Suedia are ast`zi circa 8,6 milioane de locuitori. Din ace[tia, aproximativ 1,6 milioane sunt fie imigran]i la prima genera]ie, fie copii cu cel pu]in un p`rinte imigrant. Într-un timp relativ scurt, dup` cel de al doilea r`zboi mondial, Suedia [i-a schimbat structura demografic`, dar [i pe cea cultural` [i social`; dintr-o societate destul de omogen` a devenit o societate heterogen`, cu peste 100 de grup`ri etnice, din toate col]urile lumii, care [i-au luat cu ei credin]a, arta, morala, obiceiuri, etc.
Apelarea cu "tu" se datoreaz` obiceiului suedez actual, de a spune "tu" oricui, indiferent de vårst` [i rang [i nu este o dovad` nici de intimitate [i nici de lips` de respect.
Deja în num`rul 3/96 prezentasem minoritatea maghiar` din Suedia, prin discu]ia avut` cu Alajos Rezsöfi, fostul pre[edinte al asocia]iei maghiarilor din Suedia. Luasem în discu]ie problemele generale care le creeaz` emigrarea, dar discutasem [i care au fost [i care sunt problemele imigran]ilor din ]`rile fostului lag`r comunist în Suedia, dac` s-au produs transform`ri deosebite de la o ]ar` la alta, sau sistemul comunist a creat acelea[i probleme [i dup` c`derea zidului.
Dintre minorit`]ile cele mai vechi stabilite în Suedia, este [i cea iudaic`, care a crescut dup` cel de al doilea r`zboi pån` la aproximativ 18.000 de persoane, aproape la fel de mare ca cea romån`, dac` lu`m în considera]ie anumite statistici. Am dorit s-o prezint în CURIERUL ROMÅNESC, convins` fiind c` experien]a acestei minorit`]i ne va folosi [i nou`, romånilor din exil.
Dup` o mic` investiga]ie am aflat c` cel mai ini]iat în aceste probleme este Salomo Berlinger. L-am sunat [i i-am solicitat un interviu. Salomo Berlinger a fost de acord, de[i era extream de ocupat, s` stea de vorb` despre problemele care le-au minorit`]ile în Suedia [i în special cea iudaic`. Redau mai jos discu]ia avut`.
 |
Salomo Berlinger: Cu întreb`ri spontane!
S.C.: Exact. Întreb`rile spontante dau adesea mai bun rezultat. Eu a[ dori s` avem o dicu]ie despre minoritatea evreiasc` din Suedia ca [i alte probleme pe care le creeaz` statutul de minoritate, în general. {i de[i am renun]at la întreb`rile preg`tite, exist` una, pe care o pun tradi]ional [i la care nu vreau s` renun]. De aceea vreau s` încep cu ea [i s` te întreb: cine este Salomo Berlinger?
S.B.: Cine este Salomo Berlinger? Eu sunt n`scut în 1929 în Germania, în acea parte care apar]ine acum Poloniei, adic` în Schlesien. Tat`l meu [i-a f`cut preg`tirea de rabin. Mama mea a fost tot din Germania. Ei au intuit deja la începutul anilor ´30 ce avea s` se întåmple în Germania [i de aceea au vrut s-o p`r`seasc`. Tat`l meu, care era foarte tån`r, a solicitat un post de rabin la Malmö, care s-a anun]at liber. Dintre cei 60 de candida]i care au cerut postul, a fost ales tat`l meu. Astfel am sosit la Malmö în 1932. N-aveam nici 3 ani.
S.C.: Institutul de "ras` pur`" era deja înfiin]at în Suedia.
S.B.: Cel mai important era s` ie[i din Germania, din acea Germanie a lui Hitler [i de aceea nu mai te gåndeai la varia]iile din alte ]`ri.
Deci era 1932 cånd am venit în Suedia, la Malmö. Eu eram foarte mic [i de fapt a[ putea spune c` via]a mea a început în Malmö. P`rin]ii mei s-au mutat apoi la Helsingfors, în 1946, dar eu am r`mas aici [i mi-am luat bacalaureatul, am continuat cu alte studii [i apoi, dup` stagiul militar, m-am mutat la Stockholm, unde am începtu s` lucrez într-o firm` de comer], de import-export. Înc` de atunci eram foarte interesat de activiatea în cadrul comunit`]ii. Nu aveam mai mult de 19 ani cånd am început s` activez în comunitatea de la Stockholm, în probleme cu tineretul. P`rin]ii mei m-au educat astfel ca eu s` m` simt suedez, dar [i evreu [i c` trebuie s` contribui la p`strarea tradi]iei [i culturii nemului din care m` trag. Este mult de spus despre asta, dar eu nu [tiu cåt de mult vrei s` ascul]i...
S.C.: Ar fi foarte interesant s` poveste[ti despre activitateata în cadrul comunit`]ii evreie[ti, dar mai ales despre ajutorul pe care l-ai dat evreilor care au venit aici în timpul r`zboiului. M` intereseaz` s`-mi spui cum te sim]i ca suedez, dar [i evreu în acela[i timp. Este o stare pe care o tr`iesc [i alte minorit`]i acum [i nu numai în Suedia. S` po]i s`-]i p`strezi identitatea etnic`, dar s` apar]i [i ]`rii care te-a adoptat, nu e u[or!
S.B.: A[ putea spune c` eu am fost educat în acest sens. Eu n-aveam decåt 11 ani cånd Germania a invadat Norvegia [i Danemarca, mai ales Copenhaga, care se afla vis-à-vis de Malmö, unde eu tr`iam cu camunflaj [i tot ce r`zboiul creeaz`. În 1943 au venit evreii din Danemarca, adu[i de b`rcile pescarilor, printr-un mare efort al mi[c`rii de rezisten]` danez` [i a popula]iei civile din Suedia. Au fost salvate multe vie]i omene[ti! Dup` aceea, în 1945 au venit un num`r mare de oameni din lag`rele de concentrare în Skåne. Abia atunci s-a în]eles cu adev`rat ce s-a întåmplat în aceste lag`re de concentrare. Eu [i tat`l meu, care era rabin, am fost foarte activi atunci. Tat`l meu lucra zi [i noapte, era zi [i noapte în port ca s` salveze oamenii care veneau din lag`rele de concentrare. Eu am crescut cu aceast` sarcin`, ca s` ajut oamenii la nevoie. Eu am fost educat s` ajut oameni la nevoie. Momentele acelea le am [i acum pe retin`. Cele întåmplate atunci mi-au marcat toat` via]a, de[i, chiar atunci, fiindc` eram prea tån`r, nu în]elesesem exact gravitatea situa]iei.
S.C.: Care este limba ta "matern`"?
S.B.: P`rin]ii mei au vorbit suedez` înc` de cånd au venit în Malmö, astfel c`, dup` jum`tate de an, nu se mai pronun]a acas` nici un cuvånt german, din motive ideologice, ceea ce a f`cut ca eu s` înv`] germana, mult mai tårziu, în [coal`, dar germana nu este "limba mea matern`". A[a c` suedeza este "limba mea matern`" [i aceasta a avut efecte pozitive asupra form`rii mele ca om. Eu n-am avut "o alt` identitate". S` ai dou` "limbi materne", s` apar]ii la "dou` culturi", la dou` "sisteme de comportare", nu este simplu, iar eu am avut norocul s` scap de aceasta.
S.C.: Ai avut [i ai o activitate foarte bogat` în cadrul comunit`]ii evreie[ti din Stockholm [i dup` cåte [tiu ai [i o serie de sarcini interna]ionale.
S.B.: În primii 10-15 ani la Stockholm m-am ocupat de tineret, pe care l-am antrenat în tot felul de activit`]i sportive, dar [i cercuri de studiu în iudaism. Am fost activ în consiliul de conducere al Comu-nit`]ii, format din aproximativ 25 de persoane, eu fiind cel mai tån`r, printre b`rba]ii de 50-60 de ani, pe care-i consideram atunci extrem de b`tråni. Aceast` activitate a fost deosebit de important` pentru mine, c`ci am înv`]at cum func]ioneaz` o organiza]ie. Cånd am considerat c` am activat suficient aici, am început s` lucrez la [coala evreiasc`, unde am fost mul]i ani pre[edintele comitetului de conducere al [colii Hillel. Am fost unul din primii care au luptat pentru existen]a [colilor private, c`ci pe atunci exstau doar trei [coli private în Stockholm, [coala Hillel, [coala Kristoffer [i [coala estonian`. A[ putea spune c` am fost deschiz`tori de drumuri în acest sens. Ast`zi exit` peste 50 de [coli particulare [i un sistem complect diferit. Îm amintesc c` am luptat destul de mult pentru aceasta. Am fost în audien]` de multe ori la ministrul înv`]`måntului [i la tot felul de politicieni, atåt pe plan local cåt [i pe plan central. Trebuie s`-]i spun c` aceste audien]e [i contacte cu politicienii au fost foarte interesante, dar mai ales m-au înv`]at multe despre cum func]ioneaz` via]a politic`. Aceat` experien]` m-a ajutat în munca mea din cadrul comunit`]ii, c`ci [i aceasta este format` din mai multe grup`ri politico-religioase. Exist` diferite forma]ii, de la cele care sunt mai liberale, pån` la cele ortodoxe, mai interesate de cultur`, altele sioniste, etc.
S.C.: Tu c`rei grup`ri îi apar]ii?
S.B.: Personal, eu am fost întotdeauna un "evreu tradi]ional", a[a ca [i tat`l meu, care a fost rabin ortodox în comunitatea din Malmö.
Aceste apartenen]` a fost aceea care a determinat revenirea mea, în 1986, la postul de pre[edinte al grupului care era format din evrei "tradi]ionali-ortodoxi" [i o parte evrei "cultural-sioni[ti".
S.C.: Este o munc` pl`cut`, care d` satisfac]ii aceast` munc` în cadrul comunit`]ii? Este retribuit`?
S.B.: Munca aceasta de pre[edinte nu este de loc u[oar`, cere foarte mult timp, [i în plus este benevol`, dar datorit` experien]ei mele în cadrul comunit`]ii, am fost nevoit s` accept propunerea de a fi reales ca pre[edinte pentru înc` 6 ani. Paralel cu aceast` munc` am lucrat [i pentru imigran]ii evrei ru[i, dar am avut [i o serie de sarcini interna]ionale.
S.C.: La ce activitate interna]ional` te referi?
S.B.: Suntem pu]ini evrei în ]`rile nordice [i de aceea este necesar nu numai un contact între comunit`]ile din nord [i cele din Europa, dar [i cu alte organiza]ii din lumea întreag`. Noi r`spundem de colaboarea cu World Jewish Congres, care este cea mai mare organiza]ie evreiasc` în afara Israelului. Ea cuprinde [i Israelul dar nu este concentrat` pe Israel în primul rånd, ci are sec]ii în toat` lumea. Eu am fost ales în comitetul executiv, în ianurie 1996, la Congresul anual de la Ierusalim, la recomandarea comunit`]ilor din Nord. Deci eu sunt reprezentantul acestora. Este o activitate deosebit de interesant`. Cu cåteva luni în urm` am fost la Strasbourg, unde am întålnit reprezentan]i ai UE, printre care leaderi ai unor partide frac]ionare. Au fost discutate o serie de problelme care intereseaz` comunit`]ile evreie[ti, cum ar fi antisemitismul, care din p`cate exist` peste tot, rasismul, probleme legate de restituirea averilor evreilor, luate în timpul r`zboiului în ]`rile din Europa de Est [i Central`, sau legate de faptul c` se neag` existen]a holocaustului. {i evident [i multe alte probleme de interes interna]ional.
Se spune c` evreii au un sim] deosebit pentru organizare, prin aceea c` au contacte bune la toate nivelele: în familie, în grup, ca [i prin diversele organiza]ii evreie[ti. {i aceasta este adev`rat! Dar [i suedezii posed` aceast` calitate de buni organizatori. {i se pare c` aceast` combina]ie de "bun organizator suedez" cu infrastructur` evreiasc` [i contact este foarte efectiv` [i creativ`. Înc` de cånd eram activ printre tineret, [i atunci eram foarte tån`r, am reu[it s` fac un contact efectiv între tinerii evrei din }`rile Nordice, mai ales c` Suedia, Norvegia, Danemarca au o limb` comun` - limba scandinav`. În acest sens, în sensul organiz`rii [i contactelor, noi, cei din Suedia, ne putem considera pionieri, un exemplu pentru Consiliul Nordic [i chiar pentru Europa, prin modul în care am organizat conferin]ele cu reprezentan]i din difereite ]`ri. C`ci colaborarea între diferite ]`ri înseamn` contacte culturale, toleran]` crescånd`, care duce la sc`derea riscului pentru r`zboi. Sau cel pu]in aceasta este ideea. În timpul ultimilor 6 ani, cånd am fost pre[edintele comunit`]ii am avut foarte des contacte cu autorit`]ile, atåt pe plan intern cåt [i pe plan interna]ional [i mai ales cu Israelul, care este, ca s` zic a[a, ]ara noastr` spiritual`. Eu vreau s` spun c` toat` cultura [i religia noastr` se bizuie pe limba ebraic`, pe tradi]iile noastre comune.
(Continuare [i fotografie în edi]ia pentru abona]i.)
Înapoi la începutul paginei!
© 1996-97 Curierul Românesc.
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.