au fugit de comunism sau emigrat în ultimul timp din s`r`cie [i nesiguran]` politic`. Dac` consider c` este necesar s` se întoarc` sau nu românii din exil în ]ar`? }ara ar avea de cî[tigat, dar dac` trebuie sau nu trebuie s` s` întoarc` românii în ]ar` este un lucru pe care îl hot`r`[te fiecare în func]ie de n`zuin]ele [i speran]ele sale. Faptul c` trebue s` le redea drepturile sau bunurile furate nu este un lucru care prive[te numai pe cei ce locuesc în str`in`tate. Drepturile [i bunurile furate trebuiesc date la to]i cei ce au avut de suferit de pe urma regimurilor comuniste. Vorbim de ni[e lucruri, dup` mine mai vulgare, suferin]ele din pu[c`rii, pierderea celor dragi sunt lucruri mult mai importante [i care nu pot fi reparate prin redarea unei case na]ionalizate. În România nu s-a ajuns nici acum, la zece ani dup` iarna din '89, s` se poat` vedea dosarele securit`]ii pentru a descoperii cine te "turna", darmitea s` se aduc` repara]ii morale celor schinjui]i [i mor]i prin pu[c`rii.

S.C.: Cum vede]i rezolvarea propiet`]ii private în România, în particular cea a locuin]elor? Vede]i vre-o legatur` între propietate [i cet`]enie?

A.B.: Rezolvarea problemei locuin]elor este imens de complicat` [i Iliescu cu ai s`i a complicat imens aceast` situa]ie prin vînzarea caselor [i a apartamentelor care erau în administra]ia statului, dar nu-i apar]ineau. Consider c` cea mai mare parte a r`spunderii pentru situa]ia total nesatisfac`toare din România se datore[te acapar`rii puterii de c`tre "fo[ti" imediat dup` revolu]ie. R`ul trebiua t`iat de la r`d`cin`, blînde]ea românului îl cost`. În ce a ce prive[te cet`]enia [i dreptul de propietate nu v`d nici o legatur`. Ne avînd nici un fel de no]iuni în ce a ce prive[te legisla]ia, nu pot face aprecieri.

S.C.: Ce ar trebui s` fac` românii din afara grani]elor ca s` ob]in` propiet`]ile furate de comuni[ti?

A.B.: În primul rînd ar trebuii s` se uneasc` ca împreun` cu cei din ]ar` s` fac` un front unit [i omogen care s` se fac` auzit. (Unde-s doi puterea cre[te!) Cei din str`in`tate avînd [i o situa]ie material` mai bun` ar putea beneficia [i de ajutoare calificate, care s`-i ajute s`-[i fac` mesajul auzit. Fiind interesat de acest subiect am urm`rit pe internet pagina familiei Mociorni]` de unde speram s` aflu cîte ceva. Stupoarea mi-a fost mare, cînd am constatat c` nu oferea nici un fel de sprijin celor care vroiau s` beneficieze de experien]a lor. Totul se rezum` la faptul c` mai întîi trebuia s` ver[i bani pentru a afla ceva. Aceasta se cheam` "solidaritate româneasc`"! Dac` oamenii cu mijloace nu se gîndesc la al]ii, ce s` fac` un am`rît de exilat?

La începutul acestui interviu v` spuneam c` înc` m` consider exilat, nu legat de nerestituirea bunurilor furate, ci de faptul c` în România for]a politic` este în mîna fo[tilor securi[ti care nu au un interes în a vedea "]ara pus` pe [ine". Dreptul la propietate nici m`car nu este garantat de constitu]ia lui Iliescu & Co. Justi]ia [i aparatul administrativ de stat sunt mult prea bolnave pentru a rezolva probleme atît de ample. Acestei boli nu-i se prescrie nici un fel de medicamenta]ie, persoanele care profit` dup` urma ei sunt multe [i influente.

S.C.: România recunoa[te dubla cet`]enie, dar nu le d` acestor cet`]eni, totu[i, drepturi depline. Cum vede]i aceasta?

A.B.: Dac` România recunoa[te c` un cet`]ean român poate avea [i o alta cet`]enie în mod normal acest cet`]ean cu dubl` cet`]enie trebue[te s` se bucure de exact acelea[i drepturi ca oricare alt cet`]ean care are tot cet`]enia român`. Dac` nu este a[a este o legisla]ie care oglinde[te o atitudine def`im`toare fa]` de românii cu dubl` cet`]enie. Sau e[ti român cu drepturi [i obliga]ii egale sau unii sunt mai români decît ceilal]i!

S.C.: Domnul Emil Constantinescu s-a exprimat atât în cadrul unui interviu acordat CURIERULUI ROMÂNESC, nr. 2/98, cât [i la întilnirea cu "Presa Român` de Pretutindeni", c` de când domnia sa a devenit pre[edinte, "... de un an [i câteva luni, totu[i, nu mai au de ce s` se jeneze c` sunt români. Dac` nu am reu[it s` rezolv`m toate problemele, cel pu]in am reu[it s` red`m demnitatea de a fi fii unei ]`ri care este altfel privit` de c`tre conduc`torii sau oamenii ]`rii în care tr`iesc", am încheiat citatul. Cum aprecia]i aceast` afirma]ie? Dvs. v-a fost vreodat` ru[ine c` sunte]i român? Exist` o persoan`, un guvern, un partid, care v-ar putea reda mândria de a fi român, dac` aceasta v-a lipsit vreodat`?

A.B.: În ceea ce prive[te citatul de mai sus nu pot face nici un fel de comentariu, acesta este un citat scos dintr-un întreg, ori ar fi gre[it s` fac aprecieri f`r` a cunoa[te despre ceea ce este vorba. De[i am fost prezent la întilnirea pomenit` nu re]in întregul con]inut al discursului. A-]i fi ru[ine sau nu este de asemeni o no]iune cu o mare zon` de grada]ii. O ru[ine mai mare sau o ru[ine mai mic`, mîndria este un lucru [i ru[inea este altceva, ea poate fi de moment fa]` de acte sau întîmpl`ri la nivel na]ional. Nu pot spune c` m-am sim]it foarte mîndru de a fi român cînd o lume întreag` era pus` la curent, prin intermediul televiziunei, cu situa]ia din c`minele de copii din ]ara noastr`. Deasemeni nu m-am sim]it foarte confortabil cînd aceea[i televiziune prezenta aspecte din str`zile Bucure[tiului în timp ce minerii dezl`n]iu]i, cu ni[te fe]e de primitivi, fug`reau [i b`teau cet`]enii capitalei [i, pentru a pune capac, seara pe stadion [eful statului român, democratic ales, felicita pe ace[ti mon[tri. Un regim politic, un guvern sau un partid de guvern`mînt poate prin ac]iunile sale, prin rezultatele ce le ob]ine s` creasc` gradul de mîndrie sau s` te întristeze [i s` te sim]i pe undeva jenat. Ca români nu putem fi insensibili la ceea ce se întimpl` în ]ar`!

S.C.: Comuni[tii, mai ales în timpul regimului lui Ceause[cu, au trimis "duhovnici", preo]i, adversarilor politici; ace[ti preo]i au fost de fapt bra]ul lung al regimului de la Bucure[ti [i au contribuit covâr[itor la dezbinarea românilor din exil. Dup` cum bine [ti]i, în majoritatea ]`rilor unde s-au stabilit românii în exil s-au creat [i biserici pararele, cu preo]i în exil, care au fost sabotate de "dohovnicii" trimi[i de regimul ceau[ist. Dup` c`derea regimului comunist, ace[ti "duhovnici" n-au fost retra[i. Cum a fost în Norvegia? Cum vede]i aceast` situa]ie?

A.B.: În Norvegia nu am avut astfel de probleme, comunitatea român` fiind extrem de restrîns` [i ne avînd un preot permanent. Chiar acum cînd suntem mai mul]i tot nu avem preot rezident, suntem vizita]i de un preot care vine de la Göteborg. Numai din auzite cunosc diferite cazuri ale bisericilor paralele în alte ]`ri. În ce a ce prive[te dezbinarea g`sesc c` este pe undeva o caracteristic` ce ne apar]ine.

S.C.: Cum a ap`rut publica]ia Foaia Românului? Când [i de ce s-a hot`rât editarea ei? Ce î[i propune aceast` revist`?

A.B.: A[a cum îi este [i numele nu este mai mult decît o foaie, cîteodat` cu dou`sprezece pagini.
De mult de tot, prin anii '70 în Oslo exista o asocia]ie cultural` norvegiano-român`. Asocia]ie în care se aflau înscri[i norvegienii care aveau afinit`]i vis à vis România. În aceast` asocia]ie se aflau [i doi-trei români. La fiecare dou`-trei luni primeam prin po[t` o coal` A4 cu tot felul de înscrisuri legate de ]ar`. Limba era norvegian` [i textele aveau mai mult un caracter cultural. Cu timpul asocia]ia s-a desfiin]at, iar în 1990 imediat dup` revolu]ie s-a înfiin]at "Demokrati For Romania" o alt` asocia]ie în care ajutorul material se combina [i cu o serie de ac]iuni legate de introducerea unei democra]ii "autentice" în ]ar`. Aceasta de asemeni a avut un buletin de [tiri bilunar care a ap`rut pe o perioad` de doi ani [i jum`tate tot în limba norvegian`. Acum un an [i jum`tate observînd c` românii s-au înmul]it m-am gîndit c` ar fi bine, în special pentru cei noi veni]i, s` primeasc` în cutia po[tal` cîte un cuvînt pe române[te. Aceste gînduri le-am imp`rt`[it unui tîn`r jurnalist român în trecere prin Oslo, Andrei B`din. Acesta a insistat c` ideea este bun` [i c` trebue[te finalizat`. De cine? Aici la Oslo nu exist` nici un român care s` fi avut vre-o tangen]` cu publicistica. Andrei ne-a promis sprijinul. Pe picioare s-a pus un fel de redac]ie [i pentru a simplifica lucrurile am gîndit c` aceast` fi]uic` (la început a fost o foaie A4) s` fac` [i func]ia de leg`tur` pe lîng` Comunitatea Ortodox` Român` din Norvegia.
Ne avînd un preot sta]ionar în Norvegia, de fiecare dat` cînd acesta venea se trimetea la to]i enoria[ii o scrisoare pentru a-i anun]a venirea acestuia. "Foaia" deci a luat rolul acestor scrisori dezvoltîndu-se prin prezentarea a diferite texte cu diferite subiecte membrilor comunit`]ii. Pîn` ast`zi "Foaia" a fost trimeas` gratis membrilor comunit`]ii, iar celor din afar` a fost vîndut` prin abonamente. Ast`zi suntem la num`rul 9, apari]iile sunt la intervale de 2 luni. Am încercat din r`sputeri s` angaj`m tot mai mult` lume în a trimete materiale scrise în care s` caute s` dezbat` problemele cu care sunt confrunta]i în via]a de fiecare zi într-o ]ar` str`in` astfel încît prin angajarea de discu]ii foaia s` poat` participa la u[urarea greut`]ilor cauzate de ruperea de ]ar`. V` pot spune c` în afara unor timide încerc`ri lumea este total amorf`. Am primit multe aprecieri legate de foaie, dar angajamentul este minor. Sper`m ca, cu timpul s` reu[im s` creem o platform` mai interesant` [i mai dinamic`, care s` suscinte mai mult interes. Pîna s` avem rutina [i experien]` CURIERULUI ROMÂNESC, va mai trece mult` vreme.

S.C.: A]i participat la întålnirea "Forumul Presei Romåne de Pretutindeni". Cum aprecia]i ini]iativa acestei întålniri, desf`surarea [i rezultatul ei, ca [i dezvoltarea viitoare a acestei ac]iuni?

A.B.: Datorit` "Foii" am fost invita]i la Forum. Ini]iativa am g`sit-o foarte bun` [i apreciabil este [i faptul c` Pre[iden]ia a sus]inut-o. A fost primul Forum de acest fel, [i în mod normal nu putea s` fie perfect. Ar fi foarte bine dac` s-ar repeta [i dac` preg`tirile se vor face din timp prin contribu]iile participan]ilor.
Participan]ii ar trebuii s` fixeze în unanimitate ordinea zilei, s` creeze baza discu]iilor. Dialogul trebuie[te s` fie mult mai intens [i s` aibe ambele direc]ii. În momentul în care pe banii t`i proprii faci cîteva mii de kilometri, nu e[ti dispus s` ascul]i discursuri politice [i propagand`. Ar trebuii ca cei de la Bucure[ti s` pun` întreb`ri prin care participan]ii s` poat` s`-[i fac` cunoscute experien]ele acestora în diferitele ]`ri. Politicienii "turi[ti" care plec` din Bucure[ti cu destina]ii foarte variate au impresia c` vin plini de cuno[tin]e din voiajele lor de studii.
Lucru în mare m`sur` fals pentru c` atîta timp cît nu tr`ie[ti cu adev`rat în societatea respectiv` nu e[ti suficient de permeabil la noi sisteme de gîndire. {i chiar tr`ind îndelungat într-o societate vestic`, avînd sîngele inoculat cu ideile societ`]ii comuniste din tinere]e, trebue[te s` faci un efort de întelegere avînd to]ii porii deschi[i pentru a-]i asimila o alt` în]elegere a lucrurilor, [i a deslu[i ceea ce este prost în societatea în care tr`im. Dac` "Foaia Românului" din Norvegia va mai exista [i dac` Forumul se va repeta, voi face tot posibilul s` particip. Sper s` v` întîlnesc [i pe dumneavoastr` acolo.