|
C~TRE FUNDA}IA CULTURAL~ ROMÅN~
Domnului Augustin Buzura
Stimate Domn Buzura, |
Presupune]i c` revista noastr` ar fi preluat numele publica]iei pe care o edita]i din 1980 în Suedia. În consecin]` ne solicita]i, imperativ, s` schimb`m titulatura revistei noastre deoarece vi se pare c` dou` publica]ii cu aceea[i denumire creeaz` confuzie în råndul cititorilor. }in s` v` asigur c` revistaa noastr` n-a trebuit s`-[i caute numele tocmai în Suedia. Aceasta era mai lesne de aflat în Romånia. Trebuie s` [ti]i c` denumirea pe care o revendica]i nu este o descoperire a dv., ci figureaz` pe coperta primului magazin cultural ap`rut în literatur` la 1829 sub direc]ia lui I.H. R`dulescu. Optånd în 1989 pentru numele lansat de I.H.R`dulescu, ne-am asumat [i misiunea de a continua, cu modestele noastre puteri, programul de deschidere cultural` ini]iat acum un secol [i jum`tate. De aceea am considerat firesc s` înscrim pe coperta revistei al`turi de titlu, anul primei apari]ii [i numele fondatorului pe care îl socotim patronul nostru spiritual. Toate aceste elemente de identitate ale publica]iei noastre sunt înregistrate cu num`rul 18.274 la Oficiul de Stat pentru Inven]ii [i M`rci. În 1989, cånd am reluat într-o nou` serie "Curierul Romånesc", ni se pare mai important s` refacem o tradi]ie recunoscut` în cultura romån`,. acea de prezentare enciclopedic`, cu profesionalism [i bun`-credin]`, a str`bunilor din ]ar`, decåt s` copiem nu [tiu care dintre zecile de buletine ale comunit`]ilor romåne[ti din exil, cum este [i acesta, editat de dv. despre a c`rei existen]`, spre ru[inea noastr`, n-am putut afla decåt dup` ce schimbul liber de publica]ii [i tip`rituri a devenit realitate. Acestea fiind zise, cred c` discu]ia privind legitimitatea alegerii numelui revistei se încheie. Cåt prive[te posibilele confuzii, mi se pare c` [i aici temerile dv. sunt nemotivate. Chiar crede]i c` un cititor nu poate deosebi publica]iile noastre doar pentru c` au acela[i nume? Dar totul le deosebe[te: formatul, grafica, num`rul paginilor, structura tematic` [i, nu în ultimul rånd calitatea [i num`rul colaboratorilor permanen]i. De altfel, în [apte ani, nici m`car o singur` dat` nu ne-a parvenit vreo scrisoare care s` fi ajuns din gre[eal` la noi, fiindu-v` de fapt adresat`. A[a dar, doamn`, nu vrem [i nci nu trebuie s` d`m curs solicit`rii dv. Personal sunt încredin]at chiar c` ar fi bine s` existe un "Curier Romånesc" peste tot unde exist` comunit`]i romåne[ti. S-ar putea realiza, astfel, sfidånd distan]ele, o apropiere spiritual` între romånii r`spåndi]i în toat` lumea [i romånii din Romånia. În fond, doar ace[tia sunt îndrepta]i s` judece în ce m`sur` un "Curier Romånesc" î[i onoreaz` numele prin paginile pe care le propune spre lectur`.
Vladimir Simon
Redactor [ef al Curierului Romånesc din Romånia.
M-am n`scut la 3 octombrie 1940, în comuna D`r`bani, Negru-Vod`, Dobrogea, ca a doua fiic` a so]ilor, avocatul Ion Constantinescu [i Elizabeta (n`scut` Nicolau). De la vîrsta de 5 ani [i pîn` în 1950 am locuit la surorile mamei, Valeria Alexandrescu [i Maria Bacu, iar între anii 1950 [i 1961 am fost asistata Casei de Copii nr. 1 din Constan]a. Mi-am luat bacalaureatul la {coala Medie nr 3 din Constan]a, în 1959. Dup` absolvirea liceului, nu mi s-a accepat dosarul la examenul "de burse" la facultate, c`ci de[i proveneam dintr-o cas` de copii, eram totu[i fiica unui avocat [i a unei "fugite" în Suedia (mama mea se stabilise în Suedia înc` din 1946). Dup` bacalaureat am început studiile la {coala Tehnic` de Activi[ti Culturali, sec]ia de bibliotecari, pe care am absolvit-o în 1961. Mi-am continuat studiile la Facultatea de Biblioteconomie, curs de zi. În toat` perioada de studii am lucrat ca pedagog la {coala de tipografi Dimitrie Marinescu, pentru a m` putea între]ine.
La absolvire, în 1966, am fost repartizat` ca redactor-documentalist la I.S. Reclama Comercial`. Am lucrat apoi ca redactor la revista MODA, FLAC~RA, la Casa de Crea]ie din Deva, din Tîrgul Jiu, la ETICART, etc. Mi-am continuat studiile la Facultatea de Filologie, f`r` frecven]`, [i mi-am luat Licen]a în Filologie în 1974. M-am c`s`torit cu arhitectul Octavian Ciupitu în 1966, dar mi-am p`strat numele dinainte de c`s`torie.
Avem 4 copii, pe Marie-Jeanne Atanasia, n`cut` în 1967, pe Anne-Marie Theodora, n`cut` în 1969, pe Marc-Paul Veniamin, n`scut în 1971 [i pe Theo-Alex Christian, n`scut în 1975. To]i copiii mei poart` numele so]ului meu, Ciupitu.
În 1977 emigr`m în Suedia, for]a]i de reactualizarea legii conform c`reia persoanele cu rude în str`in`tate, care nu sînt membre de partid, nu mai au voie s` lucreze în propagand` considera]i fiind "poten]iali spioni".
Tenacitatea cu care am ac]ionat, prin prezentarea zilnic` la Direc]a de Pa[apoarte, la Ministerul de Externe, la Marea Adunare Na]ional`, etc. a f`cut ca în cele din urm` s` primim aprobarea de a p`r`si România, mai ales c` aprobarea de [edere [i lucru în Suedia ne fusese acordat` deosebit de repede.
{i dorin]a autorit`]ilor de a lua apartamentul nostru de 4 camere, din Drumul Taberei, proprietate personal`, a contribuit la eliberarea destul de repede a pa[apoartelor.
În Suedia am fost nevoit` s`-mi refac toate studiile, ceea ce înseamn` Facultatea de Biblioteconomie din Borås, 2 ani (curs de zi) [i Faculatea de Filologie de la Universitatea din Göteborg, 5 1/2 ani, (curs de zi [i seral), studiind materii ca: limb` [i cultur` suedez`, japonez` [i chinez`, italian`, istoria artei, probleme ale imigran]ilor [i minorit`]ilor, istorie, etc. Dup` absolvirea Facult`]ii de Bibliotecari am fost angajat` ca bibliotecar la diferite biblioteci. Paralel cu activitatea de bibliotecar am lucrat ca "profesor de limb` matern`", ca translator la Biroul de Imigrare, lector pentru carte în limba român` la Centrala Bibliotecilor din Suedia, etc.
Din 1980 sînt editorul [i redactorul principal al publica]iei CURIERUL ROMÅNESC, care a ap`rut ca o ini]iativ` personal` [i independent`, nelegat` de vreun partid politic.
Din 1984 am început s` colaborez la BBC, sec]ia român`, pentru care fac, la cererea acesteia, programe despre situa]ia politic` [i cultural` din Suedia, cît [i despre situa]ia imigran]iilor de origin` român` stabili]i în Suedia. Colaborez ocazional [i cu radio FREE EUROPE. Din 1993 sînt membr` a ACADEMIEI AMERICANO-ROMÅN~ DE ARTE {I {TIIN}E (ARA).
În 1980 ap`rea la Göteborg publica]ia CURIERUL ROMÂNESC. Era expresia unei dorin]e de a comunica cu al]i români afla]i în exil în Suedia.
O încercare temerar`, care nu era gîndit` s` aduc` venituri, ci doar s` ne ajute s` ne schimb`m gîndurile, sentimentele [i experien]a în limba noastr` matern` cu al]i români exila]i. Aceast` publica]ie mic` [i f`r` preten]ii a devenit interesant` pentru cei c`rora le-o trimitem. Oameni care locuiesc la sute de kilometri unii de al]ii, de la Kiruna la Malmö, au sim]it aceea[i nevoie: nevoia de a comunica în limba român`, de a-[i împ`rt`[i experien]a de exilat [i de a primi sfaturi de la al]i români cu experien]` mai îndelungat` în exil.
Paralel cu publica]ia s-a dezvoltat [i o întreag` re]ea de scrisori [i de discu]ii telefonice, deosebit de interesante, despre exil, despre regulile de comportare în noua ]ar`, etc. Cu timpul ea a fost cerut` [i de romåni din alte ]`ri, ajungånd cu timpul s` se difuzeze din Suedia pån` în Canada [i Australia.
CURIERUL ROMÅNESC nu este editat` de o întreag` armada, pe banii contribuabililor romåni, ci de mine, de la preg`tirea materialelor, grafica, corectur`, etc., pån` la expedierea revistei cititorilror. Primesc ajutorul familiei, mai ales financiar. Editez aceast` revist` paralel cu munca mea de zi cu zi. Aceast` revist` a ap`rut continuu, în ciuda amenin]`rilor primite de la diver[i "patrio]i" care f`ceau [i mai fac spume la gur` împotriva "buletinelor comunit`]ilor romåne[ti din exil".
Silvia Constantinescu
P.S. Dac` discu]ia este încheiat` sau nu, asta o hot`r`sc eu.
© 1996-97 Curierul Românesc.
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.