PARTIDELE POLITICE DIN ROMÅNIA ÎN CAMPANIE ELECTORAL~ (I)

Silvia Constantinescu: Stimate domn Teodor Mele[canu, v` rog s` ave]i amabilitatea [i conform tradi]iei "CURIERULUI ROMÂNESC" s` v` prezenta]i cititorilor mei.
Cine sunte]i, domnule Teodor Mele[canu?

D-ul Teodor Mele[canu,
Pre[edintele partidului ApR.
Foto: ©ApR.

Teodor Mele[canu: M-am n`scut la 10 martie 1941, în Transilvania, în ora[ul Brad, Jude]ul Hunedoara. Sunt c`s`torit, so]ia mea, Felicia, fiind un reputat jurnalist [i am o fat` care a terminat deja facultatea, în prezent fiind ca medic stomatolog. Am absolvit Facultatea de Drept din Bucure[ti în 1964 [i am urmat cursurile post-universitare de rela]ii interna]ionale ale Universit`]ii din Bucure[ti în perioada 1964-1966 [i ale Institutul universitar de înalte studii interna]ionale din Geneva între 1967 [i 1970 [i sunt Doctor în Drept interna]ional al Universit`]ii din Geneva. Am activat în diploma]ie între anii 1966 [i 1996, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, dup` examene succesive ajungând la gradul de ambasador, care mi-a fost acordat în 1992. În perioada 1992-1996 am fost Ministrul Afacerilor Externe, iar din 1996, sunt senator de Prahova. În calitate de Ministru al Afacerilor Externe, mi-a pus semn`tura pe documente care definesc pozi]ia României în lume cum ar fi: admiterea României în Consiliul Europei în 1993, Tratatul de asociere la Uniunea European`, documentul Parteneriatului pentru Pace, România devenind prima ]ar` est-european` care a aderat la acest tip de rela]ie cu Alian]a Nord-Atlantic`. În timpul mandatului meu ca ministru al afacerilor externe s-au pus bazele reconcilierii istorice româno-maghiare prin negocierea [i parafarea Tratatului bilateral dintre România [i Ungaria.

S.C.: V` rog s` prezenta]i pe scurt platforma politic` a partidului dumneavoastr`.

T.M.: ApR s-a definit înc` de la început ca un partid pragmatic, care încearc` s` îmbine principiile generoase ale social-democra]iei cu m`surile economice de natur` liberal`, singurele capabile s` aduc` prosperitate românilor prin dezetatizarea rapid` a economiei [i la stimularea liberei ini]iative. Sprijinul popula]iei pentru ApR a cunoscut o cre[tere rapid`, partidul bucurându-se de sprijinul tinerilor [i al clasei de mijloc, cel mai dinamic segment al electoratului din România, ata[at prin voca]ie valorilor democra]iei [i economiei de pia]`. Sondajele de opinie arat` c` în cursul anului 1999 ApR a devenit a doua for]` politic` din România, ceea ce îi face pe mul]i anali[ti s` vorbeasc` despre "miracolul" ApR. Forma]iunea politic` al c`rei pre[edinte sunt, a luat fiin]` ca urmare a necesit`]ii imperioase de a ap`rea în România o alternativ` la partidele "tradi]ionale", care [i-au dovedit pe deplin ineficien]a, din p`cate pe spinarea poporului român, în perioada post- decembrist`. Luptele sterile pentru putere, folosirea iresponsabil` a disper`rii cet`]enilor pentru a marca puncte în favoarea partidului propriu, lipsa de profesionalism eviden]iat` la toate nivele structurilor guvernamentale din ace[ti zece ani, precum [i alte tare pe care toat` lumea le cunoa[te, au demonstrat faptul c` în ]ar` este o nevoie, pot spune disperat`, de a se face politic` într-un mod responsabil, prin care s` ne racord`m la via]a politic` european`, unde cel ales de c`tre electorat r`spunde permanent pentru deciziile sale [i ale partidului din care face parte [i nu doar o dat` la patru ani, a[a cum se întâmpl` din p`cate la noi. Alian]a pentru România se deta[eaz` evident de celelalte partide de pe e[ichierul politic românesc prin perceperea guvern`rii nu ca un scop în sine, menit s` "îndestuleze" membrii partidului ajuns la putere, ci ca un mijloc prin care putem s` transpunem în practic` programele pragmatice, profesioniste, adaptate realit`]ilor societ`]ii române[ti. Simplificând lucrurile, partidul nostru reprezint` noua social-democra]ie româneasc`. Am dorit s` construim o forma]iune politic`, care s` abordeze probleme actuale deosebit de grave ale României f`r` preconcep]ii ideologice sumare, fie ele de "stânga" sau de "dreapta". Aceasta nu înseamn` îns`, c` noi renun]`m în vreun moment la principiile social-democra]iei europene moderne, din care ne inspir`m în programele noastre, dar vrem s` îmbin`m justi]ia social`, ca fundament al oric`rei politici social-democrate autentice, cu pârghiile liberale de stimulare a dezvolt`rii pie]elor [i capitalului. Pe scurt, încredin]a]i de valabilitatea valorilor fundamentale social-democrate: justi]ia social`, libertatea [i egalitatea [anselor pentru to]i românii, solidaritatea uman`, noi dorim s` oferim problemelor României de ast`zi solu]ii reale, bazate în primul rând pe folosirea responsabil` a importantelor resurse de care dispune ]ara. Principiul nostru fundamental este acela c` statul trebuie s` sprijine prin toate mijloacele sale ini]iativele private, dar s` nu se substituie lor în mod arbitrar. De asemenea noi consider`m c` statul trebuie s` coopereze activ cu societatea civil` datorit` necesit`]ii imperioase de a rena[te spiritul comunitar a c`rui degradare este sim]it` dureros de noi to]i. Alian]a pentru Rom`nia consider` [i, din p`cate realitatea ne d` dreptate, c` lipsa de finalitate a celor zece ani de tranzi]ie incoerent`, inconsecvent`, practic f`cut` "dup` ureche", se datoreaz` înainte de toate faptului c` politicul nu a reu[it s` asigure societ`]ii române[ti cadrul general de dezvoltare. De aceea, noi am venit în întâmpinarea nemul]umirilor popula]iei, fixându-ne ca obiectiv fundamental al programului de guvernare reforma structural` a sistemului politic. Dorim ca institu]iile fundamentale ale statului român - Parlament, Guvern, Pre[edin]ie, s` nu mai fie considerate doar locuri unde se "toac`" banii contribuabililor, ci s` î[i câ[tige prestigiul [i respectul de care trebuie s` se bucure. Pe scurt, obiectivele noastre posibil de indeplinit de c`tre o guvernare responsabil` sunt: adoptarea votului uninominal, reducerea num`rului de parlamentari, eficientizarea actului de adoptare a deciziilor în stat printr-un Parlament unicameral, o administra]ie public` descentralizat` [i puternic`, un Executiv sau un Pre[edinte puternic, cu prerogative clar determinate. Succesul îndeplinirii acestor obiective va avea drept rezultat instaurarea în România a ceea ce noi am numit "A Treia Republic`", care, spre deosebire de Republica comunist` [i cea existent` în momentul de fa]`, va a[eza institu]iile, practicile [i mentalitatea politic` în acord cu interesele românilor.

S.C.: Care este atitudinea partidului dumneavoastr` fa]` de retrocedarea propriet`]ii adev`ra]ilor proprietari? Considera]i c` ar putea exista [i o alt` cale de rezolvare a acestei probleme decât pe cale juridic`? Este necesar ca proprietarii s` aib` cet`]enie român`?

T.M.: Dreptul la proprietate este un drept fundamental al cet`]eanului, ca [i dreptul la via]`. Constitu]ia noastr` îl consacr` expres. Noi nu ne putem imagina libertatea [i dreptul la fericire pe care în mod natural trebuie s`-l aib` orice om, f`r` recunoa[terea [i garantarea dreptului de proprietate. Orice cet`]ean are un patrimoniu pe care î[i dezvolt` existen]a [i proiectele sale de via]`. Pornind [i de la aceste considerente, partidul nostru a sus]inut în mod activ legile propriet`]ii, dreptul firesc al proprietarilor, dar am considerat c` restabilirea acestui drept nu trebuie s` fie conceput` ca o repara]ie în sine, o opera]iune contabil`, de inventariere [i efectuarea unor pl`]i cu titlul de desp`gubiri. La momentul respectiv, în vara anului trecut, ApR s-a prezentat în cadrul negocierilor care au avut loc cu toate for]ele politice, cu un material foarte bine elaborat, conceput pe câteva segmente referitoare la propriet`]ile imobiliare, terenuri, p`duri sau case na]ionalizate, prezentând propuneri referitoare [i la imobilele cu alt` destina]ie decât cea de locuin]`.
Lucrurile au evoluat de atunci, o bun` parte din Legile propuse au intrat deja în dezbaterea parlamentar` sau au fost deja definitivate [i se afl` în plin proces de aplicare, cum ar fi Legea, a[a numit`, Lupu, referitoare la terenurile agricole [i p`duri. Cred c` modul în care s-a colaborat în plan politic pentru definitivarea ini]iativelor a fost de natur` s` rezolve o dat` pentru totdeauna aceast` problem` care ne frâna realmente drumul c`tre dezvoltare. O alt` cale de rezolvare, decât cea legal` a problemei propriet`]ii, nu exist`.
Iar în ceea ce prive[te ultima dumneavoastr` parte a întreb`rii, m` v`d obligat s` amintesc c` Legea suprem` - Constitu]ia României - stipuleaz` foarte clar c` cet`]enii str`ini sau apatrizii nu pot fi proprietari asupra terenurilor în România, deci calea c`tre redobândirea unor imobile, foste case sau întreprinderi na]ionalizate este permis` din punct de vedere legal pentru to]i cei îndrept`]i]i.

S.C.: Românilor din afara grani]elor, [i în special cei care sunt în exil, pentru c` mai ales ace[tia nu au cet`]enie român`, nu li se pl`te[te pensia pe perioada lucrat` în România, de[i au pl`tit contribu]ia de pensie, atunci când au lucrat în România, pentru c` nu sunt cet`]eni români. Cum vrea partidul dumneavoastr` s` solu]ioneze aceast` problem`?

T.M.: Aceast` problem` punctual`, important`, dar practic necunoscut` în România, sau cel pu]in nerecunoscut` de c`tre autorit`]i face parte, în opinia mea, din acela[i proces necesar de rezolvare a tuturor nedrept`]ilor comise de autorit`]ile comuniste de-a lungul a 50 de ani. Recunosc c` deocamdat` nu am abordat aceast` chestiune, dar pot s` v` promit c` dac` ajungem la guvernare, dup` alegerile din acest an, politica în România va c`p`ta un nou dinamism [i va privi în permanen]` spre viitor rezolvând toate problemele r`mase în suspensie dup` anii comunismului.

S.C.: Mul]i români din exil au preg`tire atât teoretic` cât [i practic` care ar putea fi de mare folos în dezvoltarea politico-economic` [i cultural` a României. Care este atitudinea partidului dumneavoastr` fa]` de cei din exil [i cum ve]i colabora cu românii din exil în acest sens?

T.M.: În septembrie anul trecut am înaintat Biroului Permanent al Senatului o propunere legislativ` privind alegerea reprezentan]ilor diasporei române[ti în Camera Deputa]ilor [i Senat. Am considerat c` o astfel de ini]iativ` legislativ` î[i justific` existen]a prin faptul c` membrii diasporei române[ti, având o reprezentare în Parlament, pot contribui mai eficient la realizarea unor leg`turi cât mai strânse între românii din ]ar` [i cei din str`in`tate. Totodat`, ac]iunea de lobby a României în str`in`tate ar c`p`ta o cu totul alt` dimensiune, iar problemele specifice comunit`]ilor din afara ]`rii vor putea s`-[i g`seasc` rezolvarea cu mult mai mult` promptitudine.
Proiectul de Lege ini]iat men]ioneaz` c` reprezentan]ii diasporei române[ti în Camera Deputa]ilor [i Senat vor fi ale[i doar de c`tre cet`]enii români cu domiciliul în str`in`tate, pe baz` de scrutin uninominal relativ. Candidaturile se propun de comunit`]i, fiind necesar` sus]inerea lor de cel pu]in o treime din num`rul cet`]enilor români cu drept de vot din comunitatea care face propunerea.
Sus]in în continuare c` prin adoptarea acestui proiect de modificare [i completare a Legii 68 din 1992 pentru alegerea Camerei Deputa]ilor [i Senatului, România va înceta s` ignore cea mai important` minoritate aflat` nu între grani]ele ei, ci dincolo de ele: diaspora român`. În condi]iile începerii procesului de negocieri pentru aderarea la Uniunea European`, un sprijin mai mare din partea românilor de peste grani]e poate fi foarte important, iar la acest aspect, în prezent, ar trebui s` se gândeasc` cu mai mult` seriozitate diploma]ia româneasc`.
În ceea ce ne prive[te, dup` alegerile din acest an, când sunt convins c` vom ob]ine un rezultat care s` ne permit` implicarea în actul de guvernare a României, vom încerca prin toate mijloacele s` consolid`m [i s` repunem pe alte baze, mult mai solide [i mai realiste, rela]ia dintre ]ara mam` [i românii de peste grani]e.

Domnul Ion Diaconescu,
Pre[edintele partidului PN}CD.
Foto: © PN}CD.

Silvia Constantinescu: Stimate domn Ion Diaconescu, v` rog s` ave]i amabilitatea [i, conform tradi]iei CURIERULUI ROMÂNESC, s` v` prezenta]i cititorilor mei. Cine sunte]i, domnule Ion Diaconescu?

Ion Diaconescu: Sunt n`scut în 1917 într-o familie de preo]i, colaboratori apropia]i ai lui Ion Mihalache, care au participat al`turi de acesta la fondarea Partidului Na]ional }`r`nesc, în 1918. Datorit` acestor afinit`]i familiale [i convingerilor proprii, în 1936, când am devenit student al Politehnicii Bucure[ti, am pus bazele unei organiza]ii studen]e[ti PN}, în opozi]ie cu mi[carea legionar`, de orientare fascist`, mi[care foarte puternic` în ]ar`, în acea vreme.
Paralel cu exercitarea activit`]ii profesionale de inginer electro-mecanic mi-am continuat activitatea politic` în cadrul Organiza]iei de Tineret a PN}, în timpul dictaturii regale [i a celei antonesciene din perioada razboiului. În perioada 1944-1947, când s-a reluat via]a politic` în mod legal, am fost membru al Comitetului [i Biroului Na]ional al Tineretului PN}, organisme care au desf`[urat o activitate cu mare r`sunet în lupta anticomunist`.
Ca urmare a activit`]ii mele politice anticomuniste am fost arestat, al`turi de ceilal]i conducatori ai tineretului PN}, [i am executat 17 ani de temni]`, în condi]ii de exterminare, din 1947 pân` în 1964. În timpul deten]iei [i în anii dup` 1964 am continuat, al`turi de Corneliu Coposu [i de ceilal]i supravie]uitori ai temni]elor comuniste, s` asigur`m existen]a partidului în ilegalitate [i lupta anticomunist`. Ca urmare a activit`]ii noastre politice am fost supu[i la stadii de supraveghere, perchezi]ii, anchete etc. Chiar din prima zi a revolu]iei, 22 Decembrie 1989, nucleul de baz` al PN}, sub conducerea lui Corneliu Coposu, am lansat primul manifest al partidului [i ne-am reluat activitatea în legalitate. Din decembrie 1989 pân` la decesul lui Corneliu Coposu, în noiembrie 1995, am de]inut demnitatea de prim-vicepre[edinte al partidului, iar din noiembrie 1995 am devenit pre[edinte al PN}CD [i al Conven]iei Democrate Române. În prezent sunt [i pre[edinte al Camerei Deputa]ilor.

S.C.: V` rog s` prezenta]i pe scurt platforma politic` a partidului dvs.

I.D.: Platforma politic` a PN}CD se bazeaz` pe cele patru principii, pe care le putem numi istorice, ale partidului nostru: democra]ia crestin`, patriotism luminat, democra]ie [i dreptate social`. Aceste principii î[i p`streaz` valabilitata [i în prezent [i punctele esen]iale ale programului nostru nu sunt decât o actualizare a lor ]inând cont de condi]iile prezente. Aceste puncte programatice pot fi sintetizate astfel: realizarea unei societ`]i democratice care presupune respectarea statului de drept [i a unui sistem economic liber prin garantarea dreptului de proprietate [i a regulilor economiei de pia]`; restituirea propriet`]ilor confiscate de regimul comunist; repararea daunelor morale [i materiale provocate de regimul comunist; integrarea României în NATO [i Uniunea European`; crearea unei societ`]i prospere [i libere având la baz` valorile spirituale ale acestui popor.

S.C.: Care este atitudinea partidului dumneavoastr` fa]` de retrocedarea propriet`]ii adev`ra]ilor proprietari? Considera[i c` ar putea exista [i o alt` cale de rezolvare a acestei probleme, decât pe cale juridic`? Este necesar ca proprietarii s` aibe cet`]enie român`?

I.D.: PN}CD, în to]i ace[ti ani care s-au scurs de la Revolu]ia din 1989, am luptat permanent pentru retrocedarea fostelor propriet`]i celor în drept [i par]ial, am [i reu[it realizarea acestui obiectiv politic. În acest sens, am în vedere mai multe tipuri de propriet`]i: terenuri, imobile, întreprinderi sau alte categorii de bunuri. Dac` n-am reu[it în totalitate, acest lucru se datoreaz` lipsei de sus]inere ferme [i constante din partea unora dintre partenerii de coali]ie. PN}CD are în Parlament o pondere de numai 24%.
Toate bunurile confiscate de regimul comunist trebuie restituite, indiferent dac` fo[tii proprietari locuiesc sau nu în ]ar`. În ceea ce prive[te terenurile, Constitu]ia prevede acest drept numai pentru cet`]enii români [i pentru societ`]ile comerciale române[ti. Astfel, o persoan` care a renun]at la cet`]enia român` poate s` mo[teneasc` un teren, dar într-un anumit termen de timp, precizat de lege, trebuie s`-l înstr`ineze c`tre un cet`]ean roman.

S.C.: Românilor din afara grani]elor, [i în special cei care sunt în exil, pentru c` mai ales ace[tia nu au cet`]enie român`, nu li se pl`te[te pensia pe perioada lucrat` în România, de[i au pl`tit contribu]ia de pensie, atunci când au lucrat în România, pentru c` nu sunt cet`]eni români. Cum vrea partidul dvs. s` solu]ioneze aceast` problem`?

I.D.: Nu sunt la curent cu aceasta problem`, dar eu cred c` nu este o opreli[te în acest sens. În tot cazul, consider c` este drept ca aceste persoane, indiferent de cet`]enie sau domiciliu s`-[i primeasc` drepturile de pensie.

S.C.: Mul]i român` din exil au preg`tire atât teoretic` cât [i practic` care ar putea fi de mare folos în dezvoltarea politico-economic` [i cultural` a României. Care este atitudinea partidului dumneavoastr` fa]` de cei din exil [i cum ve]i colabora cu românii din exil în acest sens?

I.D.: Dupa informa]iile noatre, în prezent, cca un milion de români se g`sesc în exil [i acest lucru reprezint` o grea pierdere pentru ]ar`. Dintre ace[tia, foarte multe persoane au o înalt` calificare profesional` [i împ`rt`[esc o hot`rât` orientare anticomunist`.
Dac` ar fi r`mas în ]ar`, toate aceste persoane [i-ar fi adus o important` contribu]ie la redresarea economiei na]ionale [i la crearea unei majorit`]i politice substan]iale în favoarea principiilor democratice [i ale economiei de pia]`. Noi dorim din inim` revenirea acestora în ]ar` pentru a ne ajuta la redresarea ]`rii.

Silvia Constantinescu: Stimate domn Ion Iliescu, v` rog s` ave]i amabilitatea [i, conform tradi]iei CURIERULUI ROMÂNESC, s` v` prezenta]i cititorilor mei. Cine sunte]i, domnule Ion Iliescu?

Ion Iliescu: M-am n`scut la 3 martie 1930, în Olteni]a, unde mi-am petrecut copil`ria [i am urmat primii doi ani ai cursurilor primare, pe care le-am continuat apoi la Bucure[ti; tot aici, am urmat cursurile gimnaziale [i liceale, fiind, succesiv elev al liceelor "Industrial-Polizu», "Spiru Haret" [i "Sfântul Sava". În 1948, m-am num`rat printre fondatorii Uniunii Asocia]iilor Elevilor din România, constituit` pe principiile libert`]i [i democra]iei.

Domnul Ion Iliescu, Pre[edintele
Partidului Democra]iei Sociale din România.
Foto: © PDSR.

Organiza]ia a fost ulterior desfiin]at`, repro[ându-i-se c` "a neglijat criteriile de clas`". Am urmat apoi cursurile de Electrotehnic` a Institutului Politehnic Bucure[ti [i ale Institutului Energetic de la Moscova. Sfera forma]iei universitare [i a preocup`rilor mele profesionale a constituit-o domeniile hidroenergeticii, gospod`ririi apelor [i ecologiei. În anul 1955 mi-am început activitatea profesional` ca inginer proiectant la Institutul de Studii [i Proiect`ri Energetice din Bucure[ti. Din 1956, am fost reprezentantul României la Uniunea Interna]ional` a Studen]ilor, în Cehoslovacia, la Praga, intrând astfel în via]a politic` interna]ional`. Dup` un an de zile, m-am întors la Bucure[ti, ca primul pre[edinte al Uniunii Asocia]iilor de Studen]i UASR, organizat` dup` modelul uniunilor na]ionale ale studen]ilor din ]`rile europene, ca organiza]ii profesionale. Lansarea mea în via]a politic` a coincis astfel cu "prim`vara româneasc`", declan[at` în primul rând dup` retragerea trupelor sovietice, din 1958. S-a n`scut astfel emanciparea politic` în societatea româneasc`, care a dus la deschiderea din anii '60, care s-a exprimat mai ales în 1964, prin opozi]ia ferm` a României fa]` de planul lui Hru[ciov de subordonare economic` a ]`rilor din lag`rul socialist [i de transformare a CAER-ului într-un instrument de for]` [i de impunere, proces care a culminat în 1968, când România s-a opus interven]iei sovietice în Cehoslovacia. În aceast` perioad` de deschidere, în 1967, am fost numit ministru al tineretului. În 1971, am intrat în conflict deschis cu politica "revolu]iei culturale" promovat` de Nicolae Ceau[escu, împotrivindu-m` manifest`rilor cultului personalit`]ii, fiind acuzat de "devia]ie intelectualist`". Dup` acest refuz categoric de a promov` "revolu]ia cultural" de inspira]ie maoist`, în iulie 1971 am fost înl`turat din organele puterii centrale. Deci am fost exclus din forul central de partid, m-am manifestat constant ca promotor al spiritului democratic, al deschiderii spre valorile politice, [tiin]ifice [i culturale. Am adoptat o atitudine similar` [i când am îndeplinit func]ia de vicepre[edinte al Consiliului jude]ean Timi[, în anii 1971-1974, [i pe cea de pre[edinte al Consiliului jude]ean Ia[i, în anii1974-1979. Ca urmare, treptat, am fost îndep`rtat din via]a politic`. Pân` în 1989, m-am aflat în permanen]` sub urm`rirea [i supravegherea organelor de securitate, care au încercat s` m` izoleze [i s` m` scoat` din via]a public`, s` m` controleze [i s`-mi limiteze posibilit`]ile de comunicare. În perioada 1979-1984, când am condus Consiliul Na]ional al Apelor, am participat la elaborarea unor proiecte de anvergur` privind gospod`rirea [i utilizarea resurselor de ap` ale ]`rii [i am sus]inut punctele de vedere [tiin]ifice ale speciali[tilor în domeniu, pronun]ându-m` împotriva programelor megalomane ale dictaturii. Ca urmare a criticilor aduse politicii de administrare a resurselor hidrografice [i a protec]iei mediului, în 1984, am fost demis. În aceast` perioad`, am fost pre[edinte al Federa]iei române de caiac-canoe. Din 1984 pân` la 22 decembrie 1989, am fost directorul Editurii Tehnice din Bucure[ti. Am editat lucr`ri de vârf cunoscute pe plan interna]ional în domeniul tehnic, realizând, astfel, oprele în izolarea informa]ional` la care erau constrân[i speciali[tii români. Am fost autor a numeroase studii, articole [i comunic`ri ap`rute de-a lungul timpului în reviste de specialitate. În septembrie 1987, am reu[it s` public în revista "România Literar`", editat` de Uniunea Scriitorilor din România, un articol intitulat "Crea]ie [i informa]ie", în care m-am pronun]at pentru accesul ne îngr`dit la sursele de informa]ii str`ine [i pentru difuzarea liber` a cuno[tin]elor [tiin]ifice. În acel ariarticol, m-am pronun]at pentru reforme sociale [i politice. Înc` din primele ore ale Revolu]iei Române, în seara zilei de 22 decembrie 1989, am fost desemnat în fruntea noului organism de conducere a statului român, Consiliul Frontului Salv`rii Na]ionale. Am dat citire, la posturile na]ionale de radio [i televiziune, "Comunicatului c`tre ]ar`", la elaborarea c`ruia am participat, contribuind la definirea naturii politice [i sociale a transform`rilor care aveau s` marcheze ireversibil destinul României: demolarea sistemului totalitar comunist, a monopolului unui singur partid; instaurarea democra]iei, a pluralismului politic, instituirea statului de drept; construc]ia societ`]ii civile; respectul demnit`]i [i drepturilor omului; garantarea libert`]ii de expresie, de asociere [i manifestare; reforma economic` [i tranzi]ia la economia de pia]`; larga deschidere pe plan interna]ional. În perioada februarie-mai 1990, am condus Consiliul Provizoriu de Uniune Na]ional`, în care au fost inclu[i reprezentan]ii tuturor partidelor politice ap`rute în cursul lunii ianuarie. La 20 mai 1990 am fost ales - pentru perioada Adun`rii Constituante - Pre[edinte al României. Am fost reales în func]ia suprem`, în octombrie 1992, pentru mandatul constitu]ional încheiat în noiembrie 1996. În prezent sunt senator, pre[edinte al Partidului Democra]iei Sociale din România. În 1992 am publicat cartea "Probleme globale. Creativitate", în care sunt reunite articole [i studii ce dau expresie unor preocup`ri mai vechi, legate de profesia mea, reflec]ii privind mediul înconjur`tor, raportul dintre efectele benefice ale aplic`rii progreselor tehnico-[tiin]ifice contemporane [i ritmurile îngrijor`toare ale epuiz`rii unor resurse neregenerabile, cu efecte ireversibile [i imprevizibile pentru viitorul planetei. În 1993, am publicat lucrarea "Revolu]ie [i reform`", pe care am reluat-o, în 1994, într-o edi]ie nou` ad`ugit`. Principalele mobiluri [i teme de reflec]ie ale c`r]ii sunt particularit`]ile Revolu]iei Române, pe fundalul schimb`rilor care s-au produs [i se produc în întreg centrul [i estul european, precum [i evaluarea proceselor de tranzi]ie pe care le cunoa[te România. De asemenea, în 1994 a ap`rut cartea "România în Europa [i în lume", ce cuprindea locu]iuni, discursuri [i interven]ii în cadrul unor foruri [i organisme interna]ionale. În 1995 am publicat alte trei c`r]i: "Revolu]ia tr`it`" - convorbiri [i aprecieri privind evenimentele din Decembrie 1989; "Toamn` diplomatic`" - o seam` de interven]ii [i demersuri politice în cadrul unor întruniri interna]onale; "Momente de istorie", volumul I - interven]ii [i documente referitoare la Revolu]ia din Decembrie [i încerc`rile prin care a trecut România în perioada provizoratului politic, primele alegeri libere din mai 1990 [i fr`mânt`rile post-electorale. În 1996 au ap`rut "Momente de istorie", volumul II [i III precum [i volumul "Dialoguri româno-americane". Ultima carte pe care am scris-o a fost "Via]a politic` între violen]` [i dialog".

S.C.: V` rog s` prezenta]i pe scurt platforma politic` a partidului dvs.

I.I.: Partidul Democra]iei Sociale din România este un partid social-democrat modern, deschis, care recunoa[te [i respect` valorile democra]iei de tip occidental, drepturile [i libert`]ile fundamentale ale omului. Partidul nostru se pronun]` pentru o economie social` de pia]`, func]ional` [i performant`, bazat` pe proprietate, concuren]` liber`, solidaritate social` [i un rol important al statului în procesul de reglementare [i de corijare a exceselor [i e[ecurilor pie]elor. Noi consider`m c` în aceste ultime dou` decenii capitalismul a suferit muta]ii semnificative, care [i-au conferit o nou` identitate. România trebuie s` ]in` cont de aceste muta]ii [i s` ia act de faptul c` ceea c` s` nume[te generic "capitalism"- are un cu totul alt con]inut ca în perioada interbelic`, spre exemplu. Structurile economice interbelice, ca [i cele generate de economia hiper-centralizat` [i etatizat` a comunismului nu mai pot face fa]` cerin]elor unei economii în curs de mondializare, în care cre[terea economic` se bazeaz` pe înalt` tehnologie [i pe creativitate. Plecând de la aceste realit`]i, noi milit`m pentru o restructurare a economiei care s` înglobeze noile tehnologii ca pe o component` central` a mecanismului productivit`]ii care s` fac` din România un partener atractiv [i valabil pentru ]`rile din Uniunea European`. Deasemenea, milit`m pentru realizarea unei agriculturi moderne, performante, bazat` pe proprietatea privat` [i pe asocierea proprietarilor, pe noile tehnologii ale biologiei, geneticii [i ecologice. Un punct central al platformei PDSR îl reprezint` consolidarea [i înt`rirea democra]iei, în special a democra]iei comunitare [i participative, care cere din partea cet`]enilor angajare [i asumarea de noi responsabilit`]i în spa]iul public. Pe plan extern, PDSR este ini]iatorul proceselor de aderare la Uniunea European`, prin negocierea [i semnarea, în 1995, a Acordului de asociere cu Uniunea European` [i la NATO, prin semnarea Parteneriatului pentru Pace. Vom continua [i vom accelera aceste procese, în special prin îmbun`t`]irea performan]elor economiei, restructurarea armatei [i poli]iei [i consolidarea [i adâncirea democra]iei.

S.C.: Care este atitudinea partidului dumneavoastr` fa]` de retrocedarea propriet`]ii adev`ra]ilor proprietari? Considera]i c` ar putea exista [i o alt` cale de rezolvare a acestei probleme, decât pe cale juridic`? Este necesar c` proprietarii s` aibe cet`]enie român`?

I.I.: PDSR nu este împotriva restituirii propriet`]ilor na]ionalizate sau confiscate abuziv de comuni[ti. În privin]a celor confiscate abuziv, pozi]ia noastr` a fost clar` [i ferm`: ele au fost restituite prin Justi]ie. O parte a edificiilor [i propriet`]ilor diverselor comunit`]i etnice [i religioase au fost restituite prin legi speciale. Dreptul de proprietate asupra p`mânturilor [i p`durilor a fost restabilit înc` din 1990 în propor]ie de peste 87%.
Problema propriet`]ilor na]ionalizate este una care trebuie nuan]at`, ]inând cont de situa]ia fiec`rui activ în momentul na]ionaliz`rii, dar [i de istoria lui dup` na]ionalizare. Este foarte greu de imaginat o lege cu caracter general, care s` r`spund` tuturor situa]iilor concrete. În principiu, legea trebuie s` cuprind` principiul refacerii dreptului de proprietate. În rest, acolo unde este posibil, bunurile na]ionalizate vor fi retrocedate fizic; în cazul în care acest lucru nu mai este posibil, sau ar putea genera probleme sociale [i economice grave, proprietarii [i urma[ii acestora s` fie desp`gubi]i între limite suportabile economic de c`tre stat. În acest proces de retrocedare, Justi]ia va juca un rol central. Cât prive[te necesitatea ca proprietarii s` aibe cet`]enie român`, eu cred c` oricine s-a n`scut român [i nu a fost dec`zut din drepturi printr-un proces echitabil [i într-un sistem juridic liber poate solicita, dac` are acest drept, s`-i fie retrocedate propriet`]ile na]ionalizate.

S.C.: Românilor din afara grani]elor, [i în special cei care sunt în exil, pentru c` mai ales ace[tia nu au cet`]enie român`, nu li se pl`te[te pensia pe perioada lucrat` în România, de[i au pl`tit contribu]ia de pensie, atunci când au lucrat în România, pentru c` nu sunt cet`]eni români. Cum vrea partidul dvs. s` solu]ioneze aceast` problem`?

I.I.: Din câte [tiu, multe dintre disfunc]ionalit`]ile din domeniu ]in de lipsa unui cadru juridic adecvat, ca [i de lipsa unor acorduri bilaterale între ]`rile în care exist` români care au contribuit la fondul de pensii publice din România. Vom insista ca în cadrul discut`rii noii "Legi a pensiilor" s` fie reglementat` [i plata acestor drepturi, cerând în acela[i timp Guvernului s` ini]ieze procedurile necesare în rela]iile cu partenerii no[tri externi. În caz c` vom reveni la guvernare, acest lucru se va afla sigur pe agenda priorit`]ilor din programul de guvernare.

S.C.: Mul]i români din exil au preg`tire atât teoretic` cât [i practic` care ar putea fi de mare folos în dezvoltarea politico-economic` [i cultural` a României. Care este atitudinea partidului dumneavoastr` fa]` de cei din exil [i cum ve]i colabora cu românii din exil în acest sens?

I.I.: PDSR a tratat cu mare aten]ie problema românilor din diaspora. Eu cred c` acum nu mai putem vorbi de un exil, pentru c` România este o democra]ie, care recunoa[te oric`rui cet`]ean dreptul de a se stabili acolo unde crede c` se poate realiza mai bine. Competen]a [i rela]iile românilor din diaspora sunt extrem de necesare ]`rii noastre. Din experien]a mea, birocra]ia [i climatul de afaceri ostil, ca [i o anumit` rigiditate în rezolvarea unor solicit`ri împiedic` pe mul]i români s` se reîntoarc` în ]ar`. Revenirea la normalitate în toate domeniile vie]ii economice [i sociale va însemna [i o revenire la normalitate în rela]iile cu românii din diaspora. Personal, am bune rela]ii c` mul]i români stabili]i în alte ]`rii, [i mereu i-am încurajat s` se implice în lungul [i dificilul proces de reconstruc]ie a României. Unii au f`cut-o, [i cu toate greut`]ile, acum au satisfac]ia de a nu fi dat înapoi în fa]a obstacolelor [i de a-[i fi ref`cut rela]iile cu ]ara lor de origine, r`mânând cet`]eni loiali ]`rii de adop]ie.

Silvia Constantinescu: Stimate domn Victor Ciorbea, v` rog s` ave]i amabilitatea [i, conform tradi]iei CURIERULUI ROMÂNESC, s` v` prezenta]i cititorilor mei. Cine sunte]i, domnule Victor Ciorbea?

D-ul Victor Ciorbea,
Pre[edintele Partidului Alian]a Na]ional`
Cre[tin-Democrat`.
Foto: © ANCD.

Victor Ciorbea: M-am n`scut în 1954, cu un dosar prost: bunicul - primar timp de 25 de ani, în perioada interbelic`, ambii bunici - declara]i chiaburi, condamna]i politic [i cu p`mântul confiscat. Norocul meu a fost c` am beneficiat de "deschiderea" din perioada 1964-1978, când nu s-a cerut dosar de cadre la admitere, [i am putut deveni student la Drept [i, apoi, magistrat. Am absolvit, ca [ef de promo]ie pe ]ar`, facultatea de Drept din Cluj în anul 1979, dar f`r` a fi membru de partid. Am intrat în PCR mai târziu, în 1981, pentru a m` putea înscrie la doctorat, dar n-am avut niciodat` vreo func]ie, nici m`car în BOB. Pân` în 1984 am fost judec`tor specializat în cauze civile (adic` m` ocupam de succesiuni, divor]uri [i de alte cauze de acest fel), la Tribunalul Bucure[ti, Judecatoria sectorului 5. Între 1984 [i 1988 am fost procuror în cadrul Direc]iei pentru Cauze Civile a Parchetului General. În paralel, din 1984, am început [i activitatea de cadru didactic (asistent [i apoi lector) la Facultatea de Drept din Bucure[ti. Din 1988 am lucrat exclusiv la aceasta facultate. În întreaga mea activitate sub comuni[ti n-am avut nici un fel de leg`turi cu Securitatea: n-am semnat nici un angajament, n-am fost nici colaborator, nici informator etc. Din februarie 1990 am devenit pre[edinte al Sindicatului din Facultatea de Drept, apoi al celui al Universit`]ii Bucure[ti, iar din 31 martie 1990 pre[edinte al Federa]iei Sindicatelor Libere din Înv`]`mânt. În iunie 1990, la înfiin]area Confedera]iei Na]ionale a Sindicatelor Libere din România (CNSLR), am fost ales pre[edinte al acestei mari centrale sindicale. În iunie 1993, CNSLR a devenit prin fuziune CNSLR-Fr`]ia. Dup` fuziune, am demascat controlul pe care PDSR îl exercita asupa noii centrale sindicale prin intermediul grupului Mitrea.
S-a încercat "cump`rarea" mea, dl. Ion Iliescu oferindu-mi, în 1994, al doilea post în ierarhia Guvernului V`c`roiu: Ministru de Stat [i Ministru al Muncii. Am refuzat [i în octombrie 1994 am demisionat din func]ia de pre[edinte al CNSRL-Fr`]ia. Am construit o nou` confedera]ie sindical`, Confedera]ia Sindicatelor Democratice din România, de orientare cre[tin-democrat`, pe care am reu[it s` o impun în numai un an [i jumatate ca reprezentativ` pe plan intern [i interna]ional. Aceast` confedera]ie am construit-o pe baza unui protocol semnat cu pre[edintele de atunci al CDR, actualul pre[edinte al României. Am conlucrat deschis, pe fa]`, cu CDR, pentru c` am apreciat c` era singura alternativ` viabil` în situa]ia de atunci a României. Nu-mi este deloc ru[ine de activitatea mea sindical` cu toat` modestia, pot spune c` am avut o contribu]ie esen]ial` la punerea bazelor a dou` noi centrale sindicale, a noului Drept sindical, a noii legisla]ii a muncii, a primului contract colectiv de munc` la nivel na]ional din istoria mi[c`rii sindicale române[ti. Am ap`rat [i promovat cu total` bun`-credint`, timp de [apte ani, drepturile [i interesele sindicali[tilor, ale salaria]ilor, ale pensionarilor, ale categoriilor defavorizate. De altfel, aceste fapte sunt de notorietate public`. În 1995 am fost ales în conducerea Alian]ei Civice, de c`tre oameni care [tiau ce f`cusem pân` atunci, toate activit`]ile mele sindicale fiind publice. A[a am ajuns s` fiu în februarie 1996 candidatul CDR la Prim`ria Capitalei [i s` câ[tig în fa]a unui candidat PDSR (Ilie N`stase) care avea un uria[ capital de popularitate în România, resurse financiare deosebite [i acces deplin pe toate canalele mass-media. A[ sublinia c` în b`t`lia pentru Prim`ria Capitalei am avut de depa[it teribilul handicap pe care CDR îl suporta din cauza fostului primar Halaicu (cel care avea 8% la debutul campaniei - procentaj de la care, de fapt, porneam eu, în timp ce Ilie N`stase atingea 86%!). Apoi, în cele câteva luni cât am func]ionat ca Primar General mi-am f`cut datoria cât am putut de bine, astfel încât am oferit argumente în favoarea CDR la alegerile generale. Mai mult, m-am implicat direct în campania pentru alegerile parlamentare [i preziden]iale, lucru important întrucât în partea a doua a anului 1996, ca urmare a presta]iei ca Primar General eram cotat cu un coeficient de încredere de peste 70%, la nivel na]ional. Ca urmare, în noiembrie 1996 am fost desemnat prim-ministru. Nu voi aminti acum ce am reu[it [i ce nu în aceast` calitate. Voi spune doar c` în decembrie 1997, la declan[area de c`tre PD a crizei artificiale care a dus la demisia mea, CDR avea în sondaje 47% din sufragii (fa]` de 30% la alegerile din noiembrie 1996!), iar la cel mai recent sondaj de opinie CDR ajunsese la doar 17%. F`r` comentarii!

S.C.: V` rog s` prezenta]i pe scurt platforma politic` a partidului dvs.

V.C.: A[ vrea s` precizez mai întâi c` varianta în extenso a programului nostru politic se afl` pe Internet, la adresa HYPERLINK http://www.ancd.ro, fiind, deci, disponibil` tuturor celor interesa]i. V` voi prezenta în continuare un rezumat cuprinzând principalele idei. În primul rând, ca orice partid cre[tin-democrat, milit`m pentru Personalism [i Responsabilitate, pentru Dreptate [i Legalitate, pentru Justi]ie [i Solidaritate social`, pentru Subsidiaritate [i Descentralizare, punând la temelia ac]iunilor noastre Adev`rul [i Morala cre[tin`. Noi credem c` toate aceste elemente doctrinare trebuie aplicate cu Fermitate, îmbinând principiul Competen]ei cu cel al Valorii morale. Ne-am fixat mai multe obiective strategice.
În plan politic, milit`m pentru reforma clasei politice române[ti [i a sistemului electoral. În acest sens, chiar în aceste zile am lansat o campanie la nivel na]ional de strângere a semn`turilor pentru punerea în practic` a urm`toarelor obiective: * Introducerea unui sistem electoral bazat pe vot uninominal. * Reducerea num`rului de parlamentari [i Parlament unicameral. * Corelarea salariilor [i facilit`]ilor parlamentarilor [i demnitarilor cu nivelul de via]` al popula]iei. * Introducerea unui control al averii parlamentarilor [i demnitarilor prin declara]ie public` f`cut` la ob]inerea func]iei si verificarea bunurilor dobândite pe perioada de]inerii func]iei, inclusiv a conturilor din str`in`tate. * Limitarea imunit`]ii parlamentare, care se va men]ine numai pentru protejarea libert`]ii de opinie politic`. Programul în domeniul economic cuprinde: a) m`suri imediate - ac]iuni ferme de obturare a canalelor de scurgere a resurselor financiare (supravegherea b`ncilor, intensificarea controlului financiar, perfec]ionarea controlului vamal, diminuarea subven]iilor pentru întreprinderile falimentare, eventual chiar instituirea unui Consiliu Monetar); b) strategia pe termen mediu: diminuarea infla]iei, perfec]ionarea legislatiei financiare, restructurarea tuturor întreprinderilor cu capital majoritar de stat, încurajarea întreprinderilor mici [i mijlocii); c) linii directoare ale dezvolt`rii pe termen lung a economiei. Alte programe se refer` la domeniile: educa]ie, cercetare [tiin]ific`, administra]ie central` [i local`, justi]ie, ap`rare, ordine public`, siguran]a na]ional`, asisten]a sanitar`, cultur` [i art`, problemele femeilor, tineret, protec]ie social`, ecologie, politic` extern`. Într-un cuvânt, [tim ce trebuie s` facem atunci când vom ajunge s` guvern`m ]ara.

S.C.: Care este atitudinea partidului dumneavoastr` fa]` de retrocedarea propriet`]ii adev`ra]ilor proprietari? Considera]i c` ar putea exista [i o alt` cale de rezolvare a acestei probleme, decât pe cale juridic`? Este necesar ca proprietarii s` aibe cet`]enie român`?

V.C.: Noi consider`m c` problema red`rii propriet`]ii adev`ra]ilor proprietari este fundamental` pentru societatea româneasc`. De altfel, în Programul politic al ANCD, se spune: proprietatea particular` trebuie garantat` de stat [i trebuie s` ofere o stabilitate maxim` pentru economia na]onal`. Garantarea propriet`]i reprezint` un atribut necesar al persoanei umane [i o condi]e necesar` a dezvolt`rii economiei de pia]`.
Se cere, de asemenea: s` nu se caute pretexte pentru tergiversarea sau obstruc]ionarea restituirii propriet`]lor abuziv confiscate. S` se revizuiasc` toate împropriet`riile contestate de terenuri [i imobile, care constituie unul din principalele motive de blocare a investi]ilor durabile în sectorul IMM (ex. hotelurile [i cabanele turistice revendicate de proprietari). S` se reanalizeze [i s` se procedeze la restituirea lor c`tre fo[tii proprietari, pe vechile amplasamente. Acolo unde terenul este ocupat de obiective din domeniul public al statului s` se procedeze la desp`gubirea proprietarilor la valoarea de pia]`. S` se procedeze la desp`gubirea prin negociere liber`, între proprietar [i ocupant, în cazurile în care terenul este ocupat de obiective din domeniul privat (de stat sau particular), iar dac` nu se cade la învoial`, s` se elibereze terenul prin demolare în sarcina ocupantului." Am dat aceste lungi citate pentru a sublinia c`ile v`zute de noi pentru restituirea propriet`]ii. A[ mai adauga c` nu credem c` este necesar ca proprietarii s` aibe cet`]enie român`. Dreptul de proprietate nu ]ine de cet`]enie!

S.C.: Românilor din afara grani]elor, [i în special cei care sunt în exil, pentru c` mai ales ace[tia nu au cet`]enie român`, nu li se pl`te[te pensia pe perioada lucrat` în România, de[i au pl`tit contribu]ia de pensie, atunci când au lucrat în România, pentru c` nu sunt cet`]eni români. Cum vrea partidul dvs. s` solu]ioneze aceast` problem`?

V.C.: Problema pe care o ridica]i era deja în aten]ia noastr`. Sigur c` r`spunsul nu poate fi decât unul singur: pensia trebuie pl`tit` în func]ie de contribu]ia de penise, indiferent de cet`]enia actual` a pensionarului. De fapt, a[a procedeaz` [i ]`rile str`ine. În România, chiar în perioada comunist`, existau pensionari ai unor state str`ine, care î[i primeau pensia în valut` (e drept, convertit` automat în lei de statul român la un curs impus!).

S.C.: Mul]i români din exil au preg`tire atât teoretic` cât [i practic` care ar putea fi de mare folos în dezvoltarea politico-economic` [i cultural` a României. Care este atitudinea partidului dumneavoastr` fa]` de cei din exil [i cum ve]i colabora cu românii din exil în acest sens?

V.C.: Aici, din nou, r`spunsul meu poate începe cu prevederile Programului politic al ANCD. Un punct special este intitulat Rela]iile cu românii de pretutindeni [i cuprinde urm`toarele: "ANCD consider` c` românii din afara hotarelor ]`rii î[i pot aduce o contribu]ie semnificativ` la îmbun`t`]irea situa]ei economice, sociale [i politice a României, precum [i la construirea [i promovarea unei imagini corecte a României în lume. De aceea, ANCD a creat în interiorul s`u Consiliul Românilor de Pretutindeni (CRP), ca organism reprezentativ al aspira]iilor [i voin]ei de implicare a românilor din emigra]ie [i din teritoriile înstr`inate. În colaborare cu acesta, vor fi întreprinse urm`toarele: * stabilirea unui dialog amplu [i sincer cu românii de pretutindeni dispu[i s` ac]oneze pentru interesul na]ional [i s` conlucreze pentru a g`si solu]ii la problemele române[ti, la rena[terea material` [i moral` a României; *participarea românilor de pretutindeni, prin intermediul CRP, la elaborarea analizelor [i documentelor ce precizeaz` pozi]ia ANCD asupra solu]iilor de dep`[ire a situa]iei de criz` pe care o traverseaz` România; * punerea la dispozi]ia românilor de pretutindeni a analizelor [i documentelor ANCD; * sus]inere politic` [i legislativ` pentru modificarea Legii electorale în vederea reprezent`rii parlamentare a românilor de pretutindeni, prin înfiin]area unei circumscrip]ii electorale proprii (a 43-a circumscrip]ie electoral`)." {i nu sunt doar simple vorbe! Consiliul Românilor de Pretutindeni a început deja s` func]ioneze, având un num`r mare de membri. A[ men]iona, dintre mul]i altii, pe d-na {teafana Bianu, din Fran]a, pe d-ul Mircea Constantinescu, din Germania, pe d-ul Ioan Dura, din Belgia, pe dul Ovidiu Chiorean, din Elve]ia. Chiar in conducerea ANCD sunt cooptate mai multe persoane din Exil (din cele care mai au [i cet`]enia român` - dup` cum prevede Legea Partidelor din România): d-ul {tefan Issarescu, din SUA, este membru în Prezidiul de Onoare, d-ul Mircea Roman, din Canada, este vicepre[edinte, d-ul Matei P`un, din SUA, este membru în Colegiul Politic. Pe de alt` parte, Internetul (site-ul www.ancd.ro [i lista de discu]ii egroups/ancd) reprezint` locul de întâlnire preferat pentru românii din Exil [i cei din România. Din ce în ce mai mul]i români din Exil particip` la convorbiri, afl` con]inutul ultimelor documente emise de ANCD (în interval de 24 de ore de la elaborarea lor) [i pot s`-[i spun` p`rerea (care este luat` în considerare, s` [ti]i!) despre problemele române[ti. Astfel ei au posibilitatea s` participe la g`sirea solu]iilor de care are nevoie societatea româneasc`. Sunt printre ei speciali[ti eminen]i, care au [i marele avantaj de a fi tr`it într-o societate cum este cea pe care vrem s-o construim în România. Deci sfaturile lor sunt nepre]uite pentru noi. Desigur, cei care vin în vizit` în ]ar`, au posibilitatea s` discute direct cu conducerea ANCD, acest lucru este de la sine în]eles [i se întâmpl` extrem de frecvent. Iar po[ta [i faxul sunt [i ele folosite acolo unde nu exist` po[t` electronic`. În concluzie, a[ spune c` ANCD e, poate, partidul cel mai legat de românii din Exil. Privi]i sondajele de opinie de pe Internet [i v` ve]i convinge.

Silvia Constantinescu: Stimate domn Valeriu Tab`r`, v` rog s` ave]i amabilitatea [i conform tradi]iei CURIERULUI ROMÂNESC s` v` prezenta]i cititorilor mei. Cine sunte]i, domnule Valeriu Tab`r`?

Valeriu Tab`r`: Sunt profesor universitar, doctor în agronomie din anul 1984. Sunt n`scut în comuna S`lciua, jude]ul Alba, la 1 iulie 1949; c`s`torit cu Silvia Tab`r`, func]ionar`, cu care am doi copii, absolven]i ai Facult`]ii de drept. Sunt profesor de fitotehnie la Facultatea de agronomie din Timi[oara. Am publicat peste 100 de lucr`ri [tiin]ifice în domeniul cerealelor, plantelor tehnice [i a plantelor medicinale. Din anul 1992 pân` ast`zi sunt deputat PUNR de Timi[. În aceast` calitate am f`cut parte din Comisia de agricultur` a Camerei Deputa]ilor ca secretar [i am fost membru al Comisiei de politic` extern`. Din 18 august 1994 pân` în 3 septembrie 1996 am fost ministru al agriculturii in Guvernul Nicolae V`c`roiu. În prezent sunt vicepre[edinte al Comisiei de agricultur` din Camera Deputa]ilor [i pre[edinte al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare. Din 22 martie1997 sunt pre[edintele Partidului Unit`]ii Na]ionale Române.

S.C.: V` rog s` prezenta]i pe scurt platforma politic` a partidului dumneavoastr`.

V.T.: PUNR a luat na[tere în martie 1990, fiind unul dintre partidele noi în spectrul politic românesc. În perioada 1990-1996, PUNR a f`cut parte din majoritatea parlamentar` [i din echipa guvernamental`. Din 1996, dup` alegerile din noiembrie, PUNR a devenit un partid de opozi]ie, cu o identitate clar definit`. Din punct de vedere doctrinar, PUNR este un partid social-liberal, cu tent` na]ionalist`. PUNR nu este împotriva minorit`]ilor etnice, religioase sau de alt tip. Este îns` împotriva tuturor celor ce promoveaz` separatismul pe criterii etnice sau de alt` natur`. Este împotriva tuturor celor care promoveaz` atitudini contrare prevederilor Constitu]iei României [i a legilor care aduc prejudicii bunei convie]uiri între cet`]enii României. PUNR promoveaz` proprietatea ca baz` de dezvoltare real` a unei societ`]i democratice stabile, generatoare de valoare, din care s` se poat` dezvolta programe de sus]inere a categoriilor defavorizate. PUNR nu agreeaz` politica promovat` de UDMR, care se situeaz`, din acest punct de vedere, în perioada Evului Mediu (numai atunci se practica separatismul etnic cu atît de mare intensitate cum o face UDMR azi). PUNR agreeaz` integrarea României în structurile UE [i în structurile de securitate colectiv`.

S.C.: Care este atitudinea partidului dumneavoastr` fa]` de retrocedarea propriet`]ii adev`ra]ilor proprietari? Considera]i c` ar putea exista [i o alt` cale de rezolvare a acestei probleme decât pe cale juridic`? Este necesar ca proprietarii s` aibe cet`]enie român`?

V.T.: PUNR este de acord cu clarificarea problemelor de proprietate. În acest sens, PUNR a contribuit la deblocarea legilor privind proprietatea funciar` [i cea privind privatizarea fostelor IAS-uri. PUNR a depus la Camera Deputatilor o ini]iativ` legislativ` care reglementeaz` problema desp`gubirii ]`ranilor pentru inventarul agircol preluat în procesul de cooperativizare în perioada 1945-1962. Credem c` [i problema imobilelor na]ionalizate trebuie rezolvat` tot prin lege [i sus]inem o astfel de ini]iativ` care îns` trebuie s` legifereze [i sursele financiare necesare pentru asigurarea desp`gubirilor pentru proprietarii c`rora restituirea nu li se poate face în natur`. De asemenea, consider`m c` este necesar s` se rezolve, prin aceea[i lege, [i problema chiria[ilor. PUNR crede c` problema cet`]eniei este mai pu]in important` în privin]a restituirilor de proprietate imobiliar`. Este, îns`, cred, c` prioritate în restituirea propriet`]ilor, s` aib` cet`]enie român` [i cei cu dubl` cet`]enie, indiferent de domiciliul lor.

S.C.: Românilor din afara grani]elor, [i în special cei care sunt în exil, pentru c` mai ales ace[tia nu au cet`]enie român`, nu li se pl`te[te pensia pe perioada lucrat` în România, de[i au pl`tit contribu]ia de pensie, atunci când au lucrat în România, pentru c` nu sunt cet`]eni români. Cum vrea partidul dvs. s` solu]ioneze aceast` problem`?

V.T.: Este nedrept din partea statului român c` nu se pl`te[te pensia pentru to]i cei care au lucrat o anumit` perioad` ca angaja]i în Romania, iar dup` aceea au p`r`sit, dintr-un motiv sau altul, ]ara. Cet`]enia sau domiciliul nu trebuie s` constituie un impediment pentru ca pensia s` fie pl`tit` de c`tre statul român. Spun acest lucru pentru c` to]i cei îndrept`]i]i la a primi pensie [i-au achitat, în perioada cât au lucrat în România, cota la fondul de pensii [i la asigur`rile sociale. PUNR î[i propune amendarea Legii pensiilor, pentru a reglementa aceast` situa]ie absolut anormal`, cu atât mai mult cu cât România a început negocierile cu UE.

S.C.: Mul]i români din exil au preg`tire atât teoretic` cât [i practic` care ar putea fi de mare folos în dezvoltarea politico-economic` [i cultural` a României. Care este atitudinea partidului dumneavoastr` fa]` de cei din exil [i cum ve]i colabora cu românii din exil în acest sens?

V.T.: PUNR este convins c` progrese notabile pentru România nu se pot realiza numai prin eforuturile românilor din interiorul României. La acest efort trebuie angaja]i to]i cei care simt române[te, indiferent de domiciliul lor actual [i de cet`]enia pe care o au. Cred c` trebuie s` revedem cum au ac]ionat românii în preajma Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, când efortul conjugat al românilor care tr`iau în spa]iul românesc cu al celor ce tr`iau în diaspora, a f`cut posibil de realizat România Mare. Acum, ca [i atunci, românii din România [i cei din afara ei, oriunde s-ar g`si, trebuie s` g`seasc` c`ile comune pentru a putea realiza obiectivele majore de interes na]ional pentru România [i poporul român. Credem îns` c` factorii politici [i cei de putere din România trebuie s` dea semnale mai clare c` doresc o colaborare sincer` cu diaspora. În acest sens, cred c` la nivelul Guvernului trebuie s` func]ioneze Departamentul pentru rela]ii cu românii din afara grani]elor, cu un demnitar cu rang de ministru. În acela[i timp, Guvernul României, Parlamentul, Pre[edin]ia etc., trebuie s` stabileasc` programe clare de dezvoltare a rela]iilor cu diaspora româneasc`, inclusiv de sus]inere financiar` a mijloacelor de comunicare cu aceasta [i a acesteia cu comunit`]ile în care tr`ie[te. PUNR [i eu personal, consider c` sunt necesare corecturi de fond ale unor legi, inclusiv a Constitu]iei, care s` elimine orice restric]ii de participare la actul de decizie politic` din România a românilor din afara grani]elor. Este necesar un sistsem de facilit`]i creat prin lege, pentru a atrage românii din diaspora c`tre România - investi]ii, activit`]i economice [i culturale avantajoase, inclusiv recâ[tigarea propriet`]ilor ce trebuie s` constituie liant între românii din diaspora [i ]ara mam`.