Ragnar Ängeby: OK!
S.C.: Au trecut trei ani de cînd ai fost numit ambasador în Romånia... 1994, doi ani, '94-'96, doi ani, pardon. Atunci erai foarte entuziasmat [i aveai planuri s` faci foarte multe lucruri pentru înt`rirea rela]iilor între Romånia [i Suedia. Ce ai f`cut concret în ace[ti doi ani în acest sens?
R.Ä.: Ce am încercat s` fac, a fost s` ajut la amplificarea schimburilor între persoane la diferite nivele între Suedia [i Romånia. M` refer la parlament, guvern, administra]ie, întreprinderi, institu]ii de înv`]`mînt, [.a.m.d. [i am reu[it într-o anumit` m`sur`.
Astfel Birgitta Dahl, speaker-a parlamentului, cu o delega]ie de parlamentari suedezi au vizitat Romånia în martie 1995; pe urm` am avut un schimb între membrii guvernului: Secretarul de Stat, Constantinescu [i Secretarul de Stat de la Ministerul Comer]ului au fost în vizit` oficial` în Suedia. Apoi Ministrului Comunica]iilor [i Secretarul de Stat de la Ministerul de Justi]ie din Suedia au vizitat Romånia. Acestea sunt doar cîteva exemple. Au avut loc tot felul de schimburi la nivel guvernamental sau aproape guvernamental, ca [i contacte la diferite nivele intermediare, între func]ionari, întîlniri [i schimburi între oamenii de afaceri. Anul trecut am avut în vizit` o delega]ie de oameni de afaceri, în septembrie 1995, cînd a avut loc un seminariu la care cred c` au participat peste 300 de oameni de afaceri romåni care au încercat s` stabileasc` contacte cu oameni de afaceri suedezi. Consider c` a fost un seminar foarte apreciat [i care a dus la multe contacte, ceea ce a f`cut ca s` cresc` comer]ul bilateral foarte mult. De exemplu exportul suedez a crescut cu 40% anul trecut, iar exportul romånesc cu 20%. {i cifrele de anul acesta sunt foarte pozitive, în ambele direc]ii. A[a c` dezvoltarea rela]iilor suedezo-romåne este pe un drum bun.
 |
S.C.: Spuneai c` multe întreprinderi suedeze s-au stabilit pe pia]a romåneasc`. Care sunt p`r]ile positive [i care sunt cele negative pe care oamenii de afaceri suedezi le-apreciaz` în rela]iile cu Romånia, mai ales c` exist` diferen]e deosebit de mari în acest sens între Romånia [i Suedia?
R.Ä.: Partea pozitiv` este, natural, aceea c` economia romåneasc` a crescut, ceea ce a însemnat c` s-au creat condi]ii mai bune pentru a avea o colaborare în cadrul comer]ului. Aceasta a însemnat c` întreprinderile suedeze au putut s`-[i m`reasc` volumul pe pia]a romån` [i au putut stabili o colaborare de viitor cu întreprinderi romåne[ti. Factorul negativ a fost c` multe întreprinderi suedeze, care au vrut s` stabileasc` joint-ventures, contracte de colaborare, cu întreprinderi romåne[ti, nu au reu[it. Cel mai adesea, a[ vrea s` spun, din motive birocratice, deoarece birocra]ia, de partea romåneasc`, a fost aproape imposibil de r`zbit, [i a lipsit posibilitatea de a lua hot`rîrile necesare pentru a pune în aplicare aceste joint-ventures, ceea ce a dezam`git întreprinderile suedeze. {i multe dintre ele au devenit mai pu]in interesate de pia]a romåneasc` din acest motiv.
S.C.: Se spune c` se pretinde mit` la toate nivelele în Romånia [i c` aceasta ar fi un alt fel de obstacol pentru ca întreprinderile suedeze [i alte întreprinderi str`ine s` se stabileasc` în Romånia. {tii ceva despre aceasta, sau au întîlnit întreprinderile suedeze asemenea preten]ii, de a mitui, în Romånia?
R.Ä.: N-am exemple concrete, dar este clar c` Romånia, ca [i multe alte ]`ri, este o ]ar` unde adesea se cer anumite pl`]i pe sub mîn` pentru ca s` se încheie o afacere. Aceast` afirma]ie este valabil` pentru Romånia, dar [i pentru multe alte ]`ri, chiar [i în Europa de Vest. Eu nu cunosc nivelul exact la care se afl` aceasta, dar [tiu c` întreprinderile suedeze au întîlnit aceste probleme, ca [i toate celelalte întreprinderi.
S.C.: Prin tradi]ie, so]ia ambasadorului obi[nuie[te s` se ocupe de diferite rela]ii, de probleme legate de femei, copii, [.a.m.d. Ce a f`cut so]ia ta în calitate de "so]ia Ambasadorului Suediei în Romånia"?
R.Ä.: So]ia mea a fost foarte activ`. Ea s-a ocupat într-adev`r foarte mult de persoanele în vîrst`, deoarece ea are preg`tire de [ef` de azil de b`trîni. {i ea a constatat, înc` de la început, c` problemele persoanelor în vîrst` sunt adesea foarte mari [i c` acestea au o situa]ie grea în Romånia. Pensiile sunt foarte mici [i multe persoane în vîrst` nu au niciun fel de rude, care s`-i ajute. Astfel, ea s-a angajat într-un proiect care este condus de organiza]ia suedez` "Ajutor umanitar individual" din Lund, care sprijin` o organiza]ie romåneasc` care se nume[te "Inimi caritabile". Au ajutat în felul acesta la ob]inerea atît de mîncare, adic` posibilit`]i de aprovizionare cu mîncare pentru pensionarii s`raci, cît [i în g`sirea unor activit`]i pentru pensionari. Ea a încercat s` ajute la canalizarea interesului spontan din partea pensionarilor de a se întîlni într-un club sau în cluburi în Bucure[ti. Au avut succes, conform teoriei suedeze, ca s` nu faci ceva în locul altuia, ci "s` aju]i pe cineva s` se ajute el în[u[i!" So]ia mea a participat deasemenea la întemeierea unui club de discu]ii care se nume[te "Dialog", unde se discut` teme importante, atît de c`tre romåni cît [i de str`ini, ca de exemplu despre situa]ia familiei, probleme legate de putere, de valori spirituale, [.a.m.d. Problemele discutate la acest club adaug` dezbaterii romåne[ti un impuls important.
S.C.: {iu c` urm`re[ti via]a cultural` din Romånia îndeaproape, mai ales c` vorbe[ti a[a de minunat romåne[te. Care este ultima carte pe care ai citit-o în limba romån` ?
R.Ä.: Ultima carte pe care am citit-o a fost o cartea despre Romånia dup` 1990. {i aceasta m-a ajutat s` în]eleg ce s-a întîmplat în Romånia dup` 1990 [i cum s-a dezvoltat societatea romåneasc` dup` aceast` dat`.
S.C.: |n Romånia apar multe ziare. Pe care le cite[ti, care consideri c` sunt importante în Romånia [i care trateaz` serios problemele actuale ale societ`]ii romåne[ti aflat` în mari transform`ri?
R.Ä.: Eu citesc multe ziare. Citesc zilnic ziare ca Romånia Liber`, Adev`rul, Cronica Romån`, Evenimentul Zilei. Citesc [i s`pt`mînale ca Dilema, de exemplu, care este o publica]ie foarte bun`. Nu am îns` suficient timp ca s` citesc atît de mult cît a[ vrea s` citesc.
S.C.: Ai spus adineauri c` ai citit o carte despre ce s-a întîmplat în Romånia dup` 1990. Ai stat deja doi ani în Romånia. Ai v`zut tu însu]i [i ai remarcat schimb`rile care au avut loc în societatea romåneasc`. Cum apreciezi aceste schimb`ri ?
R.Ä.: Cred c` în societatea romåneasc` au loc acum mari schimb`ri. Dar cel mai important este ca s` aib` loc schimb`ri în psihologia popula]iei, ca vechea mentalitate s` dispar` [i s` se instaureze o nou` gîndire, astfel ca ei s`-[i dea seama c` romånii trebuie s` se ajute ei în[i[i, [i concep]ia de pe vremea comuni[tilor, foarte puternic`, c` exist` cineva acolo sus care hot`r`[te, fie guvernul, fie partidul, trebuie s` dispar`.
C` într-o democra]ie hot`r`[te poporul însu[i! Am sim]it c` romånii nu au în]eles totdeauna corect c` este important s` iei hot`rîri tu însu]i. Mul]i critic` conducerea, dar nu fac nimic ei în[i[i pentru a îndrepta lucrurile. Cred c` acum a început s` aibe loc o oarecare modificare de mentalitate.
Cred c` Romånia s-a maturizat ca na]iune politic`, c` tot mai mul]i oameni au început s` gîndeasc` la ce pot face ei în[i[i pentru ei, dar [i pentru ]ar`. Mul]i încep s` se uite mai atent la ce fac politicienii, [i nu numai la ce au fost ei mai înainte. Se uit` mai mult la rezultat decît la ce a fost sau nu a fost mai înaine, pe vremuri, un anumit politician.
S.C.: Romånii care locuiesc în exil nu s-au întors în Romånia în num`r mare. Mai întîi a[ vrea s` întreb cum vezi tu o asemenea situa]ie [i apoi dac` ai avut contact cu romåni care locuiesc în Suedia, care sunt cet`]eni suedezi, [i care au nevoie de ajutor pentru a se întoarce în Romånia?
R.Ä.: Eu am contact cu destul de mul]i romåni în exil, romåni care au emigrat în Suedia. {i, natural, în special cu cei care au fost interesa]i nu atît s` se reîntoarc`, ci mai ales s` fac` ceva pentru Romånia, pentru a îmbun`t`]i contactele între Romånia [i Suedia. Ace[tia au contribuit la a crearea unor proiecte de colaborare, de introducerea unei gîndiri democratice [i de cuno[tin]e de cum trebuiesc organizate diferite activit`]i la nivel de baz`: partid, organiza]ii, întreprinderi, [.a.m.d. Exist` [i unii emigran]i care s-au întors, care au devenit patroni [i care au avut succes. Eu cred c` emigran]ii sunt o resurs` de valoare pentru Romånia, în ceea ce prive[te posibilit`]ile de dezvoltare rapid` spre o societate democratic`, normal`, vest-european`.
(Continuare [i fotografie în edi]ia pentru abona]i.)
Înapoi la începutul paginei!
© 1996-97 Curierul Românesc.
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.