Ilie St`nic`:

D-ul Ilie St`nic`.
Foto: O. Ciupitu / © CR.

Dup` mai bine de 4 ani de activitate în Suedia, d-ul Ilie St`nic` î[i înceteaz` misiunea de consilier economic. Domnul St`nic` a continuat activitatea str`lucit` a consilierului Radu {erban, [i a devenit, cu timpul, un bun cunosc`tor al situa]iei politico-economice din Suedia. {i din fericire pentru rela]iile economice ale Romåniei cu Suedia, s-a dovedit a presta o munc` serioas` [i deosebit de competent`. Acum, la terminarea misiunii în Suedia, i-am adresat cåteva întreb`ri.

Silvia Constantinescu: Cine sunte]i domnule St`nic`?

Ilie St`nic`: Sunt consilierul economic al ambasadei României la Stockholm. M-am n`scut în l950. Sunt c`s`torit cu Ioana St`nic`, de profesie contabil, care a lucrat la Mecanica Fin` Bucure[ti. Avem 2 copii, Adrian, economist în sistemul de comer] exterior, [i Lucian, jurist în domeniul bursier.

S.C.: Trei întreb`ri scurte: A]i fost membru în partidul comunist? Sunte]i francmason? Cu ce partid vota]i acum?

I.S.: Am fost membru de partid; nu sunt francmason; votez cu for]ele democrate care pot asigura intrarea României în structurile Uniunii Europene [i ale Alian]ei Nord-Atlantice.

S.C.: În ce constau sarcinile unui consilier economic? De ce minister ]ine aceast` func]ie?

I.S.: Consilierul economic promoveaz` schimburile economice [i comerciale în ]ara în care este acreditat, ]ine leg`tura cu autorit`]ile pentru l`rgirea cadrului juridic în domeniul economic, ajut` la punerea în leg`tur` a firmelor din România cu cele din ]ara de re[edin]`. Consilierul economic ]ine de Ministerul Industriei [i Comer]ului.

S.C.: Care au fost ac]iunile cele mai importante pe care le-a]i întreprins în Suedia?

I.S.: Vizita secretarului de stat în Ministerul Industriei [i Comer]ului din România în Suedia, în 1997, misiunea economic` a Camerei de Comer] [i a Prefecturii din Ia[i în 1998, vizita oamenilor de afaceri români în jurul Camerelor de Comer] Bucure[ti, Cluj-Napoca, Arad, Prahova, Constan]a, de asemeni sunt bucuros c` mi-am putut ajuta colegii mai tineri din ministerul meu s` se preg`teasc` la Stockholm, pe problematica UE, înv`]ând din utila experien]` a Suediei.

S.C.: A]i înv`]at suedeza? V-a folosit cunoa[terea limbii suedeze în rela]iile cu autohtonii? V-a]i f`cut prieteni printre suedezi?

I.S.: Da, am studiat suedeza timp de 6 luni. Cunoa[terea limbii mi-a folosit par]ial pentru comunicare, dar [i pentru în]elegerea mentalit`]ii suedeze. Nu e u[or s`-]i faci prieteni suedezi, pentru c` avem diferite moduri de gândire, de temperament, ei fiind interioriza]i [i discre]i, noi fiind expansivi, etc. Am foarte pu]ini prieteni, dar temeinici, sunt sigur.

S.C.: Din interviul f`cut cu câ]iva ani în urm` [tiu c` a]i activat [i în alte ]`ri. Ce pute]i spune despre experien]a din Suedia fa]` de experien]a anterioar`?

I.S.: În felul meu m-am ata[at de fiecare ]ar` unde am activat, întotdeauna depunând mult suflet în desf`[urarea activit`]ii profesionale. Totu[i gândindu-m`, poate ar fi trebuit ca primul post s` fi fost Suedia, care corespunde destul de mult firii mele. Poate rezultatele profesionale ar fi fost mai bune. Poate... Experien]a mea din Suedia nu poate fi comparat` cu nici o experien]` din alt` ]ar`. Poate v`d lucrurile astfel datorit` vârstei. În Suedia am înv`]at multe, mi-am corectat stilul, în mod cert am fost influen]at în multe privin]e. Precizez c`, pentru mine, fiecare ]ar` a reprezentat o nou` experien]`, fiecare având specificul ei, eu fiind mereu dornic s` în]eleg [i s` înv`] ceva nou, s`-mi completez cuno[tin]ele. Consider c` orice nou` experien]` este util` în plan profesional [i personal. De experien]a mea vor profita copiii mei, dar [i al]ii care ar dori s` aud`, s` reflecteze [i s` [i-o însu[easc`.

S.C.: Ce din tradi]ia suedez` ar trebui s` fie preluat de români?

I.S.: Mai întâi, rigoarea în tot ce întreprind, sim]ul organizatoric, punctualitatea, ordinea [i disciplina, sim]ul responsabilit`]ii; apoi, corectitudinea în afaceri [i-n felul lor de a fi, modestia, neafectarea, indiferent de pozitia social`; iubirea de ]ar` exprimat` discret prin toate mijloacele, [i-n toate felurile; discre]ia cu care ac]ioneaz` pentru promovarea intereselor economice, politice, culturale; eficien]a în tot ce întreprind, dup` o analiz` temeinic` [i o planificare riguroas` pe termen apropiat sau mai dep`rtat - corec]ia acestor planuri din mers, dac` realitatea o impune; respectul fa]` de legi al tuturor cet`]enilor, indiferent de pozi]ia social`, precum [i autoritatea legii aplicat` la fel tuturor; grija [i responsabilitatea fa]` de banul public, fa]` de cet`]ean; toleran]a fa]` de punctul de vedere al altuia, care nu înseamn` neap`rat acceptare, ci doar un moment de reflec]ie, pentru a se adopta punctul devedere cel mai eficient pentru binele ob[tii, indiferent din ce parte provine acesta. Nu am ]inut cont de o anumit` ordine în exprimarea acestor opinii.

S.C.: Ce deosebe[te societatea suedez` de cea român`?

I.S.: Toate punctele mai sus men]ionate. În plus, constat c` ]`rile nordice ac]ioneaz` întotdeauna unitar în toate domeniile - politic - economic - cultural - sportiv, etc. cu reale câ[tiguri pentru to]i. Poate acesta e secretul dezvolt`rii lor, standarelor ridicate de via]`, civiliza]iei. Deci, cheia ar fi unitate! Subliniez c` to]i sunt corec]i în abordarea oric`rei probleme [i foarte pragmatici, întotdeauna dornici s`-[i perfectioneze [i s`-[i corecteze stilul, dac` e cazul. Dac` cumva apar [i neconcordan]e, nu vom afla niciodat`, pentru c`-n public ei vorbesc aceea[i limb` (la modul figurat desigur), pentru a-[i sprijini reciproc interesele [i pentru a nu leza interesele celuilalt.
Cu siguran]` c` [i-n partea noastr` de lume s-ar tr`i mai bine dac` am ac]iona asemenea nordicilor [i-am fi mai ferici]i, dac` am l`sa în urm` trecutul [i- am privi spre viitor. Eu cred c`, atunci când constat`m bun`starea unei ]`ri, ar trebui s` ne edific`m [i ce a determinat aceast` bun`stare, [i s` ne inspir`m [i s` copiem m`car acolo unde st` în puterea noastr`. Altfel spus, s` înv`]`m din experien]a verificat` în timp a altora [i s` c`ut`m s` ne îmbog`]im [i corect`m stilul de fiecare dat` cînd realitatea ne impune aceasta. Adic` s` privim în viitor [i s` ne adapt`m cu mai mult` rapiditate.

S.C.: Ce activit`]i considera]i c` ar trebui f`cute în viitor, pe care dvs. din diverse motive nu a]i reu[it s` le pune]i în practic`?

I.S.: Apreciez c` ar fi trebuit realizat` o vizit` în România a Ministrului Comer]ului, Leif Pagrotsky. Volumul investi]iilor în România este insuficient. Dat` fiind mentalitatea suedez`, apreciez c` ar fi un câ[tig real pentru societatea româneasc` cre[terea investi]iilor. Întrucât la 30 iunie îmi voi încheia misiunea, folosesc prilejul pentru a transmite tuturor românilor stabili]i în Suedia, dar nu numai, ur`ri de prosperitate [i de tot ce-[i doresc ei! V` multumesc [i dvs. [i revistei pe care o conduce]i pentru sprijinul acordat. A]i f`cut-o cu prietenie [i total dezinteresat. Toate cele bune, dvs. [i familiei dvs.!