De vorb` cu
INGEGERD TROEDSSON:
A{ DORI CA DIN CE ÎN CE MAI MUL}I OAMENI S~ POAT~ S~-{I IA R~SPUNDEREA ASUPRA VIE}II PERSONALE
(Fragment)
 |
De vorb` cu
|
Ingegerd Troedsson: Tat`l meu a fost ofi]er, mai precis colonel în artileria de coast`, pe Gotland, în timpul r`zboiului, pe care l-am considerat foarte aproape atunci, mai ales datorit` acelor "båtflyktingar" (vapoarele cu refugia]i), care acostau pe Gotland, cåt [i în alte locuri din ]ar`, dup` r`zboi. {i imaginea din timpul r`zboiului m-a ajutat s` în]eleg deja atunci, cît de important este pentru Suedia s` aibe o ap`rare puternic`.
S.C.: Ca mama a cinci copii cum vezi problemele pe care le ridic` educa]ia ast`zi în Suedia?
I.T.: Cei mai mul]i dintre copiii mici sunt îngriji]i [i educa]i ast`zi în cre[e [i gr`dini]e comunale, cu costuri foarte ridicate. Aceste cre[e [i gr`dini]e sunt adesea foarte bune, dar ele nu sunt potrivite pentru to]i copii. Cel mai adesea sunt zilele de munc` ale p`rin]ilor foarte lungi [i deci [i [ederea copiilor la cre[e sau gr`dini]`. P`rin]ii care doresc s`-[i îngrijeasc` singuri copiii, au fost foarte dezavantaja]i, cel mai adesea nu au avut nici o posibilitate s-o fac`. Eu consider, a[a cum am considerat la începutul muncii mele politice, c` a-]i îngriji tu însu]i copiii mici, este o munc` foarte important`, pe care nu avem dreptul s-o dezavantajem. P`rin]ii care doresc s` aibe grije de copiii lor trebuie s` poat` hot`rå singurii cum s` se fac` educa]ia [i îngrijirea copiilor lor.
S.C.: De ce ai ales Partidul Modera [i nu un alt partid?
I.T.: Politica moderat` se bazeaz` pe o economie de pia]` în]eleapt`, pe r`spundere [i dreptul fiec`rui individ de a-[i organaiza via]a de familie.
S.C.: Cum ai dori s` se dezvolte în viitor societatea suedez` ?
I.T.: A[ dori ca din ce în ce mai mul]i oameni s` poat` s`-[i ia r`spunderea asupra vie]ii personale.
S.C.: În 1991 ai fost aleas` ca "talman" al Riksdagului Suedez, devenind astfel prima femeie în aceast` func]ie. Ce a însemanat aceasta pentru tine personale?
I.T.: "Talman-ul", este cel care reprezin]i toate partidele politice din Riksdag. Aceasta a însemanat c` eu am încetat activitatea mea politic`. Contactele cu alte ]`ri au devenit cele mai importante pentru mine, atåt acas`, în Suedia, cåt [i în alte ]`ri. În acela[i timp am primit [i îns`ricinarea Riksdag-ului de a conduce o anchet` legat` de structurarea [i efectivizarea muncii în Riksdag, mai ales din punct de vedere bugetar, sarcin` deosebit de important`.
S.C.: Alegerea unei femei ca "talman" a avut vre o influen]` pentru Suedia [i femeile suedeze?
I.T.: Riksdag-ul Suedez se obi[nuise deja cu o femeie, c`ci eu fusesem deja 12 ani Prim-Vice Talman. Pentru poporul suedez a foat îns` o surpriz` alegerea unei femei. Num`rul femeilor sc`zuse în Riksdag, de aceea cred c` alegerea unei femei, ca Talman, a avut un efect psihologic pozitiv asupra multor femei.
S.C.: Consideri c` femeile au în Suedia, atåt în teorie, cåt [i practic`, acelea[i drepturi ca b`rba]ii?
I.T.: În teorie atåt b`rba]ii cåt [i femeile au acelea[i drepturi în Suedia, dar nu [i în practic`. În activitatea politic` se încearc` s` se atrag` cåt mai multe femei, ceea ce le creaz` posibilitatea de a participa la via]a politic`. Dar în industrie este cu mult mai greu. Un motiv poate fi [i acele c` femeile sunt foarte ocupate cu problemele casei, cu gospod`ria [i educa]ia acopiilor [i c` nu pot avea ajutor în gospot`rie, adic` pentru c` este foarte greu s` angajezi pe cineva care s` efectueze anumite servicii în cas`, s` aibe grije de copii mici, etc. Femiile sunt dezavantajate [i pentru c` cele mai multe lucreaz` în sectorul public, care nu are concuren]a corespunz`toare [i aceasta duce la salarii sc`zute [i îngreuneaz` posibilitatea acestora s`-[i deschid` o firm` particular`.
S.C.: Feministele suedeze cer o împ`r]ire egal` a locurilor de munc` între femei [i b`rba]i. Consideri c` ar trebui ca posturile de pe pia]a muncii s` fie împ`r]ite juma, juma între femei [i b`rba]i, indiferent dac` persoana respectiv` se potrive[te sau nu postului respectiv?
I.T.: Absolut, nu! Aceasta ar fi într-adev`r înjositor pentru femei [i pentru posibilitatea lor de a primi de lucru potrivit cu capacit`]ii lor. Competen]a trebuie s` fie întotdeauna determinant`, altfel pot fi meru alte grupe descriminate.
S.C.: Care este sarcina Talman-ului? S-a schimbat ceva în timpul cåt tu ai fost Talman?
I.T.: Sarcina cea mai important` este s` asigure o activitate efectiv` a Cameri; apoi Talmanul este reprezentantul Suediei în rela]iile cu alte ]`ri. Talmanul este [i administratorul Riksag-ului.
În timpul cåt am fost Talman-ul Riksdag-ului Suedez am încercat s` efectivizez munca parlamentarilor, dar am acordat mult timp [i rela]iilor interna]ionale, care au devenit din ce în ce mai ample.
(Continuare [i fotografie în edi]ia pentru abona]i.)
Ne-am mutat apoi la Saltsjöbaden, în afara Stockholmu-lui, unde mi-am luat bacalaoreatul, dup` care mi-am început studiile la Univeritatea din Stockholm. M-am c`s`torit în 1949, cånd aveam numai 20 de ani, cu un geolog [i cercet`tor de teren, Tryggve Troedsson, continuånd-mi îns` studiile, ceva ce în timpul acela nu era obi[nuit pentru o femeie. Mi-am luat licen]a în 1952. Aveam atunci 2 copii. Mi-a fost greu, dar am avut tot timp ajutorul so]ului meu.
Ne-am construit atunci o c`su]` la Täby, unde eu, printre altele, am predat la o cas` de copiilor handicapa]i. Tot acum încep s` lucrez [i politic.
În 1957, c`su]a construit` de noi a devenit neînc`p`toare, c`ci aveam atunci deja 4 copii, (mai tîrziu l-am primit [i pe al 5-lea) [i de aceea ne-am mutat la o ferm`, la ]ar`, cam la 10 mile de Stockholm. Între timp am devenit tot mai interesat` de munca politic`. În 1962, ca membr` a organiza]iei de tineret a Partidului de Dreapta, am ini]iat un program pe care l-am intitulat "E timpul pentru o nou` politic` a familiei". În acest program am venit cu propuneri concrete legate de "posibilit`]ile familiei de a alege liber", care s` u[ureze via]a salaria]ilor, dar care s` nu mic[oreze posibilit`]ile celeor care doresc s` aibe grije ei însu[i de copii lor.
În 1966 am fost aleas` vicepre[edint` a Comisiei de Femeie a Partidului de Dreapta, ast`zi Partidul Moderat [i membr` în conducerea Partidului Moderat, unde m-am ocupat de probleme de familie, de probleme sociale [i de impozite. În 1976 Suedia a avut un guvern burghez, în care am fost ministrul s`n`t`]ii. Dup` c`derea guvernului am trecut la munca în parlament. În 1979 am fost aleas` ca Primul-Vice Talman, post pe care l-am avut pån` în 1991, cånd am fost aleas` ca Talman.
Cånd eu, în 1962 am criticat într-o anumit` m`sur`, p`r]i ale programului partidului legat de via]a de familie [i am luat ini]iativa acelui program, de care ]i-am vorbit mai înaite, "E timpul pentru o nou` politic` a familiei", am constatat c` p`rerile mele coincideau cu cele ale acestui partid.
Înapoi la începutul paginei!
© 1996-97 Curierul Românesc.
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.