AXEL EDLING

Silvia Constantinescu: Te rog s` te prezin]i singur cititorilor mei [i s` vorbe[ti despre tine, despre meseria [i preocup`rile tale.

Axel Edling: Sunt directorul general al Administra]iei de Stat pentru Consumatori (Konsumentverket) [i în acela[i timp [i Delegatul Consumatorilor (Konsumentombudsman). Sunt de provenien]` judec`tor, a[a c` forma]ia mea este juridic`. Munca pe care o am acum este mai mult decât activitate juridic`. Sunt [eful acestei autorit`]i de stat de aproape unsprezece ani, dar o voi p`r`si spre sfâr[itul anului acesta. În ceea ce prive[te via]a mea privat`, sunt c`s`torit [i am trei copii care sunt relativ mici - în vârst` de 4, 6 [i 10 ani, care îmi iau o mare parte din via]`. În calitate de consumatori ei sunt destul de mici, dar este interesant de v`zut cum [i omule]ii ace[tia sunt supu[i la foarte multe presiuni.

Axel Edling,
directorul general al Administra]iei de Stat pentru Consumatori [i Delegatul Consumatorilor.
Foto: Octavian Ciupitu / © CR.

S.C.: Ce interese deosebite ai? Ce vei face dup` ce-î]i încetezi activitatea aici?

A.E.: Sunt foarte mult interesat de muzic` [i s` citesc. Cânt la violoncel ca amator [i îmi place s` m` întâlnesc cu lume. Când plec de la Administra]ia pentru Consumatori voi fi angajat s` lucrez pentru pre[edin]ia suedez` a Uniunii Europene - vom fi Pre[edinte în prima jum`tate a anului 2001. Problemele consumatorilor sunt indicate a fi unul dintre domeniile de activitate pe care Suedia le va priorita. Eu m` voi ocupa de preg`tirea acestei activit`]i [i dup` aceea voi participa la desf`[urarea ei în jum`tatea de an respectiv`.

S.C.: Ce este Administra]ia de Stat pentru Consumatori (Konsumentverket) [i ce este un Delegat al Consumatorilor (Konsumentombudsman)?

A.E.: Administra]ia de Stat pentru Consumatori (Konsumentverket) este o autoritate de stat care lucreaz` pe baza sarcinilor trasate de puterea de stat. Sarcinile le primim din partea Parlamentului (Riksdagen). Parlamentul fixeaz` ]elurile pentru ceea ce trebuie s` facem. Azi avem patru ]eluri: s` ajut`m cu bugetarea gospod`riile care au o economie slab` ca s` le ajung` banii, mai ales s`-i ajut`m pe tineri s` le ajung` banii prin efort propriu, constituie primul ]el; cel de al doilea ]el este s` înt`rim pozi]ia consumatorilor pe pia]` fa]` de întreprinderi; cel de-al treilea ]el este s` protej`m s`n`tatea [i siguran]a, s` îndep`rt`m produsele periculoase de pe pia]` [i s` avem grije ca produc]ia s` fie f`cut` în condi]ii de siguran]`; iar cel de-al patrulea ]el pe care ni l-a fixat Parlamentul are o formulare foarte lung`, dar esen]a sa este aceea ca s` favoriz`m o dezvoltare care în timp s` fie valabil` din punct de vedere ecologic, adic` s` influen]`m modelele de consum [i produc]ie astfel ca rezultatul s` fie bun pentru mediul înconjur`tor.

S.C.: S` le lu`m de la început. Cum ac]iona]i ca aceste obiective s` devin` realitate?

A.E.: Mai întâi, prin a instrui [i a sprijini activitatea de consultare în întreaga ]ar` la nivel de comune. Aproape toate comunele au un îndrum`tor, sau mai mul]i, pentru consumatori (konsumentvägledare), care este angajat de comun`. Una dintre sarcinile lor este de a da consulta]ii de bugetare oamenilor care se afl` în criz` sau simt c` le este tot mai greu s` se descurce economic. La ace[tia sunt cozi lungi, dar activitatea lor este rentabil`. Iar rolul nostru este de a-i instrui pe ace[ti îndrum`tori, s` le cre`m o baz` de la care s` poat` da la rândul lor îndrum`ri. Avem un program pentru calculatoare cu ajutorul c`ruia-]i po]i calcula propriul buget privat [i face compara]ii, ca s` vezi ce cheltuieli po]i mic[ora [i care este efectul acestor tranzac]ii - de exemplu dac` vinzi automobilul, sau încetezi s` m`nânci prânzul la restaurant [i în schimb iei cu tine pachet cu mâncare de acas`, sau dac` te mu]i într-o locuin]` mai mic` [.a.m.d., dac` mic[orezi contul de îmbr`c`minte sau ce altceva.
Al doilea lucru pe care îl facem este s` introducem cuno[tin]e de economie privat` în înv`]`mântul [colar, a[a ca tinerii care merg la [coal` s` în]eleag` ce înseamn` banii.

S.C.: La ce nivel?

A.E.: Mai ales la nivel liceal, dar [i la stadiul mediu (clasele 4, 5 [i 6, n.tr.). Scopul este ca ei s` în]eleag` ce sunt banii [i cum s` faci s`-]i ajung`.
Avem [i o publica]ie, care se cheam` Råd och Rön (Sfat, dar [i Mijloc economic, [i Experien]`). În publica]ia noastr` sunt multe informa]ii despre economie.
Al doilea punct: cum se poate înt`ri pozi]ia consumatorului? Sarcina noastr` este s` aplic`m legisla]ia în scopul protej`rii consumatorilor. Aici intr` în rol Delegatul Consumatorilor (Konsumentombudsman). Exist` legi de peste treizeci de ani, care spun c` reclama trebuie s` fie adev`rat`, s` fie informativ`, produsele trebuie s` fie descrie în mod corect, lucru care s` permit` consumatorilor s` aleag` pornind de la date corecte [i de bun` calitate. Nu este voie s` fii p`c`lit! Condi]iile conven]iilor din contracte trebuie s` fie echilibrate [i rezonabile, cum se spune. {i dac` nu sunt, atunci putem interveni.
Protec]ia individului, a cump`r`torului, este asigurat` de legisla]ia civil` pentru protec]ia de cupr`r`turi f`cute de c`tre consumatori, de servicii pentru consumatori, de credite pentru consumatori - când semnezi o asigurare, ai anumite drepturi - de servicii bancare, de servicii financiare în general, la cump`rarea de imobil. În aceste cazuri intervine a[adar dreptul civil.
Rolul nostru este s` r`spândim cuno[tin]e despre el [i s`-i sprijinim pe consumatori în tribunal, în unele situa]ii. Dar, ceea ce putem face în acest sens este foarte limitat. Cel mai important lucru pe care îl putem face este s` inform`m, s` r`spândim cunu[tin]e în [coal`, la îndrum`torii pentru consumatori, prin publica]ia Råd och Rön, sau Rättsinformation (Informa]ii de drept), s` scoatem c`r]i, etc. Acum lucr`m tot mai mult pe Internet, unde public`m informa]ii din publica]iile noastre tip`rite.
{i totul, pentru a înt`ri pozi]ia consumatorului. Pentru a rezolva problemele cât se poate de repede, în scop preventiv, avem contacte strânse cu lumea de afaceri [i cu întreprinderile. Aceasta înseamn` c` trebuie s` avem contacte bune cu via]a de afaceri suedez`, s` c`dem de acord ce înseamn` o înalt` conduit` etic` atunci când este vorba despre reclam` adresat` copiilor, sau tinerilor, sau în ceea ce prive[te reclama sanitar`, reclama pentru credite [.a.m.d. Ceea ce c`dem de acord cu lumea de afaceri este important atunci când trebuie s` se aplice legile. Astfel, reclama pentru credite trebuie s` fie re]inut`, împrumutul de bani nu trebuie s` se prezinte ca o existen]` paradisiac` ca urmare a faptului c` împrumu]i bani - c` po]i s` c`l`tore[ti în str`in`tate [i s` duci o via]` f`r` de griji, c`ci nu este adev`rat. {tim c` mul]i oameni au probleme din cauza creditelor. A[a c` tipul acesta de reclam` trebuie s` fie foarte la obiect, informativ` [i lipsit` de limbaj înflorat. Acest lucru este cerut [i de lege.

S.C.: Aceasta se întâmpl` la autoritatea central`. Cum este în restul ]`rii?

A.E.: Noi suntem plasa]i în Stockholm, dar consumatorul care are probleme trebuie s` se adreseze la îndrum`torul pentru consumatori (konsumentvägledaren) din comuna sa. Noi nu avem consultare direct` de aici, ci noi sprijinim ceea ce se desf`[oar` local în comune. Dar, dac` o întreprindere încalc` regulile care sunt în vigoare în ceea ce prive[te comercializarea, condi]iile de contract, sau altceva, atunci noi putem interveni în tribunal [i interzice o campanie de comercializare, de exemplu.

S.C.: Cui sunt subordona]i ace[ti îndrum`tori pentru consumatori?

A.E.: Comunele au r`spundere asupra lor ca [i asupra îndrum`rii consumatorilor, dar noi îi sprijinim cu baza noastr` de date, prin a trimite informa]ii scrise.

S.C.: Ce altceva mai face]i? C`ci, în principiu, un consumator obi[nuit nu poate veni la voi, ci trebuie s` se duc` la comuna respectiv`. Ce altceva face]i pentru consumatorul obi[nuit, de exemplu?

A.E.: Ceea ce facem în general este în favoarea intereselor colective ale consumatorilor - s` elimin`m reclam`, s` elimin`m condi]ii contractuale nedrepte, [.a.m.d. Aceasta îi favorizeaz` pe to]i consumatorii. Putem s` ne ocup`m de litigii individuale doar în domeniul financiar. În asemenea cazuri putem suscita cauza. Eu [i colaboratorii mei putem merge la tribunal ca delega]i, ca avoca]i. Mai putem face înc` un lucru: s` mergem la Comisia General` pentru Reclama]ii (Allmänna Reklamationsnämnden).

S.C.: Care este leg`tura între voi [i Comisia General` pentru Reclama]ii? C`ci poate fi derutant pentru cineva care nu [tie exact ce este Delegatul pentru Consumatori [i ce este Comisia General` pentru Reclama]ii.

A.E.: Absolut! Adesea este neclar. Comisia General` pentru Reclama]ii este o autoritate proprie, care se afl` aici în Stockholm.

S.C.: Ce deosebiri [i asem`n`ri sunt între voi?

A.F.: Comisia pentru Reclama]ii are sarcina s` încerce s` rezolve conflicte între consumatori [i comercian]i, f`r` a recurge la ordinea de drept, adic` f`r` a merge la tribunal. Sarcina noastr` este s` împiedic`m s` apar` probleme, s` instruim, s` pres`m industria [i comer]ul [i s` ajungem la reguli etice care s` permit` consumatorilor s` evite probleme. Acesta este esen]ialul.

S.C.: Exist` doar un singur Delegat al Consumatorului sau exist` mai mul]i? Delega]ii de Justi]ie ai Parlamentului (ceea ce se cheam` Avocatul Poporului în România, n.tr.) sunt patru la num`r, de exemplu. Cum este aici?

A.E.: Avem un singur Delegat pentru Consumatori, [i acela sunt eu. Dar eu am un adjunct, care se îngrije[te de o foarte mare parte din munca zilnic`.

S.C.: Care este autoritatea voastr` superioar`: Parlamentul sau Guvernul?

A.E.: Guvernul, el ne nume[te.

S.C.: Dac` ne gândim la Suedia [i legisla]ia în acest domeniu, care este situa]ia dac` compar`m cu alte ]`ri?

A.E.: Legisla]ia suedez` este foarte avansat`, în multe domenii. M` gândesc la reclam`, comercializare, siguran]a produselor, condi]iile de contract. Dar întreg Nordul (Suedia, Danemarca, Norvegia, Islanda [i Finlanda, n.tr.) are de fapt acela[i fel de a vedea aceste lucruri. {i pe urm`, [i în UE are loc o dezvoltare puternic`. Problemele consumatorilor au avansat mai mult în ultimii ani [i acum nu mai sunt cine [tie ce diferen]e mari în legisla]ia pentru protec]ia consumatorului. Mai sunt, la diferite puncte, dar în general privind, legisla]ia UE este oarecum la acela[i nivel ca [i cea nordic`. În general, mai exist` îns` unele excep]ii.

S.C.: Ce pute]i face dac` cineva nu vrea s` se supun` prescrip]iilor voastre?

A.E.: Primim anual între 4.000 [i 5.000 de reclama]ii de la poporul suedez, [i cele mai multe sunt de la consumatorii obi[nui]i. {i cele mai multe se refer` la probleme pe care le au ei cu diferite întreprinderi: condi]ii proaste la contracte, comercializare incorect`, informa]ii defectuoase. Ceea ce putem face noi este s` vorbim cu întreprinderea respectiv`, s`-i d`m posibilitatea s`-[i spun` p`rerea în aceast` chestiune, [i în cele mai multe cazuri problemele se rezolv` astfel. Dar ce putem face dac` nimic nu ajut`, dac` întreprinderea nu se supune legii sau regulilor care sunt în vigoare? Atunci putem s` mergem la tribunal, la Tribunalul Comercial. {i cel care merge cu reclama]ia la Tribunalul Comercial este Delegatul pentru Consumatori.

S.C.: Dac` consumatorul obi[nuit trebuie s` se adreseze la comuna sa, cine sunt cei care se pot adresa vou`?

A.E.: Serviciul acesta este pus la dispozi]ie de c`tre comune, dar nu trebuie neap`rat s` te adresezi la comun`.

S.C.: Cum sorta]i pe cei care s` se adreseze vou` [i care s` se adreseze la comun`?

A.E.: Noi vrem ca cei mai mul]i s` se adreseze la comune cu problemele lor, deoarece îndrum`torii de la comune sunt pricepu]i la rezolvarea acestor probleme. Dar sunt îns` cazuri sau probleme pe care trebuie s` le avem aici. De exemplu, dac` sunt probleme legate de campanii de reclam` pentru toat` ]ara, sau formulare de contract care sunt folosite [i care contravin legii deoarece con]in clauze care îl deposedeaz` pe consumator de drepturile sale. Atunci sunt cazuri în catre trebuie s` intervenim noi, [i noi [i intervenim.

S.C.: Problemele pe care nu le pot rezolva comunele vin la voi?

A.E.: Nu, cazurile pe care comunele nu le pot rezolva merg direct la Comisia General` pentru Reclama]ii - dac` este vorba despre un litigiu. Noi nu putem rezolva litigii, dar asta o poate face Comisia General` pentru Reclama]ii.

S.C.: Ai spus mai înainte c` vei lucra cu probleme legate de pre[edin]ia Suediei în UE anul viitor. Care vor fi sarcinile tale?

A.E.: Rolul meu va fi acela de a fi pre[edinte al grupului de lucru al Consiliului Mini[trilor pentru probleme ale consumatorilor. Este vorba despre un grup de lucru care preg`te[te o legisla]ie. Legisla]ia CE (Comunitatea European`, n.tr.) [i directivele care vor ap`rea pentru a fi prelucrate vor trece prin acest grup de lucru. Va fi mult de lucru, dup` cum se vede de pe acum. Suedia va avea multe probleme de rezolvat în aceast` jum`tate de an. Acesta este rolul meu cel mai important. Este îns` pu]in cam greu de spus de pe acum exact ce probleme vor fi tratate, ele se vor ar`ta mai târziu. Fran]a va de]ine pre[edin]ia în sezonul din toamna aceasta [i va avea probleme legate de siguran]a produselor [i care desigur vor continua [i în partea suedez` - îmbun`t`]irea siguran]ei produselor, a regulilor pentru credite pentru consumatori, vânzarea la domiciliu [i altele.

S.C.: Este func]ia de Delegat pentru Consumatori o func]ie politic`, sau Guvernul nume[te un func]ionar în consultare cu celelalte partide?

A.E.: Nu este o func]ie politic`, ci este numit un func]ionar. Urma[ul meu la post, pe care poate o vei întâlni, Karin Lindell, de la Comisia General` pentru Reclama]ii, are acolo o func]ie politic`.

S.C.: Dac` te întreb cu ce partid votezi, ce-mi r`spunzi?

A.E.: Uneori mi se pune aceast` întrebare, dar când mi se pune întrebarea, nu r`spund la ea. Pot doar s` spun c` nu sunt activ în vreun partid [i nici nu am fost credincios mereu aceluia[i partid.

S.C.: Ce [tii despre România?

A.E.: Nu am vizitat niciodat` România, dar am întâlnit români în diferite domenii de activitate. Ceea ce [tiu despre România este din pres`.

(Traducerea: Octavian Ciupitu.)