Silvia Constantinescu: Stimate domn Mircea Ionescu-Quintus, v` rog s` ave]i amabilitatea [i conform tradi]iei CURIERULUI ROMÂNESC s` v` prezenta]i cititorilor mei.
Mircea Ionescu-Quintus: M-am n`scut la 18 martie 1917, departe de ]ar`, într-un spital din Cherson (Ucraina), printr-un accident al istoriei: în timpul primului r`zboi mondial, când cea mai mare parte a teritoriului ]`rii era ocupat, conducerea statului (inclusiv tat`l meu, care era deputat), era retras` în Moldova [i Rusia, dincolo de linia frontului.
Am absolvit, în 1938, Facultatea de Drept a Universit`]ii bucure[tene [i, mai bine de 40 de ani, am fost avocat la Baroul Prahova. S.C.: V` rog s` prezenta]i pe scurt platforma politic` a partidului dumneavoastr`.
M.I-Q.: Partidul Na]ional Liberal, care împline[te anul acesta 125 de ani de la înfiin]are, este un partid de a c`rui existen]` se leag` strâns toate evenimentele care au marcat istoria [i via]a politc` a Româneiei moderne: dobândirea Independen]ei (1877), proclamarea Regatului (1881), R`zboiul pentru reîntregirea [i cre[terea României Mari (1923), ca [i relansarea economic` a ]`rii dup` criza din 1929-1933.
S.C.: Care este atitudinea partidului dumneavoastr` fa]` de retrocedarea propriet`]ii adev`ra]ilor proprietari? Considera]i c` ar putea exista [i o alt` cale de rezolvare a acestei probleme decât pe cale juridic`?
M. I-Q.: Din ideile expuse succint anterior, reiese cu pregnan]`, cred, ideea ata[amentului P.N.L. fa]` de ideea de proprietate privat` [i fa]` de principiul inviolabilit`]ii acesteia.
S.C.: Românilor din afara grani]elor [i în special celor care sunt în exil [i nu au cet`]enie român`, nu li se pl`te[te pensia pe perioada de timp lucrat` în România, de[i la vremea respectiv` au pl`tit contribu]ia de pensie.
M.I-Q.: Dup` cum bine [ti]i, pân` în momentul de fa]`, sistemul de pensii din România era reglementat de o lege, 3/1977, datând din timpul regimului comunist, când nu se punea problema vreunei atitudini pozitive a statului român fa]` de cei care, în majoritatea cazurilor din motive politice, emigraser` în str`in`tate. S.C.: Mul]i români din exil au preg`tire atât teoretic` cât [i practic` care ar putea fi de mare folos în dezvoltarea politico-economic` [i cultural` a României. Care este atitudinea partidului dumneavoastr` fa]` de cei din exil [i cum ve]i colabora cu românii din exil în acest sens?
M.I-Q.: P.N.L. nu poate avea decât o atitudine foarte apropiat` fa]` de to]i aceia care, în decursul anilor, au luat calea exilului. Mul]i dintre membrii no[tri au luat aceast` decizie dup` 1945. Unii dintre ei au revenit, temporar sau definitiv, în România dup` 1989.
Silvia Constantinescu: Stimate domn Markó Béla, v` rog s` ave]i amabilitatea [i conform tradi]iei CURIERULUI ROMÂNESC s` v` prezenta]i cititorilor mei. Cine sunte]i, domnule Markó Béla?
Markó Béla: M-am n`scut la data de 8 septembrie 1951 în ora[ul Târgu Secuiesc din jude]ul Covasna. Aici am terminat liceul, iar între anii 1970-1974 m-am specializat în limba [i literatura maghiar` - francez` la Universitatea "Babe[-Bolyai" din Cluj. Mi-am început cariera ca profesor de maghiar` [i francez` la Sântana de Mure[, începând cu anul 1976 am fost redactor la revista literar` "Igaz Szó" din Târgu Mure[; din 1990 sunt redactorul [ef al revistei literare "Látó" din Târgu Mure[. S.C.: V` rog s` prezenta]i pe scurt platforma politic` a partidului dumneavoastr`.
M.B.: Noi nu ne consider`m un partid politic în sensul clasic al cuvântului. Uniunea Democrat` Maghiar` din România este o uniune constituit` din organiza]ii autonome, teritoriale [i profesionale, care reprezint` comunitatea maghiar` din România [i ap`r` interesele acesteia pe plan central [i local. Suntem con[tien]i c` scopurile noastre nu se pot realiza decât într-o Românie democratic`, deschis` spre lume [i integrat` în structurile europene [i euro-atlantice. Din motive de spa]iu, este imposibil s` fac aici o prezentare exhaustiv` a programului U.D.M.R. Celor interesa]i de toate detaliile recomand studierea site-ului nostru Internet la adresa http://www.rmdsz.ro., unde ne str`duim s` oferim toate informa]iile la zi despre noi, în limbile român`, maghiar` [i englez`, ideile pe care le voi prezenta în continuare fiind dezvoltate acolo în capitole aparte. S.C.: Care este atitudinea forma]iunii dumneavoastr` fa]` de retrocedarea propriet`]ii adev`ra]ilor proprietari? Considera]i c` ar putea exista [i o alt` cale de rezolvare a acestei probleme decât pe cale juridic`? Este necesar ca proprietarii s` aibe cet`]enie român`?
M.B.: Cred c` cel mai elocvent r`spuns la aceast` întrebare sunt dou` citate din Programul U.D.M.R: "Sprijinim [i promov`m reîmpropriet`rirea pe baza restituirii integrale în natur` în cazul magazinelor, atelierelor, morilor, hotelurilor, locuin]elor, institu]iilor de înv`]`mânt [i sociale, farmaciilor, imobilelor…, în situa]iile în care acest lucru nu este posibil, consider`m necesar` desp`gubirea integral` a fo[tilor proprietari." [i "Consider`m necesar` restituirea c`tre proprietarii de drept a caselor familiale na]ionalizate." Uniunea noastr` a sus]inut întotdeauna c` singura rezolvare viabil` a acestei probleme este legiferarea restituirii bunurilor, iar din categoria beneficiarilor acestor prevederi legale nu poate fi exclus nimeni în drept. S.C.: Românilor din afara grani]elor [i în special celor care sunt în exil [i nu au cet`]enie român`, nu li se pl`te[te pensia pe perioada de timp lucrat` în România, de[i la vremea respectiv` au pl`tit contribu]ia de pensie. Cum vede UDMR solu]ionarea acestei probleme? M.B.: Un drept câ[tigat nu poate fi condi]ionat de cet`]enie. Vom sus]ine demersurile menite s` reglementeze aceast` situa]ie discriminatorie. S.C.: Mul]i români din exil au preg`tire atât teoretic` cât [i practic` care ar putea fi de mare folos în dezvoltarea politico-economic` [i cultural` a României. Care este atitudinea forma]iei dvs. politice fa]` de cei din exil [i cum ve]i colabora cu românii din exil în acest sens?
M.B.: Înainte de a r`spunde propriu zis, ]in s` precizez c`, în opinia mea, expresia exil nu mai este, sau nu ar mai trebui s` fie actual`. Este necesar` o abordare fireasc` a problemei prin contacte multiple permanente, f`r` suspiciuni [i f`r` festivisme ocazionale.
Silvia Constantinescu: Stimate domn Varujan Vosganian, v` rog s` ave]i amabilitatea [i conform tradi]iei CURIERULUI ROMÂNESC s` v` prezenta]i cititorilor mei. Cine sunte]i domnule Varujan Vosganian?
Varujan Vosganian: Sunt pre[edinte al Uniunii For]elor de Dreapta, cel mai tân`r lider de partid parlamentar din România. Acesta este un fapt care spune multe despre mine dar, din p`cate, spune, poate [i mai multe despre via]a politic` româneasc`. S.C.: V` rog s` prezenta]i pe scurt platforma politic` a partidului dvs. V.V.: Dup` aproape un deceniu de la Revolu]ia din Decembrie 1989, România continu` s` fie prizoniera sistemului politic clientelar [i a subdezvolt`rii. E[ecurile guvern`rii de stânga de pân` în 1996 [i a celei de centru stânga, de dup` 1996, au creat deja premisele unei permanentiz`ri a stângii la putere. Asta va duce la blocarea reformei economice, la izolarea României de organismele financiare, economice [i politico-militare occidentale [i la r`mânerea sa în sfera de influen]` estic`. În aceste condi]ii, apari]ia unui pol politic de dreapta orientat spre dezvoltare [i modernizare se impune, dup` aproape 50 de ani de comunism, ca singura solu]ie în fa]a riscului de a compromite viitorul României. Uniunea For]elor de Dreapta î[i asum` rolul de partid politic modern [i responsabil, întemeiat pe ordinea democratic`, autoritatea legii [i preocuparea pentru prosperitatea na]iunii române. Obiectivele noastre sunt: rena[tere moral`, capitalism [i demnitate na]ional`. La 4 iunie 1998, Partidul Alternativa României a lansat un document programatic numit "Manifestul Dreptei" din România, asumându-[i public atitudinea de purt`tor [i promotor al ideologiei de Dreapta. Acest act politic a fost necesar nu numai pentru c` România avea în momentul acela doar partide politice de stânga [i centru-stânga, ci [i pentru c` majoritatea conceptelor fundamentale specifice Dreptei erau fie neglijate, fie respinse de clasa politic`, fie asumate formal. Realitatea arat` c` majoritatea conceptelor fundamentale ale unei politici de Dreapta - capitalism, rena[tere moral`, patriotism, identitate cultural` - a fost fie neglijat`, fie respins` de corpul politic actual. "Manifestul Dreptei" a readus în actualitate valori precum ren[tere moral`, capitalism [i demnitate na]ional`, propunându-[i s` constituie debutul pentru coagularea unei for]e politice de Dreapta, ata[at` principiilor democra]iei. Manifestul Dreptei a fost urmat în scurt timp de alte documente programatice, vizând dezvoltarea explicit` a conceptului modern [i actual al ini]iativei: Apelul Dreptei c`tre Tineri, Problema Na]ional`, Doctrina de Securitate Na]ional` a Dreptei din România, Principiile Doctrinei Economice ale Dreptei din România. Pentru finalizarea procesului de constituire a unei for]e politice de Dreapta în România, Uniunea For]elor de Dreapta propune na]iunii române o orientare politic` realist`, na]ional` [i european`. S.C.: Care este atitudinea partidului dvs. fa]` de retrocedarea propriet`]ii adev`ra]ilor proprietari? Considera]i c` ar putea exista [i o alt` cale de rezolvare a acestei probleme, decât cea juridic`? Este necesar ca proprietarii s` aibe cet`]enie român`? V.V.: Uniunea For]elor de Dreapta consider` abuzive toate actele normative care dispun preluarea în posesia statului a imobilelor proprietate privat`, inclusiv decretul 92/1950 privind na]ionalizarea unor imobile. 1). Toate imobilele preluate de c`tre stat în baza actelor normative respective sunt considerate a fi preluate în mod abuziv, deci far` titlu. În consecin]`, toate actele juridice de înstr`inare de c`tre stat a acestor imobile sunt lovite de nulitate absolut`. 2). Toate imobilele preluate far` titlu în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 vor fi retrocedate în natur` proprietarilor de drept. 3). Situa]ia în care retrocedarea în natur` nu este posibil` din motive independente de voin]a actualilor de]in`tori, proprietarii de drept ai imobilelor preluate f`r` titlu vor fi desp`gubi]i cu echivalentul b`nesc al propriet`]ii dup` cum urmeaz`: dac` cel care desp`gube[te este statul, desp`gubirea se va face prin emisiune de titluri de stat cu perioada de maturitate de 7 ani, purt`toare a unei dobânzi real pozitive anuale de 5% [i cu posibilitatea circula]iei secundare a titlurilor; în toate celelalte cazuri desp`gubirea se efectueaz` într-o perioad` de cinci ani cu dobând` real pozitiv` anual` de 5% [i cu o perioad` de gra]ie de 2 ani. 4). În leg`tur` cu protec]ia chiria[ilor: chiria[ii deveni]i proprietari în baza Legii 112/1995 le vor înapoia proprietarilor de drept sau mo[tenitorilor acestora. Ei vor primi înapoi sumele avansate cu o dobând` real pozitiv` anual` de 5% [i vor avea dreptul s` locuiasc` în imobilul respectiv pe o perioad` de 5 ani. Chiria[ii deveni]i proprietari în baza Legii 112/1995 a imobilelor na]ionalizate, dar nerevendicate vor putea deveni proprietari de drept dup` scurgerea unei perioade de 2 ani dac` în acea perioad` imobilul nu este revendicat. Chiria[ii care locuiesc în imobilele na]ionalizate, dar pe care nu le-au cump`rat, o pot face dup` o perioad` de 2 ani cu drept de preemp]iune, dac` imobilul nu este revendicat în aceast` perioad`. 5). Statul se angajeaz` ca prin dezvoltarea sistemului de credit ipotecar, prin l`rgirea pie]ei de capital [i prin programe specifice ale Agen]iei Na]ionale de Locuin]e s` asigure tuturor chiria[ilor din imobilele na]ionalizate o locuin]` decent` [i pe m`sura posibilit`]ilor lor financiare. S.C.: Românilor din afara grani]elor [i în special celor care sunt în exil [i nu au cet`]enie român`, nu li se pl`te[te pensia pe perioada de timp lucrat` în România, de[i la vremea respectiv` au pl`tit contribu]ia de pensie. Cum vede UFD solu]ionarea acestei probleme? V.V.: Nu numai românilor care nu au cet`]enie, dar nici românilor cu cet`]enie care locuiesc în afara grani]elor nu li se pl`te[te pensia pe perioada lucrat` în România. Uniunea For]elor de Dreapta are în preg`tire un Proiect de lege care se refer` chiar la aceast` problem`. Noi consider`m c` pensia pentru perioada lucrat` în România trebuie pl`tit`, indiferent dac` românii din afara grani]elor care sunt în aceast` situa]ie au sau nu cet`]enie român`. Modalitatea cea mai probabil` va fi depunerea sumelor cuvenite în contul persoanei respective, deschis la una dintre b`ncile române[ti, cu posibilitatea transfer`rii acestora în ]ara respectiv`. S.C.: Mul]i români din exil au o preg`tire teoretic` [i practic` ce ar putea fi de mare folos în dezvoltarea politic`, economic` [i cultural` a României. Care este atitudinea partidului dvs. fa]` de cei din exil [i cum inten]iona]i s` colabora]i cu românii din exil în acest sens? V.V.: Uniunea For]elor de Dreapta este deosebit de deschis` la colaborarea cu persoane care sunt stabilite în str`in`tate. De altfel, noi chiar am ini]iat o serie de proiecte cu persoane sau asocia]ii ale românilor din afara grani]elor care au fost dispu[i la o astfel de colaborare. Sunt convins c` mai sunt [i al]ii care ar dori acest lucru [i de aceea noi lucr`m la conceperea unei modalit`]i de identificare a celor care vor s` se implice atât la nivelul resurselor umane cât [i la nivel de investi]ii financiare în diverse domenii de activitate. Uniunea For]elor de Dreapta a depus de curând în Parlament un Proiect de lege pentru modificarea legii nr. 68/1992, privind alegerea Senatului [i a Camerei Deputa]ilor. Acest proiect prevede: "înfiin]area unor circumscrip]ii electorale pentru cet`]enii români cu domiciliul în str`in`tate, dup` cum urmeaz`: a. pentru cet`]enii români cu domiciliul în Australia - circumscrip]ia electoral` 43, cu biroul în sediul misiunii diplomatice din Canberra; b. pentru cet`]enii români cu domiciliul în Canada - circumscrip]ia electoral` 44, cu biroul electoral în sediul misiunii diplomatice din Ottawa; c. pentru cet`]enii români cu domiciliul în ]`rile din Europa - circumscrip]ia electoral` 45, cu biroul electoral în sediul misiunii diplomatice din Berlin, Germania; d. pentru cet`]enii români cu domiciliul în Statele Unite ale Americii - circumscriptia electoral` 46, cu biroul electoral în sediul misiunii diplomatice din Washington.
Silvia Constantinescu: Stimate domn Petre Roman, v` rog s` ave]i amabilitatea [i conform tradi]iei CURIERULUI ROMÂNESC s` v` prezenta]i cititorilor mei. Cine sunte]i domnule Petre Roman? Petre Roman: Revolu]ia din Decembrie 1989 este actul meu de na[tere politic`, [i r`mân dator idealurilor ei. A fost o revolu]ie îndreptat` împotriva unui regim absurd, inuman, represiv fa]` de oameni, [i care a scos România din lumea civilizat` [i prosper`. Regimul comunist a distrus [i [ansele oamenilor de a fi liberi [i ferici]i, [i [ansele ]`rii de a fi în rîndul ]`rilor dezvoltate, prospere [i democratice. Revolu]ia Român` a readus aceste [anse. Eu, ca om politic, m-am str`duit s` respect [i s` fructific [ansele reînnoite d`ruite românilor [i României, de cei care au murit pentru aceast` rena[tere. Iat` împrejurarea care m-a determinat s` fiu primul, al`turi de partidul din care fac parte, în a propune cet`]enilor mei drumul spre Uniunea European` [i spre NATO, primul care le arat` oamenilor drumul spre modernitatea Europei, drumul înainte spre Europa. Testamentul Revolu]iei Române se mai vede înc` pe zidurile lîng` care au murit oameni; el vorbe[te despre libertate, dreptate, solidaritate. Acest testament a înt`rit propriile mele credin]e politice social-democrate [i constituie t`ria moral` a ac]iunilor Partidului Democrat. Acesta sunt eu: un social-democrat fidel valorilor revolu]iei, intereselor României [i viitorului Europei. S.C.: V` rog s` prezenta]i pe scurt platforma politic` a partidului dvs.
P.R.: Partidul Democrat este un partid social-democrat modern, adic` un partid care î[i bazeaz` ac]iunea politic` pe valorile fundamentale ale libert`]ii, solidarit`]ii [i drept`]ii sociale, [i este fidel idealurilor democratice [i statului de drept. Modernitatea noastr` st` în respingerea dogmelor stângii referitoare la pia]`, la proprietate, la capital. Solu]iile [i programele noastre se bazeaz` pe parteneriatul atent [i ra]ional reglementat între puterea public`, cet`]eni [i capital, un parteneriat care s` conduc` la o economie de pia]` competitiv`, la o societate liber` [i prosper` [i la o autoritate public` suficient de puternic` pentru a putea proteja constant [i interesele capitalului [i pe cele ale cet`]enilor. S.C.: Care este atitudinea partidului dvs. fa]` de retrocedarea propriet`]ii adev`ra]ilor proprietari? Considera]i c` ar putea exista [i o alt` cale de rezolvare a acestei probleme decât cea juridic`? Este necesar ca proprietarii s` aibe cet`]enie român`?
P.R.: Noi suntem pentru recunoa[terea integral` a propriet`]ii, cu excep]ia cazurilor în care acest lucru nu mai este posibil. De altfel, atitudinea Partidului Democrat se reg`se[te în legea privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv dup` 6 martie 1945, lege pe care am elaborat-o împreun` cu Partidul Na]ional Liberal, precum [i în legea num`rul 1/2000, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole [i cele forestiere solicitate potrivit prevederilor legii fondului funciar nr.18/1991 [i al legii 169/1997. Prin aceast` lege s-a stabilit c` principiul const` în restituirea în natur`, fiind reglementate limitativ ipotezele în care restituirea se face prin compensare cu alte bunuri [i servicii, acordarea de ac]iuni în societ`]i comerciale, acordarea unor titluri de valoare garantate de stat sau a unor desp`gubiri b`ne[ti. S.C.: Românilor din afara grani]elor, [i în special celor care sunt în exil [i nu au cet`]enie român`, nu li se pl`te[te pensia pe perioada de timp lucrat` în România, de[i la vremea respectiv` au pl`tit contribu]ia de pensie. Cum vede PD solu]ionarea acestei probleme? P.R.: Pân` la apari]ia Legii 86/1997, se suspenda plata pensiilor pentru românii stabili]i în str`in`tate. Odat` cu apari]ia ei, românii de peste hotare care [i-au p`strat cet`]enia român` pot fi repu[i la plata pensiei dac` erau deja pensionari când au p`r`sit România, sau li se poate stabili drept de pensie celor care au plecat când erau mai tineri (dac` au avut minim 10 ani de munc` în România), [i au vârsta minim` de pensionare (62 de ani b`rba]ii, 57 de ani femeile). La fiecare [ase luni, solicitantul de pensie trebuie s` probeze c` este în via]`. S.C.: Mul]i români din exil au o preg`tire teoretic` [i practic` ce ar putea fi de mare folos în dezvoltarea politic`, economic` [i cultural` a României. Care este atitudinea partidului dvs. fa]` de cei din exil [i cum inten]iona]i s` colabora]i cu românii din exil în acest sens?
P.R.: România are una dintre cele mai numeroase Diaspore, r`spândit` pe toate meridianele globului, num`rul românilor [i originarilor din România care tr`iesc în afara ]`rii ajungând pân` la 10 milioane de persoane. Dup` 1989 au fost reluate rela]iile României cu românii din afara grani]elor ]`rii [i s-au f`cut pa[i notabili pe calea cre`rii premiselor politice, juridice [i institu]ionale pentru promovarea unor rela]ii normale cu românii de pretutindeni. În România au fost create structuri guvernamentale [i neguvernamentale pentru promovarea rela]iilor cu românii din afara grani]elor ]`rii, dar pân` în prezent, aceast` activitate nu a beneficiat de un cadru normativ [i organiza]ional adecvat, de programe [i obiective coordonate la nivel na]ional de c`tre un for abilitat care s` coordoneze [i s` urm`reasc` ansamblul activit`]ilor desf`[urate. Este momentul ca românii de pretutindeni s`-[i ocupe locul pe care îl merit` în construirea destinului României, fiind încredin]a]i c` vom g`si la cona]ionalii no[tri dorin]a de sprijin [i mijloace de implicare în promovarea dezideratelor noastre vitale, considerând c` spiritualit`]ii [i sufletului românesc de pretutindeni trebuie s` i se ofere [ansa de a intra în rezonan]`.
Partidul PRM nu-a r`spuns la întreb`ri, în ciuda insisten]elor mele. Am vorbit de 2 ori la telefon cu d-ul Pavelsecu, [eful de pres` al partidului, care mi-a spus c` domnia sa a facut tot ce a putut, adic` a trimis scrisoarea mea în "map`" d-ului Avram [i c` cel mai bine ar fi s` m` adresez direct d-ului Avram; m-am adresat d-ului Avram, consilier al d-lui Corneliu Vadim Tudor, care mi-a spus c` dumnealui a pus scrisoarea mea în "map`", dar dac` n-am primit r`spuns este c`, probabil, d-ul C. V. Tudor "a fost deranjat de aspectul faxului trimis", care era cam strâmb [i cu litere ilizibile; am trimis un alt fax [i dup` 5 zile am sunat din nou; d-ul Avram m-a sf`tuit s` sun la redac]ie; am sunat la redac]ie, unde am vorbit cu sora d-ului C.V. Tudor, d-na Lidia Samson, care mi-a promis c` se va ocupa personal de aceasta; 5 zile mai târziu am vorbit din nou cu d-na Samson, care s-a scuzat c` înc` n-a putut s` vorbeasc` cu d-ul C.V. Tudor, dar o va face de data asta; peste 5 zile am sunat din nou s` aflu dac` d-ul C.V. Tudor îmi va r`spunde sau nu la întreb`ri. De data aceasta d-na L. Samson n-a fost de g`sit la telefon. Silvia Constantinescu.
NOTÃ:
Pentru a citi comentariile la aceste interviuri sosite de la cititori,
© 2000 Curierul Românesc.
 Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.
|
Înapoi la începutul paginei!