CÂTEVA ÎNSEMN~RI PE MARGINEA EDI}IEI A DOUA A FORUMULUI PRESEI ROMÂNE DE PRETUTINDENI

Între 4 [i 11 iunie a avut loc la Bucure[ti (la Hotelul Sofitel) [i Neptun (la Clubul Bazin) a doua edi]ie a Forumului presei române[ti de pretutindeni. Au participat, potrivit organizatorilor, 120 de jurnali[ti români apar]inând, cei mai mul]i, comunit`]ilor române[ti din ]`rile limitrofe României, ca [i celor ale exilului [i diasporei. Ei au reprezentat periodice [i posturi de radio [i televiziune de limb` român` din Basarabia, Ucraina, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Europa de Vest, Israel, Canada, Statele Unite [i Australia (n`d`jduiesc c` nu am uitat pe nimeni). Jurnali[tii români din afara României nu constituie un grup omogen. Cei mai numero[i sunt cei din ]`rile din jurul României. Ei sunt angrena]i într-o dur` lupt` pentru p`strarea românit`]ii lor, pus` la grea încercare de state a c`ror politic` fa]` de minorit`]i este departe de ceea ce ar trebui s` fie. Ceilal]i apar]in exilului [i diasporei, distinc]ie care, din p`cate, se mai justific`, atâta vreme cât neocomunismul n-a disp`rut înc` dup` peste 10 ani de la evenimentele din decembrie 1989. Aceste dou` grup`ri sunt diferite [i prin origine [i prin obiectivele imediate pe care le urm`resc.
Temele seminariilor propuse de organizatori au fost: "Limitele deontologiei jurnalistului [i interesul na]ional", "Alegeri 2000 - perspective între locale [i generale", "Serviciile de informa]ii [i românii de pretutindeni", "P`strarea identit`]ii na]ionale" (în comunit`]ile române[ti din jurul României [i în cele din restul lumii), "Proiectul de lege privind crearea Consiliului de reprezentare a românilor de pretutindeni", CSRRP. Spre deosbire de anul trecut, când anumite tematici au separat nu o dat` pe invita]i, în acest an am participat cu to]ii la acelea[i seminarii, ceea ce a conferit, poate, temelor discutate o audien]` mai mare. Moderatorii, excelen]i, au avut de furc` cu toanele invita]ilor oficiali, unii mai mult absen]i decât prezen]i, cu lipsa de complezen]` a celor care nu s- au sfiit s` le adreseze cele mai deranjante întreb`ri, dar [i cu nervii unor participan]i, pu[i la grea încercare de reaua credin]` a unor invita]i. Printre cei mai performan]i moderatori voi aminti pe dnii Mircea Carp, Cristian Mititelu, Sorin Ro[ca St`nescu, Alexandru Todericiu [i sigur al]ii pe care-i rog s` m` ierte dac` i-am uitat. Pre[edintele Emil Constantinescu, în vizit` de stat în Croa]ia, a fost reprezentat de consiliera sa personal`, dna Sandra Pralong. Ca [i anul trecut, mai toate [edin]ele au început cu întârziere, circumstan]` care a ciupit bine din substan]a întâlnirii. Ca [i anul trecut, au fost pofti]i [efi de partide [i personalit`]i de prim plan care, dup` ce au acceptat invita]ia, nu au mai catadixit s` fie [i prezente, ca dnii Andrei Ple[u, Ion Iliescu (înlocuit de dl Ioan Mircea Pa[cu), Ion Diaconescu, Teodor Mele[canu, ori Valeriu Stoica (ne înlocui]i de nimenea) sau au venit cu întârziere, ca ni[te primadone care se las` a[teptate, cum au f`cut mai ales dnii Petre Roman sau Varujan Vosganian. Acesta din urm` n-a g`sit nici m`car de cuviin]` s`-[i cear` scuze.
Ca [i anul trecut, mul]i invita]i au plecat (uneori cu mult timp) înainte de sfâr[itul seminarului. Este, între al]ii, cazul dlor Roman [i (ceva mai pu]in) Pa[cu, care ca dnii Iliescu [i Roman anul trecut, au mai stat pe culoare acordând interviuri radioului [i televiziunii, [tiut fiind c` serviciile pe care ]i le aduci singur sunt întotdeauna mai substan]iale decât cele pe care ]i le pot aduce al]ii. Un eveniment nemediatizat este un enveniment care nu a avut loc. În pres`, Forumul a fost inegal reflectat. Din câte [tiu, singurele ziare care au vorbit în am`nunt despre eveniment au fost cotidienele ZIUA [i România liber`, ca [i radioul [i televiziunea, unele dintre ele m`car. În ZIUA ca [i în România liber` am v`zut din p`cate câteva accente false care au schimbat semnifica]ia unor dezbateri. Un exemplu doar: seminarul intitulat "P`strarea identit`]ii na]ionale" s-a desf`[urat cu totul altfel decât a relatat reporterul. M` gândesc la refuzul de a r`spunde pe care reprezentantul Patriarhiei, Sfin]ia Sa Teofan Sinaitul, Vicar patriarhal, l-a opus unor jurnali[ti reprezentând câteva comunit`]i din Exil. Ei i-au amintit clericului r`ul pe care, de-a lungul anilor, conducerea Bisericii Ortodoxe Române l-a f`cut acestora prin trimiterea unor preo]i [coli]i de Securitate pentru a diviza pe refugia]ii politici, adversari ireductibili ai comunismului, iar azi, ai scoriilor acestuia, ac]iune care continu` înc`. (Într-o convorbire privat`, Prea Sfin]ia Sa a negat existen]a acestora, ca apoi s` admit` c`, poate ar fi fost câ]iva, dar numai pân` în 1989). I-a fost amintit, printre altele, cazul, tipic, al bisericii române din Paris, victim` de vaz` a poftelor BOR. Or, tot ce a relatat reporterul a fost o fraz` anodin`, care a ocultat repro[urile privind imperialismul conducerii BOR, dar [i lipsa de reac]ie a P`rintelui Teofan, r`mas f`r` replic` în fa]a afirma]iilor privind manevrele, ac]iunile huliganice [i intrigile teleghidate de BOR în comunit`]ile Exilului, realit`]i azi binecunoscute de tot Exilul. S-a spus c` pentru ierarhii BOR, Dumnezeu nu exist` în bisericile acestuia, am în vedere pe cele care au refuzat afilierea canonic` la BOR. Ele g`sesc deocamdat` de cuviin]` c` distan]a fa]` de Biserica oficial` din }ar` trebuie înc` men]inut`. Drept r`spuns, Prea Sfin]ia Sa n-a f`cut decât s` enun]e câteva platitudini ne având nici o leg`tur` cu întreb`rile ce i-au fost adresate [i care nu au convins câtu[i de pu]in. Nici dorin]a acestor comunit`]i de a fi l`sate în pace, exprimat` r`spicat de vorbitori, nu a avut vreun ecou, nici în "r`spunsul" Vicarului patriarhal, nici în relatarea ziaristului. Din p`cate [i alte relat`ri din ZIUA au p`c`tuit prin acelea[i insuficien]e.
Trimiterea unor grade inferioare în prima linie începe s` devin` o tradi]ie a Forumului. Ca [i anul trecut, la seminarul consacrat Serviciilor secrete, n-a fost prezent nici un responsabil al acestora, [i nici vreun parlamentar îns`rcinat cu controlul lor. Au fost de fa]` doar doi tineri lectori la [coala SRI [i un director general adjunct din MAE. Primii ne-au declarat c` datorit` pozi]iilor lor subalterne r`spunsurile pe care le vor da nu vor aduce mai nimic dezbaterilor, iar ultimul a debitat cu aplomb, într-o perfect` limb` de lemn, o serie de lozinci din care am aflat c` MAE nu mai este cel de acum câ]iva ani. {i dsale i s-au reamintit recurentele turpitudini ale "noilor" no[tri diploma]i, bine mediatizate de presa occidental`, la care [i dsa a r`mas f`r` replic`. Dl Iliescu, un absent prudent, ne-a blagoslovit cu un loc]iitor suferind de limbari]`. Este vorba de vicepre[edintele PDSR, dl Ion Mircea Pa[cu, un abil activist de partid (acela[i, cu nume schimbat), vorbind curg`tor, redutabil dialectician, care a f`cut fa]` cu o st`pânire de sine (aproape perfect`) unei s`li ostile, dezl`n]uit` de demagogia [i neadev`rurile pe care le-a rostit. Mi-a amintit de bancul cu rusul [i cu capra. Când nu mai avea nici o sc`pare, silit s` recunoasc` c` de fapt el mâncase capra, trecea la atac întrebând cu tupeu: care capr`? A[a [i cu dl Pa[cu: la orice argument bine sus]inut privind populismul [i corup]ia PDSR, dsa începea cu lozincile (spuse cu brio) din care reie[ea c` partidul s`u este cel mai democrat, cel mai iubit, cel mai persecutat, cel mai… La întrebarea unei participante privind adoptarea legii caselor, dl Pa[cu a afirmat f`r` complexe c` ei (PDSR) sunt primii care o vor, ea fiind sabotat` de al]ii, cei care i se opun fiind ceilal]i, adic` infernul. Amintindu-i-se amenin]area PDSR, c` revenit la cârm` va întemni]a pe liderii actualei puteri [i va abroga legile de restituire a propriet`]ilor furate de comuni[ti, dar [i altele, dl Pa[cu s-a f`cut c` nu aude, continuând imperturbabil cu lozincile. În cele din urm`, la insisten]ele celor prezen]i, a declarat c`, m`car el personal, nu ar fi afirmat nicicând a[a ceva. Cu [i mai mult aplomb a vorbit dl Roman, fratele dlui Pa[cu întru FSN. Concep]ia sa despre rolul Primului Ministru, post în care mi s-a p`rut c` se [i vede, este clar`: acesta guverneaz` [i nu Pre[edintele care nu este decât garantul aplic`rii Constitu]iei. A[a s` fi fost [i în 1990, sau doar a[a va fi de acum înainte? Uitând întârzierea cu care a sosit, dl Roman s-a retras prudent înainte bine de sfâr[it, evitând astfel f`r` îndoial` câteva întreb`ri jenante.
Forumul a adoptat dou` mo]iuni, una cerând supunerea dezbaterii publice a Tratatului cu Republica Moldova, conceput în penumbr` [i f`r` cea mai mic` form` de consultare public`, cealalt` cerând Ucrainei [i Republicii Moldova eliberarea lui Ilie Ila[cu (condamnat la moarte) [i a tovar`[ilor s`i, care zac de 8 ani într-o închisoare din Tiraspol. Ace[tia sunt: Andrei Ivan]oc, Petru Godiac, Tudor Petrov Popa [i Alexandru Le[co. Acest veritabil scandal nu prea mai preocup` pe nimeni, el dvenind o banal` abomina]ie. La ultimul punct al ordinei de zi, cei prezen]i au dezb`tut, cam pe scurt, proiectul de lege care prevede înfiin]area Consiliului Superior de Reprezentare a Românilor de Pretutindeni, un organ consultativ al românilor din afara României. Dup` unele modific`ri cerute de participan]i, garantând, cât se poate, independen]a sa fa]` de putere, oricare ar fi ea, majoritatea celor prezen]i au semnat o declara]ie despre acordul lor cu înfiin]area acestui organism consultativ.
Câteva cuvinte despre limb`. Foarte mul]i români din Exil ori diaspor` constat` o îngrijor`toare deteriorare a limbii române a[a cum este ea vorbit` [i scris` azi în România, cea oficial`, cea din presa scris` sau electronic`, cea vorbit` pe strad`. În documente oficiale, dar [i în pres`, se practic` cu pre]iozitate un ridicol jargon p`s`resc ori o insuportabil` limb` de lemn. Termeni cuprin[i în fondul lexic tradi]ional sunt înlocui]i cu barbarisme sau neologisme, f`r` nici o justificare. Nu mai citim ci lectur`m, nu ne mai deplas`m ci aflu`m, nu mai conchidem ci concluzion`m, nu mai introducem ci implement`m etc. ca s` nu amintesc decât atât. Dl Ion Varlam a amintit c` românii din afar`, fie ei din jurul României sau din lumea larg`, vorbesc o limb` mult mai curat` decât cei care tr`iesc în ]ar`, situa]ie datorat`, poate, condi]iei lor minoritare. Indiferent de accent, a[ ad`uga eu, cel din Bucovina sau Basarabia conferind vorbirii locale un farmec de net`g`duit, ca [i anumite cuvinte care, f`r` s` fie veritabile arhaisme, au disp`rut din limba care se vorbe[te azi în România. Nu trebuie uitat` nici buna româneasc` vorbit` de reprezentan]ii comunit`]ii evreilor israelieni originari din România, cam 400.000 la num`r, cu ziare, edituri, posturi de radio [i TV în limba român`. Nu odat` le-am putut identifica locul de ba[tin` dup` accent.
În încheiere, vreau s` amintesc str`daniile celor trei inimo[i tineri gazetari, responsabili ai organiz`rii [i logisticii Forumului. Ei sunt: dna Irina Bârl` [i dnii Andrei B`din [i {erban Enescu. Forumul a fost organizat de Funda]ia pentru Asisten]` activ` în comunicare cu sprijinul Clubului român de Pres`. C`tre ei se îndreapt` gratitudinea mea, fiind sigur c` mul]i dintre participan]i gândesc la fel. Indiferent de sponsori, to]i priva]i, organizatorii au reu[it s` ne fac` s` ne sim]im (ca) acas`, în ciuda celor care mai cred c` România apar]ine doar celor care au mâncat salam cu soia, ori c` exist` "ei" [i "noi", dicotomie cu pertinen]` [i sensibilitate refuzat` de dl Mircea Carp. Dincolo de mul]umiri, a[ vrea s` le amintesc îns` c` exist` riscul ca acest Forum s` e[ueze în rutin` [i lips` de semnifica]ie. Exist` deja semne prevestitoare. Lipsa de mediatizare sau o mediatizare trunchiat`, ca [i circula]ia informa]iei în cerc închis, datorat` lipsei cronice la dezbateri a unor veritabili responsabili politici care ne trateaz` cam de sus, nu va duce la alt rezultat.
Mai cred c` intervalul de un an între dou` Forumuri este prea scurt. De[i iubim România, Bucure[tii [i litoralul, a[ dori, [i, de departe cred c` nu sunt singurul, s` nu ezit în fa]a viitoarei invita]ii, dac` va mai fi vreuna. Nici unul dintre noi nu a venit în România s` fac` turism. Prezen]a unora la Forum este expresia unei tragedii care se banalizeaz`, cea a pierderii identit`]ii lor na]ionale. România, a[a cum este ea, reprezint` azi singurul colac de salvare de care se mai pot ag`]a, iar prezen]a în Basarabia, de pild`, a Bisericii Ortodoxe Române este cea mai folositoare ac]iune pe care aceasta a întreprins-o în ultimii ani. În ceea ce prive[te Exilul, am constatat, ca [i anul trecut, c` to]i erau aici pentru c`, dup` atâ]ia ani de exil, uneori multe zeci, ei continu` s` se simt` români [i s` fie obseda]i (în cel mai bun sens) de ce se întâmpl` aici. Pentru ei Dnii Mircea Carp, Ion Halmaghi, Claudiu M`tas`, Jean Steiger, Aurel Sergiu Marinescu, Dan Costescu [i mul]i al]ii ilustreaz` cel mai bine aceast` afirma]ie.
Asta, în ciuda u[oarei enerv`ri care, parc`, l-a încercat pe excelentul gazetar care este dl Ilie {erb`nescu, care, de[i moderator, mi s-a p`rut a lua f`]i[ partea dlui Ioan Mircea Pa[cu, bine încol]it de întreb`ri, afirmând, cam netam-nesam, printre altele, c` [i el a fost membru al partidului comunist. S`-i mai amintesc c`, f`r` s`-i descalifice pe cei mai mul]i dintre cei care au îmbr`]i[at-o, aceast` op]iune nu va r`mâne totu[i ca un mare merit?