ADRIAN CONSTANTINESCU

D-ul ambasador Adrian Constantinescu.
Foto: O. Ciupitu / © CR.

Silvia Constantinescu: Cine sunte]i domnule ambasador Adrian Constantinescu ?

Adrian Constantinescu: Sunt n`scut la Bucure[ti, la 10 noiembrie 1949. Sunt c`s`torit din 1973 cu Elena Constantinescu, avocat` în Baroul Bucure[ti. Avem un fiu, Alexandru Constantinescu, de 23 ani, student, în prezent în faza de finalizare a studiilor la Universitatea din Geneva. Am absolvit cursurile Facult`]ii de Comer] Exterior din ASE, Bucure[ti (1971), precum [i pe cele ale Facult`]ii de Drept din Universitatea Bucure[ti (1981). În 1982, în urma sus]inerii publice a tezei de doctorat, am ob]inut diploma de doctor în economie la ASE, Bucure[ti. Între timp, la vremea când înc` se mai putea, am urmat, în anul universitar 1974/1975 [i cursurile Universit`]ii Johns Hopkins - School of Advanced International Studies de la Bologna, Italia, ob]inând diploma de studii post-universitare. Cunosc limbile englez`, francez` [i italian`. Dup` terminarea primei facult`]i, timp de 19 ani (1971-1990), am lucrat în cercetarea economic`, la Institutul de Economie Mondial`, specializându-m` în elaborarea de proiecte de cercetare în domeniul organiza]iilor, organismelor [i mecanismelor economice interna]ionale, mai precis vizând diversele negocieri economico-comerciale derulate în aceste structuri institu]ionale. Ulterior, în 1990, am fost solicitat [i am acceptat s` preiau conducerea Direc]iei Organiza]iei Interna]ionale din Ministerul Comer]ului [i Turismului (care s-a transformat mai apoi în Ministerul Comer]ului [i, în cele din urm`, în Ministerul Industriei [i Comer]ului).
În aceast` calitate, în noile condi]ii de deschidere spre economia de pia]`, spre cerin]ele globaliz`rii, m-am ocupat, în principal, de coordonarea preg`tirii [i desf`[ur`rii negocierilor comerciale multilaterale de sub egida GATT. Din august 1991 [i pân` în noiembrie 1995 aveam s`-mi continui în mai mare detaliu aceast` activitate la fa]a locului, la Geneva, ca ministru-consilier, reprezentant permanent adjunct al României la GATT/ Organiza]ia Mondial` a Comer]ului (OMC). A fost, aceasta, o perioad` complex`, dar plin` de satisfac]ii profesionale, când au fost încheiate cu bune rezultate negocierile din cadrul "Rundei Uruguay", ceea ce a permis României s` devin` membr` originar` a OMC. Revenind în ]ar`, în 1996 am fost director general pentru integrare european` [i rela]ii multilaterale în Ministerul Industriei [i Comer]ului, fiind implicat, între altele, în monitorizarea transpunerii în practic` a Acordului de Asociere a României la Uniunea European`, precum [i în negocierile pentru accesiunea ]`rii noastre la Zona de Comer] Liber a Europei Centrale (CEFTA). Între decembrie 1996 [i decembrie 1999 am lucrat ca ministru consilier, [ef al Biroului Economic din cadrul Ambasadei României la Washington, D.C. În aceast` calitate am coordonat reprezentarea economic` [i promovarea comer]ului pe spa]iul SUA [i, de asemenea, am participat la derularea rela]iilor României cu Fondul Monetar Interna]ional [i cu Banca Mondial`. În prim`vara anului 1999 am primit deosebit de onoranta propunere de a deveni ambasadorul României în Regatul Suediei, propunere pe care, desigur, am acceptat-o cu mare pl`cere. A[a se face c`, dup` audierile din comisiile reunite de politic` extern` ale Parlamentului, dup` încheierea misiunii mele la Washington [i dup` primirea din partea Pre[edintelui României a scrisorilor de acreditare, la 9 februarie a.c. am sosit la Stockholm, preluându- mi func]ia de ambasador. A[ dori s` mai adaug la cele de mai sus c`, în afara activit`]ii profesionale stricto sensu, am desf`[urat [i activitate didactic`, în calitate de profesor asociat la ASE (1976-1988 [i 1996) [i la Institutul World Trade Center (1996) din Bucure[ti. Am predat cursuri [i am sus]inut seminarii în principal în domeniile comer]ului interna]ional [i politicilor comerciale, integr`rii economice [i negocierilor interna]ionale. Totodat`, de-a lungul anilor, în afara celor peste 60 de proiecte de cercetare elaborate ca cercet`tor la Institutul de Economie Mondial`, am publicat circa 150 articole de specialitate în presa economic` român` [i str`in`, precum [i, în calitate de autor sau coautor, 10 c`r]i. Ultima dintre acestea, Organiza]ia Mondial` a Comer]ului. De la Havana la Marrachech, a v`zut lumina tiparului în 1996, dup` întoarcerea de la Geneva, fiind o premier` în materie în România.

S.C.: Trei întreb`ri scurte. A]i fost membru în partidul comunist? Sunte]i francmason? Cu ce partid vota]i?

A.C.: La prima întrebare, r`spunsul este: Da. La celelalte 2 întreb`ri, opinia mea este c` aceste aspecte sunt de natur` strict personal`.

S.C.: Ce probleme a creat lipsa unui ambasador? Cum au fost influen]ate rela]iile româno-suedeze dup` incidentul TAROM, dup` incidentul cu fostul consul, Diaconescu, dup` incidentul cu vânzarea de alcool [i ]ig`ri la care au participat salaria]i ai ambasadei?

A.C.: Este o întrebare multipl` la care voi încerca s` r`spund cât mai succint [i simplu. Într-adev`r, timp de aproape 2 ani România nu a fost reprezentat` la nivel de ambasador în Suedia, fapt ce, în mod firesc, nu a fost de natur` s` favorizeze, s` stimuleze rela]iile bilaterale globale. Este un lucru care, chiar dac` nu în mod expres amintit, a reie[it implicit din dialogul cu interlocutorii suedezi. Tocmai de aceea principala mea preocupare în aceast` prim` etap` a prezen]ei la Stockholm este de a revigora, de a "înc`lzi" dialogul, inclusiv prin ridicarea acestuia la niveluri cât mai înalte atât în cercurile politice, cât [i în cele de afaceri. În aceast` ordine de idei, am avut deja o multitudine de contacte, [i le voi continua, cu membri ai guvernului, mini[tri [i secretari de stat, cu, practic, to]i conduc`torii de departamente din MAE suedez, cu [efi de institu]ii [i agen]ii guvernamentale [i neguvernamentale, cu conduc`tori ai unor mari firme suedeze interesate în extinderea afacerilor în România. To]i interlocutorii au ap`rut a fi bucuro[i de întâlniri, de spiritul reînnoit, deschis, al discu]iilor, afirmându-[i disponibilitatea continu`rii [i adâncirii dialogului. Pe de alt` parte, dar în nici un caz în ultimul rând, încerc s` stimulez cât mai mult contactele cu comunitatea suedezilor originari din România. Constat cu mare pl`cere c`, pe ansamblu, chiar [i departe de ]ara de ba[tin`, aceasta continu` s` "simt` române[te", în cel mai bun sens al cuvântului. În ceea ce prive[te cea de-a doua parte a întreb`rii dumneavoastr`, m`rturisesc c` nu cunosc situa]ia descris`, în ansamblul s`u. Poate datorit` re]inerii sau poate discre]iei celor cu care am discutat atât la Bucure[ti, cât [i aici, la Stockholm, cunosc numai frânturi de fapte [i întâmpl`ri. {i acestea numai "din auzite". La drept vorbind, nici nu am insistat prea mult s` aflu lucrurile "cenu[ii" din trecutul mai indep`rtat sau mai apropiat. Prefer s` privesc, mai degrab`, spre viitor, spre ceea ce avem de cl`dit pe o temelie cât mai solid`.

S.C.: Ce v-a]i gândit s` întreprinde]i pentru ca, pe de o parte s` face]i mai bine cunoscut` România din punct de vedere politic-economic-cultural în Suedia [i, pe de alt` parte, s`-i atrage]i pe etnicii români din Suedia s` viziteze ambasada?

A.C.: Cu toate c` sunt abia la începutul prezen]ei mele la Stockholm, am o serie de p`reri [i idei în ceea ce prive[te activitatea ambasadei, pe care, în limitele resurselor umane [i materiale disponibile, inten]ionez s` le transpun în practic`. Consider c` sunt trei paliere esen]iale pe care trebuie s` se sprijine întreaga activitate diplomatic` de reprezentare [i promovare a intereselor României în Suedia - activitate de natur` s` înt`reasc` [i s` adânceasc` raporturile bilaterale - [i anume: politic, economic [i cultural. Evident, un capitol aparte, extrem de important, al activit`]ii îl constituie rela]iile cu comunitatea suedezilor originari din România, capitol care, în bun` m`sur`, se interfereaz` cu toate cele trei paliere ante-men]ionate. Datorit` strânsei interdependen]e dintre factorii politici [i cei economici în epoca contemporan`, opinez c` primele dou` paliere amintite, cel politic [i cel economic, trebuie abordate împreun`. O prim` direc]ie de ac]iune pe care a[ vedea-o constând în impulsionarea ridic`rii treptate, la cât mai înalt nivel, a contactelor directe dintre autorit`]ile politice [i economice ale celor dou` ]`ri. Aceasta ar permite o mai bun` cunoa[tere nemijlocit` a intereselor p`r]ilor în plan bilateral, a pozi]iilor lor fa]` de diverse [i complexe probleme de politic` extern` general`, precum [i, în consecin]`, a oportunit`]ilor de conlucrare. Nu trebuie omise, în acela[i sens, organiza]iile neguvernamentale specializate în varii domenii, foarte puternice în Suedia [i în proces de consolidare în România. Totodat`, având în vedere c`, adesea, interesele economice le dicteaz` în bun` m`sur` pe cele politice, trebuie valorificate cât mai bine oportunit`]ile de comer] [i investi]ionale deja existente sau poten]iale între cele dou` ]`ri. Ve]i spune, probabil, [i pe bun` dreptate, c` acestea sunt deziderate l`udabile, dar ele trebuie puse în practic`. Într-adev`r, sunt con[tient de aceasta. De aceea consider c` eforturile noastre, ale ambasadei, trebuie s` se concentreze, prioritar, în facilitarea mai bunei cunoa[teri, de c`tre factorii responsabili suedezi, a realit`]ilor din România, prezentate obiectiv, echilibrat (evolu]ii în plan politic [i social, obiective urm`rite/rezultate ob]inute, oportunit`]i de afaceri, etc.). {i aceasta, prin mijloacele care ne stau la dispozi]ie (dialoguri directe, furniz`ri de informa]ii scrise, receptivitate [i promptitudine la solicit`rile de detalii [i clarific`ri cu privire la climatul politic [i economic) sau de care sper s` dispunem cât mai curând (un buletin periodic al ambasadei distribuibil prin e-mail, pagin` pe Internet etc.). Totodat`, v`d necesar` [i mai buna cunoa[tere în România a realit`]ilor din Suedia, nou` revenindu-ne, în acest sens, responsabilit`]i semnificative în informarea corect` [i prompt` a autorit`]ilor române asupra elementelor semnificative de politic` intern` [i extern` suedez`, precum [i asupra evolu]iilor din economia acestei t`ri. A[ vrea s` men]ionez c` un prim test, deosebit de semnificativ, al conlucr`rii strânse româno-suedeze, cu efecte atât în sfera rela]iilor bilaterale, cât [i într-un plan mai larg, va fi în anul 2001, când Suedia va de]ine pre[edin]ia Uniunii Europene (semestrul I), iar România pe cea a Organiza]iei pentru Securitate [i Cooperare în Europa, OSCE (întregul an). În mod evident, ele vor trebui s` coopereze pentru realizarea unor obiective [i interese la scar` continental`, care se interfereaz`. Cred c` aceasta va da adev`rata dimensiune a poten]ialului mare de cooperare între cele dou` ]`ri. Trecând într-un alt plan, cel al culturii, pornesc de la realitatea c` aceasta poate adesea constitui un vector puternic [i mult mai prompt de promovare în exterior a imaginii unei ]`ri. De aceea, îmi propun multiplicarea [i ridicarea gradului calitativ al manifest`rilor culturale organizate de ambasad`. Astfel, pe lâng` "seara Eminescu" [i seria de concerte de muzic` clasic` ce au avut deja loc în prima parte a acestui an, pentru lunile urm`toare, [i în special în preajma Zilei Na]ionale, dorim s` organiz`m cel pu]in 3-4 evenimente culturale. În acest scop, ne propunem s` intensific`m eforturile pentru ca [i Suedia s` fie mai des inclus` ca "]int`" a organiza]iilor române[ti, guvernamentale [i neguvernamentale, cu caracter cultural. În speran]a c` vom reu[i acest lucru [i, mai ales, c` vom dispune de resursele necesare, pe termen mediu (1-2 ani) proiect`m un multi-eveniment cultural de amploare, constând într-o sum` de manifest`ri de gen, care s` ilustreze pe t`râm suedez, în acela[i loc [i timp, specificitatea culturii române[ti. S` sper`m îns` c` vom g`si interes [i sprijin [i din partea suedez`, f`r` implicarea c`reia nu exist` [anse de succes! Legat întrucâtva de cele de mai sus, cred c` ar trebui s` ne aplec`m, împreun` cu parteneri suedezi, asupra posibilit`]ilor de punere în valoare, printr-o mai bun` cunoa[tere, a confluen]elor istorice [i culturale dintre cele dou` ]`ri [i popoare (de exemplu periplul lui Carol XII în Principatele Române, prezen]a lui Brâncu[i în muzeul de art` modern` din Stockholm, prezen]a lui Sergiu Celibidache la pupitrul orchestrei radio suedeze etc.). Orice idei suplimentare în acest sens sunt binevenite! În fine, dar, cum spuneam deja, nu în ultimul rând, consider c` leg`turilor cu comunitatea suedezilor proveni]i din România trebuie s` le acord`m o aten]ie deosebit`. "Coagularea" acestei comunit`]i, prin punerea în valoare a "sim]irii române[ti" care-i este caracteristic`, poate, f`r` îndoial`, s` înt`reasc` rolul acesteia de adev`rat` punte între cele dou` ]`ri. Totodat`, ambasada, ca virtual t`râm românesc, atât în sens fizic, cât [i spiritual, poate [i trebuie s` se constituie într-un partener prietenos de dialog [i sprijin al comunit`]ii. Prin prisma acestor eviden]e, un prim pas, pozitiv, credem noi, pe care l-am f`cut a fost organizarea, la 4 mai a.c., a manifest`rii "Por]i deschise - inimi deschise", la care, spre bucuria noastr`, au participat peste 150 cona]ionali (unii dintre ace[tia, de mul]i ani în Suedia, cunoscându-se, dup` spusele- lor, chiar cu acest prilej!).
Ce inten]ion`m s` facem în continuare în acest plan? În primul rând s` permanentiz`m manifestarea sus-men]ionat` ca eveniment anual de prim`var`, consacrat special comunit`]ii suedezilor provenind din România. Evident, acest eveniment va fi suplimentat cât mai substan]ial cu întâlnirea prilejuit` de Ziua Na]ional`, precum [i cu alte manifest`ri punctuale, cu caracter în special cultural. În al doilea rând, avem în vedere s` sprijinim, dup` puterile [i în limitele competen]elor noastre, participarea membrilor doritori din comunitate atât la via]a politic` a ]`rii de ba[tin` (prin reprezentarea în proiectatul Consiliu al Românilor de Pretutindeni de pe lâng` Parlamentul României), cât [i la valorificarea oportunit`]ilor de afaceri oferite de economia româneasc`. În al treilea rând, dorim ca, pe baza eventualelor interese exprimate de membri ai comunit`]ii, s` evalu`m posibilit`]ile de organizare a unor scurte stagii de practic` (internship) în ambasad` pentru studen]i [i, eventual, elevi din clase terminale. În fine, în func]ie de spa]iul disponibil [i de interesul exprimat, avem în vedere s` amenaj`m în ambasad` un mic spa]iu reprezentativ pentru spiritualitatea contemporan` de sorginte româneasc` din Suedia (de exemplu, prin expunerea unor c`r]i scrise sau traduse în/din român`/suedez`, a unor mici lucr`ri de art` grafic` etc.). Acestea sunt numai câteva gânduri, câteva idei preliminare privind perspectiva activit`]ii ambasadei, a membrilor acesteia. Sper`m ca ele s`- [i g`seasc` audien]a dorit`. Sper`m, totodat`, ca membrii comunit`]ii suedezilor proveni]i din România s` ne onoreze cu cât mai multe idei [i sugestii pertinente, astfel încât ambasada s`-[i înt`reasc` [i s`-[i diversifice activitatea sa de reprezentare [i promovare a intereselor române[ti în Suedia.

S.C.: Se vorbe[te foarte mult despre imaginea României. În presa suedez`, România dup` 1990 a ap`rut numai sub aspectele cele mai negative. Cea mai marea parte a aspectelor criticate au fost adev`rate, din nefericire. Dar al`turi de acestea s- au facut [i afirma]ii sau s-au adus acuza]ii nefondate, care au "înnegrit" [i mai mult "imaginea României" în imaginea suedezilor despre România. Fa]` de aceste afirma]ii [i acuza]ii neadev`rate, ambasada României nu a luat nici o pozi]ie. Am s` v` dau câteva exemple: În 1990, o ziarist` free-lance originar` din România, Ana-Maria Narti, afirma, de la tribuna televiziunii suedeze, c`: "Romånia nu a avut niciodat` democra]ie!". Întrebat` mai apoi de un reporter suedez, în zilele acelea tulburi din decembrie ´89, dac` crede c` ar fi oportun` venirea armatei ruse ca s` "opresc` baia de sånge din România", aceasta spunea: "Eu nu cred, eu [tiu c` poporul romån ar primi armata rus` cu flori!". De[i afima]iile erau total nefondate, Ambasada României n-a luat atunci nici o pozi]ie. Câ]iva ani mai t`rziu, în 15 februarie 1998, aceea[i Ana-Maria Narti scria, într-un articol din ziarul Dagens Nyheter, despre "tradi]ionalele pogromuri din Ucraina, Romånia [i Polonia...". Ambasada român` din Stockholm nu a luat nici atunci nici o atitudine. În 1998 s-a jucat piesa lui Lars Norén intitulat` "Românii", pies` în care românii din exil sunt denigra]i, prezenta]i ca cei mai abjec]i oameni din lume. Ambasada nu a luat nici o atitudine. În 20 februarie 2000, în ziarul Svenska Dagbladet, Dan Shafran, în articolul intitulat "F`r` risc [i avantajos s` fii na]ionalist antisemit în România", articol str`b`tut de multe afiram]ii gre[ite, dup` p`rerea mea, scrie despre: "Förintelsen i Rumänien", în traducere "Exterminarea în România" a evreilor. Mai apoi afirm` c`: "...o majoritate covâr[itoare a intelectualit`]ii române[ti a fost strâns legat` de regimul Ceau[escu [i a colaborat cu dictatura...." (D. Shafran nu scrie ce statistici a avut ca surs` pentru aceast` afirma]ie!).
Astfel de afirma]ii nefondate au revoltat pe mul]i din minoritatea român` aflat` în Suedia, care ne-au suant la redac]ie. Ca [i în cazul afirma]iei Anei Maria Narti despre "tradi]ionalele porgromuri din România", nici afirma]iile lui Dan Shafran despre "exterminarea în România" a evreilor sau afirma]ii de tipul "majoritatea covâr[itoare a intelectualit`]ii române[ti a fost strâns legat` de regimul Ceau[escu [i a colaborat cu dictatura..." nu duc la o discu]ie deschis` despre problema iudaic` în România în trecut [i acum, ci pot avea ca efect o învr`jbire între minoritatea român` [i cea iudaic` din Suedia, cu atât mai mult cu cât aceste afirma]ii fiind f`cute de un intelectual evreu, n`scut [i crescut în România, au credit la minoritatea iudaic` din Suedia. Cum vede]i dvs. aceast` problem`? Are ambasada vreo obliga]ie de a pune la punct afirma]ii necontrolate, de-a dreptul denigratorii la adresa românilor de oriunde s-ar afla ei?

A.C.: În general, pe toate meridianele, dup` cum se [tie, presa are tendin]a de a exploata, de a eviden]ia cu prioritate aspecte care, prin caracterul lor senza]ional sau prin gradul emo]ional mai înalt, pot, în opinia ziari[tilor, "vinde ziarul" mai bine. În atare condi]ii, este adev`rat c` atât presa str`in`, cât [i cea din ]ar` tind adesea s` preia [i s` comenteze mai ales elemente negative din realitatea româneasc`. Presa suedez` intr` [i ea adesea în acest "tablou general". Problema care se pune este ca, respectându-se independen]a presei, s` se realizeze totodat` un echilibru în abord`ri, s` fie evitate prezent`rile v`dit trunchiate [i "partizane". Este adev`rat c`, în presa str`in`, inclusiv în cea suedez`, România continu` înc` s` aib`, a[a cum spune]i, o imagine preponderent negativ`. Mai recent exist` îns` unele tendin]e încurajatoare, determinate, în special, de angajarea serioas` a ]`rii în procesul de aderare la Uniunea European` [i, în acest context, de o serie de evolu]ii din ]ar` apreciate pozitiv în Occident. Este vorba, în special, de noua strategie de dezvoltare pe termen mediu (adoptat` recent de guvern [i bine primit` la Bruxelles), de semnele deja vizibile de reluare a cre[terii economice, de m`surile coerente lansate pentru îmbun`t`]irea situa]iei copiilor institu]i--onaliza]i, etc. Ceea ce, dup` p`rerea mea, trebuie f`cut cu mai mult` insisten]` este în primul rând stimularea prelu`rii corecte în pres` a unor asemenea elemente, care s` le contrabalanseze pe cele negative. Al`turi de îns`n`to[irea sensibil` a situa]iei economico-sociale din ]ar`, aceasta ar fi, de fapt, modalitatea cea mai natural` de îmbun`t`]ire a imaginii României în pres`. Evident îns` c` nu trebuie exclus` [i reac]ia calm`, dar hot`rât` la prezent`rile v`dit denaturate [i r`u- voitoare care î[i fac loc în presa scris` [i vorbit`. Acestea sunt direc]iile în care ambasada î[i propune s` ac]ioneze. Este, dealtfel [i motivul pentru care, înc` din aceast` prim` perioad` a prezen]ei mele la Stockholm, am stabilit contacte directe cu conducerile unor importante organe de pres` suedeze (Dagens Nyheter, Dagens Industri, Expressen). Încuraj`m, de asemenea, [i deplas`rile în ]ar` ale ziari[tilor suedezi, pentru a cunoa[te nemijlocit realit`]ile române[ti, de departe mai pu]in "negre" decât sunt ele uneori ilustrate. Referitor la abord`rile [i alega]iile distorsionate privind România, pe lâng` reac]ia oficial` din partea noastr` cred c` ar fi extrem de utile, [i mai ales foarte credibile, lu`rile ferme [i unitare de pozi]ie, individuale [i/sau colective, din partea comunit`]ii suedezilor originari din România. Ar fi foarte apreciat` orice ini]iativ`, orice demers în acest sens, direct la organele de pres` în cauz`.

S.C.: Înainte de 1989, CURIERUL ROMÂNESC a fost "avertizat", subminat [i def`imat de salaria]i ai ambasadei române din Stockholm. Atunci era de în]eles! Dar ca ast`zi salaria]ii ambasadei s` instige împotriva publica]iei este complet de neadmis! M` refer direct la d-ul Moga, care, pentru c` a fost criticat în paginile revistei noastre, l-a instigat, pur [i simplu, pe Zoltan Shapira s` ne trimit` o scrisoare insult`toare [i def`im`toare în termeni nepublicabili în Suedia, s` ne reclame pe unde a putut, pe baze neadev`rate. C` reclama]iile lui Zoltan Shapira au fost nefondate o dovede[te faptul ca nu a avut câ[tig de cauz` nic`ieri. Vreau îns` s` subliniez c` acest vajnic ap`r`tor al d-ului Moga î[i d` în petec [i insult` românii. În scrisoarea trimis` la redac]ie afirm` c`: ."...Dac` (Norén, n.r.) vroia s` jigneasc` românii cu adev`rat, putea s` scrie despre lebedele mîncate de la Viena, sau despre împu[carea lui Ceau[escu în ziua Cr`ciunului, care la rîndul lor sunt o realitate." Zoltan Shapira învinov`]e[te pe to]i românii de ni[te ac]iuni f`cute de un grup sau poate nici m`car adev`rate. Nu to]i românii l-au omorât pe Ceau[escu. O parte din români îl plâng pe Ceau[escu [i acum; o alt` patre din români consider` c` el trebuia pedepsit, dar prin judecare corect`; o alt` parte consider` c` [i-a meritat soarta, etc. În leg`tur` cu cealalt` "realitate" despre lebedele mîncate de la Viena: mai întâi nu este 100% sigur c` povestea cu "mâncatul lebedelor" este adev`rat`. În cazul în care ar fi adev`rat`, nu to]i românii au fost la Viena; dintre românii care au fost la Viena, nu to]i au mâncat lebede. Zoltan Shapira condamn` colectiv românii! Nu este aceasta un exemplu de discreditare a românilor? Am f`cut o digresiune destul de mare, dar consider c` a fost necesar` pentru ca întrebarea mea s` aibe un sens. De[i aceste fapte s-au petrecut înaintea venirii dvs., doresc s` [tiu care este pozi]ia dvs. personal` fa]` de astfel de atitudini ale personalului, cu atât mai mult cu cât d-ul Moga este înc` salariat al ambasadei [i continu` s` ne discrediteze. Scrisoarea lui Zoltan Shapira a circulat printre salaria]ii ambasadei. A]i citit-o?

A.C.: Independent de toate discu]iile "pro" sau "contra" care ar putea fi evocate, cred sincer c` cel mai important lucru este aprecierea general` real` de care se bucur` CURIERUL ROMÃNESC, publica]ie ce cu onoare o conduce]i. Este evident c` acesta joac` un rol esen]ial în reflectarea vie]ii românilor de peste hotarele ]`rii, în promovarea spiritualit`]ii române[ti. Iar acest rol este pus în lumin` de locul distinct câ[tigat de CURIERUL ROMÂNESC în ansamblul publica]iilor române[ti de peste hotare [i, mai ales, de longevitatea sa. Revenind strict la întrebare, m`rturisesc c`, de la sosirea mea la Stockholm, nu am constatat eventuale atitudini r`u-voitoare la adresa CURIERULUI ROMÂNESC. {i nici scrisoarea men]ionat` nu mi-a fost adus` în vreun fel la cuno[tin]` pân` zilele trecute, când mi-a]i prezentat-o.

S.C.: {i din nou la misiunea dumneavoastr` în Suedia. Ce cuno[tin]e avea]i despre Suedia la începerea misiunii?

A.C.: Pot spune c`, înc` de la conturarea numirii mele în prezenta func]ie, aflat la acea vreme la Washington, D.C., am luat leg`tura cu ambasada Suediei din capitala american` pentru a ob]ine sprijinul în completarea cuno[tin]elor generale despre aceast` ]ar`. Mi-au fost puse la dispozi]ie numeroase materiale documentare sintetice de prezentare a ]`rii, precum [i privind via]a politic`, economic` [i social` din Suedia. Parcurgerea acestor materiale mi-a fost foarte util` atât la audierea mea în [edin]a comisiilor reunite de politic` extern` ale Parlamentului României, cât [i, pe un plan mai larg, pentru familiarizarea "de la distan]`" cu ]ara în care aveam s`-mi desf`[or activitatea diplomatic`. Sunt con[tient îns` c` am înc` multe cuno[tin]e de dobândit. Cu riscul de a m` repeta, doresc îns` s`-mi exprim preferin]a pentru a privi spre viitor, spre modalit`]ile de conlucrare constructiv` cu comunitatea româneasc` din Suedia în scopul promov`rii intereselor reale ale României [i poporului român. Iar în aceast` conlucrare CURIERULUI ROMÂNESC îi revine, sunt sigur, un rol important. De aceea, de la venirea la Stockholm, în limita timpului de care dispun, continui s` m` documentez cât mai bine asupra acestei frumoase [i extrem de interesante ]`ri.

S.C.: Vorbi]i engleza, franceza [i italiana. Considera]i c` sunt necesare cuno[tin]e de limb` suedez` pentru a în]elege mai bine via]a politico- socialo-economic` suedez`? Salaria]ii ambasadei lucreaz` aici pe o perioad` de aproximativ 4 ani. Pân` acum nu s-au f`cut eforturi de a-i ajuta s` înve]e suedeza, chiar la nivel elementar, pentru a putea citi un ziar sau m`car s` se descurce la pia]`. Nu ar fi potrivit s` se organizeze la ambasad`, în timpul programului, cursuri de limb` suedez`, care ar ajuta personalul s` cunoasc` mai bine societatea suedez` [i s` ia cu ei din tradi]iile suedeze în România, mai ales c` de la Suedia se pot înv`]a multe tradi]ii bune? De ce n-a]i fi dvs. primul care introduce înv`]area limbii suedeze în cadrul ambasadei?

A.C.: Evident, orice limb` str`in` cunoscut` în plus este pentru oricine un atu suplimentar. {i aceasta mai ales când limba respectiv` este cea a ]`rii în care te afli. De aceea, chiar dac` în Suedia exist` avantajul enorm c`, practic, toat` lumea vorbe[te foarte bine engleza, îmi propun ca, în limita timpului disponibil, s` încerc s` asimilez unele cuno[tin]e de limb` suedez` (cu toate c` aceasta apare a fi extrem de dificil`!).
Ideea înv`]`rii organizate a limbii suedeze în ambasad` este foarte interesant`. Cu toate c`, în prezent, 3 dintre cei 5 diploma]i au cuno[tin]e de baz` în materie, voi evalua posibilitatea unor asemenea cursuri.

S.C.: Mai ave]i ceva de ad`ugat?

A.C.: Da. A[ dori s` v` mul]umesc sincer pentru posibilitatea oferit` de a avea acest dialog interesant, precum [i pentru oportunitatea ca, prin publicarea acestuia, s` stabilesc un contact virtual cu cititorii CURIERULUI ROMÂNESC.
Iar CURIERULUI ROMÂNESC îi urez, prin dumneavoastr`, mult succes, aceea[i constant` apreciere [i via]` lung` în continuare.