CORNELIU COPOSU:

Silvia Constantinescu: Sunt 5 ani de la revolu]ie [i trei ani de cînd v-am întîlnit prima dat`. Ce s-a realizat din planurile, din speran]ele pe care le avea]i atunci?

Corneliu Coposu: Foarte pu]in! Din p`cate, acum 3 ani, cînd ne-am v`zut la Stockholm, eram mult mai optimist decît acum. A[a cum prevedeam, a[a cum am spus în repetate rînduri, dar nu m-a crezut nimeni, am ajuns la marginea crizei economice, dup` care urmeaz` catastrofa. Ultima dat` FMI-ul ne-a refuzat categoric rata a doua, care împreun` cu anexele destinate comunica]ilor reprzentau împreun`, jum`tate de miliard de dolari, care f`r` îndoial`, c` erau, pentu economia româneasc`, o respira]ie prelungire a agoniei. Din p`cate, condi]iile oferite de guvern, au determinat Fondul Monetar, s` ne refuze aceast` tran[e, a[a cum era de prev`zut, pentru c` guvernul nu numai c` n-a f`cut nimic, dar nici n-a avea cea mai mic` preocupare de a realiza altceva decît mijloace artificiale pentru prelungirea agoniei guvernamentale. Din p`cate, perspectivele noastre de redresare economic` sunt nule! Pentru c` ceea ce îngrijoreaz` opinia public`, nu este criza momentan`, am trecut prin mizerii mari, prin mizeriile r`zboiului, prin criza cumplit` postbelic`, dar aveam înainte o speran]`. Aceast` speran]` ne lipse[te acum! Nu vedem nicio perspectiv` de ameliorare a situa]iei economice, care este dublat` [i de o criz` profund` social`, moral` [i politic`. Lumea crede c` printr-o schimbarea a guvernului V`c`roiu se va schimb ceva. Nu se va schimba nimic! Dac` în locul lui V`c`roiu va veni Ionescu sau Popescu, situa]ia r`mîne aceia[i, pentru c` nu exist` un cabinet capabil s` realizeze m`car un plan pentru ie[irea din impas. Suntem în situa]ia ridicol` c` avem un guvern, care în 2 ani [i jum`tate nu a reu[it s`-[i fac` un program. Noi sîntem guverna]i f`r` program! Suntem guverna]i la întîmplare, iar guvernul nu are nici m`car preocuparea de a c`uta o ie[ire din impasul economic cu care este confruntat` ]ara. Deci din punctul acesta de vedere nu v`d nici o perspectiv` de ie[irea din haos, decît ni[te alegeri libere, dac` vor fi libere, care s` aduc` o alt` alternativ`, cu oameni care s` doreasc` schimbarea, nu cu oameni care s` închid` ochii [i s` viseze Moscova [i Pekinul, nu cu oameni care s-au angajat fortuit pe c`rarea Occidentului, pe care o saboteaz` visînd redresarea miraculoas` a comunismului. Noi avem nevoie de oamni cu dorin]a de a face schimbare, cu dorin]a de a se îndrepta pe drumul economiei de pia]` [i pe drumul democra]iei.
Guvernul nu face absolut nimic nici m`car în direc]ia privatiz`rii. Ceea ce se nume[te la noi privatizare este c`p`tuirea unor rechini, care albesc bani murdari, profitînd de anarhia din România. Deci îmi foarte r`u, Silvia drag`, c` nu te pot întîmpina, nici m`car cu perspectiva roz` a unui viitor bun, ci numai cu ni[te perspective umbroase, care nu încurajaz` pe nimeni [i care m` tem, n-a[ dori-o, dar m` tem s` nu se soldeze cu o explozie de indignare popular`, care ar da ]ara noastr` peste cap. Asta este situa]ia!

S. C.: Exist` ideia împ`rt`[it` [i în exil, c` nici opozi]ia nu [i-a f`cut în aceast` perioad` complet datoria, c` au existat destui care au dorit s` ajung` în Parlament, s` se îmbog`]easc`, ceea ce a f`cut s` se alieze repede cu guvernul, atunci cînd a fost vorba de cî[tiguri [i n-au servit întotdeauna interesele ]`rii.

C.C.: Da, observa]ia este just`. Situa]ia din p`cate este a[a. La o ]ar` care a fost n`p`stuit` de 50 de ani de comunism este un miracol s` g`se[ti un om de caracter! Nu uita]i c` personalitatea omului a fost dedublat` în comunism [i i-a integrat complexul relei credin]e, complexul minciunii. Toat` lumea [tia c` într-un fel trebuia s` te compor]ii în lume [i în alt fel între ai t`i! Acest complex al relei credin]e, complex al minciunii, care-i caracteristic tuturor ]`rilor comuniste, este vizibil la noi [i din p`cate, avem dou` genera]ii care niciodat` nu se vor putea complect emancipa de sub opresiunea acestui complex. Deci, pe lîng` complexul de superioritate [i inferioritate, cunocute de psihologie, comuni[tii au ad`ugat, poate ca un dezastru chiar mai mare decît sacrificiile din ultimul r`zboi mondial, acest compex al minciunii, al relei credin]e.
Din acest complex puteau s` ias` oameni intergrii, care s` pun`, înainte de orice, interesele na]iunii, a[a cum am fi avut nevoie noi dup` pr`bu[irea comunismului? Nu puteau s` ias` decît exemplare crescute la [coala complexului de minciun`! De aceea se poate spune pe drept c` nici opozi]ia nu [i-a f`cut datoria. Dar în m`sura în care opozi]ia a existat, ea a încercat, prin eforturi încununate de e[ec, s` opun` o oarecare rezisten]` în noua alunecare a societ`]ii române[ti pe uli]a comunismului. {i pentru aceasta ea totu[i are meritul ei. Din alt punct de vedere din punct de vedere a solidarit`]ii, a încerc`rii de educare a opiniei publice, pentru a înfuntra pericolul unei rec`deri în mizerie, nu [tiu dac` ar fi putut face ceva? În orice caz, posibilit`]ile erau extrem de reduse... Sigur c` intui]ia, faimoasa intui]ia româneasc`, care a operat de-a lungul istoriei, acum înc` nu s-a manifestat. Am g`sit oameni care î[i exprimau adeziunea lor la domnul Pre[edinte Iliescu [i la guvernele lui cu explilca]ia c` "domunl Iliescu e bun cre[tin, c` l-au v`zut f`cîndu-[i cruce la Patriarhie!"
Pe de alt` parte sloganurile, care din nefericire, au prins la o lume care a fost ]inut` sub control 45 de ani [i la care pr`trundea o informa]ie real`, adev`rat` cu dificultate, ori ce fel de minciun`, orice fel de calominie erau imiediat crezute.
La propaganda electoral` de la confruntarea legislativ` din 1992, oficialitatea a r`spîndit despre noi calomnia c` vrem s`-l aducem pe Rege, care va lua p`mîntul de la ]`rani, c` vrem s` vindem Ardealul ungurilor, [.a.m.d. Prostii de fel acesta, care nu sunt condamnabile atît prin abera]ia lor, ci prin faptul c` au prins teren, într-o cultur` lipsit` complect de o informare real` [i corect`.
La noi presa liber`, independent` este aproape inexistent`, se num`ra pe degetele celor dou` mîni, iar în ceea ce prive[te radio [i televiziune, acestea sunt controlate de st`pînire.
Cine s` fac` educa]ia maselor? A[a c` este lesne de în]eles c` toate enormit`]ile, toate prostiile lansate pe pia]`, sunt crezute!
Noi avem o institu]ie, care probabil c` va face s` zîmbeasc` Occidentul, avem faimoasa DIVIZIA D, din cadrul securit`]ii, care dezinformez`, care lanseaz` un buchet de minciuni stabilite dinainte [i bine analizate de c`tre un mare colectiv de psihologi, care se ocup` cu asta [i care pun la cale, s` zic, 10 minciuni, pe care le lanseaz` pe pia]`. Dup` dou` s`pt`mîni se controleaz` efectul lor. Sunt eliminate pe loc cele care n-au prins [i se amplific` cele care au dobîndit credibilitate.
Aceast` DIVIZIE D, care operaz` la ordinul Pr[edintelui [i al Guvernului, face treab` mai mare decît postul de televiziune - induce în eroare pe to]i cet`]enii!
Opozi]ia îns`, lipsit` complect de mijloace materiale, de transport, de tipografii, c`ci în România s-a p`strat încontinuare monopolul hîrtiei, imprimeriilor, al difuz`rii presei, pentru c` guvernul nu are interese s` l suprime, c`ci îi aduc servicii. În condi]iile acestea este foarte greu de luptat împotriva hidrei cu 7 capete, reprezentat` nu numai de potenta]ii zilei, de rechinii care s-au îmbog`]it [i care dispun de economia românesc`, ci [i de clientela multipl` care este recompensat` de regim cu diferite avantaje, mai mici sau mai mari. Sigur c` este greu s` lup]i împotriva ei!
Care este speran]a noastr`? Pe de o parte redresarea faimoasei intui]ii populare române[ti, care i-a ajutat pe români, chiar în epocile de mare criz`, lipsi]i complect de informa]ie, s` dibuiasc` totu[i calea cea mai potrivit` pentru ie[irea din impas, - intui]ie care înc` nu s-a manifestat-, ar putea s` dea roade cu prilejul noilor alegeri; pe de alt` parte, criza pe care nu poate nimeni s-o conteste, care determin` ca peste 62% din popula]ie s` tr`iesc` sub nivelul decent, s` tr`iasc` în s`r`cie, ar putea s` duc`, Doamne fere[te, la o explozie de indignare!

S.C.: Imedia dup` revolu]ie, sau dup` c`derea lui Ceau[escu o parte din românii afla]i în exil s-au întors în ]ar`. Sunt totu[i pu]ini cei care s-au întors comparativ cu cei care se afl` înc` în exil. Unii motiveaz` c` nu au "primit îmbr`]i[area ]`rii", c` sunt ni[te tr`d`tori, care o duc bine în str`in`tate...

C.C.: Cred c` nu a existat sentimentul acesta. Cred c` a existat altceva! Societatea româneasc` înc` nu s-a emancipat de sub obsesiile trecutului [i cei care dau nota nu sunt oamenii de bun` credin]`, care au r`suflat u[ura]i odat` cu pr`bu[ire teoretic` a comunismului, ci sunt tot oamenii lumii vechi, pentru care to]i românii pleca]i în str`in`tate sunt ni[te tr`d`tori, c`ci numai ei sunt cei care pot r`sîndi asemenea concep]ii.
În ce-i prive[te pe românii care, probabil c` au avut tot timpul dorul de ]ar`, [i care de altfel au fost singurii care au adus servicii ]`rii noastre într-o epoc` în care lumea era condamnat` aici la gîtuire total`, profitînd de schimbarile radicale dup` revolu]ie ar fi fost ispiti]i s` se întoarc` în ]ar`, cei mai mul]i care au judecat cu seriozitate, au sesizat imediat c` n-a sosit momentul, c` în România continu` regimul comunist.
Vi s-ar putea p`rea o curiozitate, dar acesta este argumentul cu care combat eu pronosticurile pesimiste privind rezultatul viitoarelor alegeri. România probabil c` va urma exemplu celorlalte ]`rii foste comuniste [i care au revenit la comunism, }`rile Baltice, Polonia, Bulgaria, Ungaria, [.a.m.d. {i eu spun c` nu putem compara România cu celelalte ]`ri. În celelalte ]`ri a avut loc o revolu]ie de catifea. O schimbare, unerori cu o prelungire a colabor`rii între vechiul regim comunist [i noua ac]iune liberaloid`, în unele ]`ri s-a schimbat complect guvernul [i în locul guvernului comunist a venit un guvern cu vederi liberale În România, singura ]ar` în care s-a f`cut o revolu]ie sîngeroas` nu s-a întrerupt domnia comunist`. Noi suntem de 50 ani [i încontinuare sub regim comunist, pentru c` domnul Iliescu [i guvernele lui post decembriste, nu sunt altceva decît e[alonul doi ai acelea[i nomenclaturi. La noi nu s-a întrerupt regimul comunist! În ]`rile celelalte experien]a tragic` f`cute de guvernele liberale post revolu]ionare a e[uat! Era [i normal s` e[ueze, în criza [i mizeria, în catastrofa l`sat` de 5 decenii de guvernare comunist`! Ar fi imposibil s` reu[easc`! Nici un guvern rupt din Rai, n-ar fi putu s` redreseze finan]ele compromise ale ]`rii. Dar în România fenomenul nu s-a produs. Deci România nu poate revinii la comunism, c`ci România nu s-a îndep`rtat de el! Din motivul acesta a[tept eu ca ceea ce s-a întîmplat dup` revolu]ie în ]`rile fost comuniste, adic` luarea puterii de c`tre guvernele liberale, s` se întîmple la noi acum.

S.C.: Crede]i c` s-ar pute face o paralel` între situa]ia biblic`, cînd Moise îi scoate pe evrei din Egipt [i-i las` s` r`t`ceasc` 40 de ani în de[ert, înainte de a ajunge în "]ara promis`" ca s` piar` genera]ia cu suflet de sclavi, mul]umi]i cu buc`]ica de pîine [i de pe[te pe care o aveau în Egipt ?

C.C.: Este o interpretare valabil`, dar noi nu avem voie s` l`s`m s` piar` genera]ia, care din nefericire, a fost afectat` de guvernarea comunist`, pentru c`, poate par]ial ele sunt irecuperabile, dar cînd m` gîndesc c` din 100 de comuni[ti, 99 înjurau de mama focului cînd î[i pl`teau cotiza]ia [1 bomb`neau cînd erau obliga]i s` paraticipe la [edinte...
Comunismul n-a prins în România! Cî]i din cele aprope 5 milioane, cred c` la atîta se cifra num`rul membrilor fostului partid comunist, erau comuni[ti?
}ineau la comunism cît ]in [i eu! Figurau numai ca comuni[ti! Noi nu putem s`-i elimin`m pe oamenii `[tia, nici m`car în perspectivele viiotare din societatea românesc`, pentru c` ei sunt victimele unor împrejur`ri istorice la care n-a putut face fa]` nimeni! Noi am foat implica]i în aceasta printr-o murdar` tr`dare a intereselor Occidentale. Dac` nu exista aceast` tr`dare, cei 200 de milioane de europeni vîndu]i Moscovei, aveau alt` via]`. Aceast` vînzare a fost f`cut` de Roosevelt, care poate s` aibe merite deosebite pentru ]ara lui, dar pentru noi el a însemnat o catastrof`! Acest om bolnav de Alzheimer, cu o tensiune de 30, cu un consilier care s-a bucurat de toate avantajele oferite de Kremlin, de la dansatore de la Bal[oi Teater pîn` la icre negre, [i care la indus în eroare pe acest nenorocit, a vîndut Europa. Sunt responsabilit`]i istorice, care au afectat ]ara noastr` [i una din aceastea este aceast` vînzare murdar` a intereselor Occidentale [i împ`r]irea în sfere de interese. Eu nu spun c` noi am fi putut s` ne emancip`m complet de sub teroarea Uniunii Sovietice, dar spun c` dac` nu se întîmpla aceast` tr`dare oficial` a eurpenilor din sud-est, evolu]ia noastr` lua cu totul alt` direc]ie, iar cei 50 de ani de obscurantism comunist, erau, dac` nu elimina]i, redu[i ca extindere. Acum în ce privi[te diaspora. Diaspora este înc` necesar`, din p`cate. Normal ar fi fost ca dup` revolu]ie s` vin` cu drapelul în mîn` acas`, s` contribuie cu to]ii la redresarea ]`rii, avînd con[tiin]a c` vor trece prin momente grele, dar avînd certitudinea c` la sfîr[itul acestora se vor ivi zorile unei Românii prospere, a[a cum o merit`, ca a doua ]ar` bogat` din Eurpoa. Dar in p`cate suntem la coada cozilor, în pozi]ie mai proast` decît Albania! {i asta nu este din vina noastr` [i nici numai din vina destinului. Este o combina]ie de vinov`]ii, din care nu putem exclude nici tr`darea propriilor no[trii români [i nici aceast` perioad` postrevolu]ionar`, care pîn` la urm` va fi încriminat` de istorie, pentru ce a f`cut [i mai ales pentru ceea ce n-a f`cut dup` doborîrea comunistului.

S.C.: Cînd ne-am întîlnit la Stockholm am vorbit despre minorit`]i. Încontinuare, cînd se vorbe[te despre România se discut` despre problemele ungurilor, [i a ]iganilor. Tot atunci cînd ne-am întîlnit la Stockholm Dumneavoastr` considera]i c` UDMR-ul va disp`rea cu timpul, dar acesta exist` încontinuare. Este necesar` existen]a acestui partid?

C.C.: Nu, nu mai este necesar`, [i mai cu seam` în ultima vreme existen]a acestui UDMR s-a dovedit nociv`. Ini]ial, eu am discutat cu oameni serio[i, de r`spundere din sînul minorit`]ii maghiare, - pentru c` trebuie s` [ti]i c` legendele antagonismului iremediabil dintre maghiari [i români au fost mult exagerate, în realitate printre unguri se g`sesc oameni foarte serio[i, foarte bine preg`ti]i, cu judecat` bun` -, chiar la revolu]ie, în faza de organizare [i recomandarea mea a fost ca ei s` nu se constituie într-o unitate etnic`, ci s` lase pe fiecare ungur s` opteze pe linia ideologic` care-i mai aproape de concep]ia lui, c`ci existau cîteva partide, un partid liberal, unul social-democrat, cre[tin-democrat, în care s` se poat` integra [i care s` poat` func]iona f`r` nici un fel de reticen]` sau dificultate de ordin etnic. De altfel toat` lumea [tie c` românii n-au f`cut caz de separa]ii cu caracter etnic, religios [i s-au în]eles destul de bine cu to]i musafirii pe care i-a primit de-a lungul unui mileniu [i jum`tate pe teritorul ]`rii. Dar ace[ti frunta[i au ajuns la concluzia c` pîn` la ob]inera unor drepturi indispenseabile pentru etnia maghiar` este bine s` fie uni]i într-un conglomerat anarhic, în care fiecare gînde[te diferit, dar pe care îi une[te o singur` caracteristic` - categoria lui etnic` de unguri. Ini]ial acest UDMR a fost condus de oameni în]elep]i, cu judecat` [i cu experin]` politic`. Vreme de cî]iva ani de zile în fruntea UDMR-ului, cred c` 3-4 ani, a fost un politician de marc`, cu numele de Geza Domoco[, care era un om echilibrat, care judeca lucrurile realist, care a înscris UDMR-ul în Conven]ia Democratic`, care a colaborat în mod excep]ional cu partidele celelalte [i care a cerut ca în domeniul drepturilor minoritare, în func]ie de ideologia partidului respectiv, s` se dea ajutor ungurilor s`-[i asigure anumite drepturi. Lucru pe care l-a [i realizat în parte. Situa]ia a evoluat negativ, nu atîta datorit` instig`rilor guvernamentale de la Budapesta, ci mai cu seam` activit`]ii nocive a diasporei maghiare din America [i din Canada. Acolo exist` o diaspor` maghiar` revizionist`, plin` de bani, care este exagerat` în ce prive[te obiectivele urm`rite [i care pompeaz` aici o radicalizarea a etniei maghiare. Eu nu vreau s` intru în am`nute, nu vreau s` ridic nici eterna problem` a na]iuni secuilor din România care a devenit o problem` acum. Pîn` la 1910 unguri se sp`lau pe mîini de secui. Constitu]iile Transilvaniei, vorbesc despre na]iunea maghiarilor [i na]iunea secuilor; istoricii maghiari dinainte de 1910 sunt to]i de acord c` secui sunt de alt neam decît maghiarii. Aproape to]i istoricii, etimologii au ajuns la conculzia c` secui sunt indo-arieni, în timp ce maghiarii sunt mongolizi. Acesta este o problem` foarte sensibil`, fiindc` dup` ce la 1910 Primul Ministru al Ungariei, în urma unei statistici serioase, constatînd c` Ungaria are 49% unguri [i 51% alte na]ionalit`]i, a dat dispozi]ie ca de acum înainte secuii s` fie socoti]i unguri.
UDMR-ul care a func]ionat în condi]ii normale, cu [anse mari de a ob]ine mult mai mult decît toate minorit`]ile europene pe linie de legi, s-a radicalizat în urma unor presiuni str`ine, [i men]ionez, nu venite de la guvernul de la Budapesta, care, chiar dac` subven]ioneaz` UDMR-ul, totu[i interesul lui nu este s` promoveze o disput` permanent` [i de a ]ine la primul nivel controversa româno-maghiar`, care stînjene[te [i interesele Ungariei. Acest` radicalizare a UDMR-ului a eliminat pe modera]i, semimodera]ii au devenit radicali, radicalii au devenit extremi[ti, iar ast`zi, din p`cate, UDMR-ul a devenit o organiza]ie extremist`. Asta este marea lor tragedie prin care au trecut datorit` unor factori externi. Pentru c` perspectiva unei bune conve]uiri cu poporul român nu poate fi întrev`zut` pe linia exceselor pe care le promoveaz` acuma UDMR-ul.
Vreau s` adaug ceva [i anume: pîn` acum un an, un an [i jum`tate UDMR-ul avea o preocupare esen]ial` [i anume promovarea intreselor cet`]enilor de origin` etnic` maghiar`, onorabil` sus]inut` de to]i oamenii con[tin]ii. Ast`zi UDMR-ul a abandonat aceast` preocupare, preocuparea lor este s` introduc` în circuitul interna]ional teze noi, ei s` fie port drapelul minorit`]ilor din toat` lumea, cu introducerea unor termeni noi care, bineîn]eles c` nu folosesc minorit`]ii [i care sunt pretext de gîlcev` permanent`.

S.C.: Nu creaz` aceast` situa]ie o reac]ie din parte popula]iei române?

C.C.: Bineîn]eles! Deci cam asta este situa]ia. Eu regret foarte mult c` de la UDMR-ul lui Gheza Domoco[, care era o forma]ie promi]`toare pentru elaborare unui statut, statut practic de conve]uire pa[nic` cu poporul român [i de promovare a prieteniei româno-maghiare s-a ajuns acuma la un punct din care nu pot s` porneasc` decît incidente, conflicte [i confrunt`ri.

S.C.: To]i cei pe care i-am întîlnit în aceast` vizit` în România consider` c` singura persoanalitate care ar fi demn` de voturile tuturor românilor sunte]i Dumneavoatr`, dar Dumneavoastr` n-a]i candidat niciodat`. De ce?

C.C.: Doamna Constantinescu, în via]a mea, v` spun cu toat` sinceritatea, n-am avut, n-am nici acuma [i n-o s` am niciodat` vreo veleitate de ordin politic. Am anun]at cu surle [i trîmbi]e [i am f`cut bine, - pentru c` din multe puncte de vedere, oamenii cînd i-au cuno[tin]` [i cred în anumite lucruri se lini[tesc în multe direc]ii -, c` niciodat` nimeni n-o s` m` vad` nici pre[edinte de republic`, nici de corp legiuitor, nici prim-ministru, nici ministru, pentruc` nu m` intereseaz`.
În al doilea rînd nu m` intereseaz` nici banii! Dac` vroiam puteam s` fac milioane! Nu m-au interesat niciodat`! Singur ca nu mi-ar place s` tr`iesc într-o mizerie foarte neagr`, dar nu sunt ahtiat dup` un confort care dep`[e[te mediocritatea lumii contemporane, s` zicem, de categorie medie.
Mi-a [i repro[at-o Iliescu: "Dumneata e[ti intratabil, c`ci nu te intereseaz` nici demnit`, nici avere!" I-am r`spuns: "Aceasta ar trebui s` fie caracteristica tuturor oamenilor care se ocup` de treburile publice!"

(Continuare în edi]ia pentru abona]i.) Înapoi la începutul paginei!

© 1996 Curierul Românesc.

Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC