Scrisoare domnului Vladimir Simon,
redactor {ef al Curierului Romånesc
din Romånia

Cum nici nu v` cunosc [i nici nu v` [tiu adresa, folosesc aceast` cale pentru a v` adresa rîndurile ce urmeaz`. V` scriu ca urmare a celor ce v-au ap`rut sub semn`tur` în scrisoarea Dvs. publicat` în CURIERUL ROMÅNESC ce apare în Suedia de 17 ani [i la care colaborez de la primele numere. Nu [tiu [i nici nu m` intereseaz` cît sunte]i retribuit pentru activitatea ce o depune]i la publica]ia omonim` din ]ar`, retribu]ie suportat` din buzunarul doldoara al contribuabilului romån.
Ceea ce vreau s` v` fac cunoscut este aceea c` în ce m` prive[te, cunoscînd sacrificiile materiale ce le face Doamna Silvia Constantinescu pentru a scoate publica]ia din Suedia, cele ce îmi apar constant în paginile acesteia constituie "munc` voluntar-patriotic`", asa cum, poate spre surprinderea Dvs. ([i nu numai) se întîmpl` [i cu ceilal]i colaboratori [i de altfel, [i de la mai multe publica]ii romåne[ti ce au ap`rut sau apar peste hotare.

Am s` m` opresc mai întîi asupra aser]iunii c` omonimul scos de Funda]ia Cultural` Romån` nu î[i trage genele publicistice de la Stockholm, ci urma]i calea deschis` de Ion Heliade R`dulescu prin apari]ia în anul 1829, deci a]i fi cam în anul 168. Oricum, v` felicit pentru aceast` longevitate [i .... continuitate.
Vreau s` v` relatez ceva. Cu 17 ani în urm` îi sugerasem D-nei Constantinescu ca pe frontispiciul publica]iei s` scrie c` în trecut, în ]ar`.... la 1829 ap`rea primul num`r din Curierul Romånesc, scos de I.H. R`dulescu, dar, cu modestie a spus c` prefer` s` editeze o publica]ie care s` fie un adev`rat curier pentru romånii din exil. Desigur, a[a cum se [tie, Funda]ia Cultural` Romån` se adreseaz` în mare, sau cea mai mare m`sur`, nou` celor care facem indigestie la salamul cu soia (poate [i din cauzä c` aici, în Westul declarat pîn` mai ieri S`lbatec, soia, fiind un produs dietetic, cost` [i mai mult). Ceea ce face CURIERUL ROMÅNESC din Suedia de 17 ani, f`r` s` fi a[teptat deslegarea de la Tîrgovi[te, acea eliminare de martori ce a permis marea rota]ie de cadre ce nu a apucat s` împlineasc` vîrsta [colariz`rii.
Îmi permit s` remarc ceva: La vremea respectiv` Heliade nu se adresa exilului deoarece acesta nu exista, str`mo[ii no[tri fiind într-un fel sub turci, dar nu sub comuni[ti.

V` mîndri]i cu "num`rul [i calitatea" colaboratorilor permanen]i. N`d`jduiesc aceea c`, spre cinstea lor, o fac tot în cadrul "muncii voluntar-patriotice" cum se întîmpl` [i celor de la publica]ia din Suedia.
În ce prive[te subtila [i delicata Dvs. aluzie la calitatea acestora, cople[itoare fa]` de clubul celor subîn]ele[i ca netalenta]i anonimi ce au ap`rut în paginile publica]iei de Domnia Voastr` ignorat`, îmi permit s` v` citez cîteva, nume de anonimi ori de netalenta]i sau de cumularzi ai ambelor calit`ti, ale c`ror cuvinte au fost adresate Doamnei Silvia Constantinescu, prin r`spunsuri date ([i neonorate financiar...) la întreb`ri puse în decurs de 16 ani. Îi voi cita în ordine cronologic`:

RADU CÅMPEANU, pre[edinte al Asocia]iei Fo[tilor De]inu]i Politici, 1981;
MIHAI CISM~RESCU, Director al Serviciului Romånesc al Postului de Radio Europa Liber`, 1981;
{TEFAN BACIU, poet [i publicist, Hawaii,1982;
SERGIU GROSSU, publicist, editor al revistei Catacombes ,1982;
DINU ZAMFIRESCU, secretar al Asocia]iei Fo[tilor De]inu]i Politici, 1982;
MIHAI KORNE, om de afaceri, publicist, editor [i director al bilunarului LUPTA - Paris, 1983;
ION RA}IU, (poate a]i auzit de Domnia Sa?), 1983;
VICTOR FRUNZ~, disident [i publicist, 1983;
{TEFAN GANE, arhitectul care a ini]iat în Occident o mare ac]iune pentru salvarea bisericilor [i monumentelor istorice, 1987;
LEONID M~M~LIG~ (ARCADE), publicist, 1987;
MARIA MANOLIU-MANEA, pre[edint` a Academiei Romåno-Americane, 1988;
RADU B~RBULESCU, publicist, editor al revistei S`pt`mîna Münchenez`, 1988;
DORIN TUDORAN, disident, publicist, 1989;
VASILE C. DUMITRESCU, publicist, editor [i director al ziarului CURENTUL, seria din exil, 1989;
(Obs.! Vasile C. Dumitrescu a editat în continuare la München CURENTUL, dup` decesul lui Pamfil {eicaru [i care îi l`sase cu forme legale acest drept, a[a cum, probabil, a f`cut-o [i I.H. R`dulescu c`tre actuala conducere a publica]iei din Bucure[ti. Probabil.)
ION PANTAZI, publicist, fost de]inut politic evadat din min`, 1989.

Dup` evenimentele din decembrie 1989 în paginile din Suedia ale publica]iei CURIERUL ROMÅNESC au ap`rut r`spunsuri la interviuri date de persoane ale c`ror nume, poate, nu v` sunt total necunoscute:
MAJESTATEA SA REGELE MIHAI I, CORNELIU COPOSU, CHRISTIAN MITITELU, RUXANDRA OBREJA (Alexandra Ionescu), EMILIAN HUREZEANU, ALEXANDRU CIOR~NESCU, MIRCEA CARP, RADU PORTOCAL~, CONSTANTIN CORDUNEANU (actualul pre[edinte al Academiei Romåno-American`),
pentru a cita doar cîteva la care ]in s`-l adaug pe acela al gazetarului RENÉ THEO, cel care ani dearîndul a scos cu eforturile sale [i ale so]iei sale, publica]ia BIRE din Parisul exilului romånesc.

Stimate Domnule Simon,
din cuprinsul scrisorii Dvs. rezult` c` în pofida scopului publica]iei al c`rui redactor [ef sunte]i, [i de altfel al îns`[i Funda]iei Culturale Romåne, sunte]i în total` necuno[tin]` de cauz` în ce prive[te publica]iile care dealungul anilor au ap`rut sau apar în afara hotarelor. Desigur, nu sunte]i singurul în aceast` ipostaz`, pentru care nici nu v` invidiez, nici nu v` felicit. Dar dac` aceasta îi este permis lui Neica Nimeni, care î[i face, de altfel, con[tiincios meseria vînzînd gogo[i la tarab`, cu un co[cogea redactorul [ef, treaba vine cam altfel.
Nu [tiu ce a]i me[terit în ]ar` pîn` la balconiada din decembrie 1989, dar poate c` [i în perioada aceea era]i ocupat cu acea nobil` misiune de care v` mîndri]i acum [i anume, (v` citez): "refacem o tradi]ie recunoscut` în cultura romån`, aceea de prezentare enciclopedic`, cu profesionalism [i bun` credin]`, a str`bunilor din ]ar`".
Dar o tradi]ie, ca s` fie ca atare, trebuie s` fie constant`. Chiar a[a s` fi fost ? V-a]i referit oare la statornicia, la constan]a, la tradi]ia celor care au d`rîmat statuile Regelui Carol I, a Regelui Ferdinand, a lui Take lonescu, Lasc`r Catargiu [i monumentul dedicat lui Ion Br`tianu ?
La aceea a celor care au ]inut sub lac`t operele lui Titu Maiorescu, poeziile lui Vasile Voiculescu, Arghezi, dar le publicau pe cele ale lui A.Toma [i Neculu]`, care îl cenzuraser` pe Eminescu, care îi trimiseser` în pu[c`rii pe Petre }u]ea, P`storel Teodoreanu, Dinu Noica, Radu Gyr, Mircea Vulc`nescu, Constantin Giurescu, dar îl înc`rcau de onoruri pe tradi]ionalul Roller? Lista con]ine milioane, cunoscu]i [i anonimi, iese la pensie Domnul M`gureanu [i tot nu o poate citi pe toat`.

În încheiere, remarc c` în ce m` prive[te, tot am aflat ceva despre Domnia Voastr` [i anume aceea c` sunte]i ditamai redactorul [ef, specialist în tradi]ii str`bune. M` gîndesc cu comp`timire cît trebuie s` fi]i de ocupat, dar dac` dori]i ca la rîndul Dvs. s` afla]i niscaiva date despre mine, prin prezenta v` dau deplin` delega]ie s`-mi cerceta]i dosarul întocmit de Securitate [i rog cu acest prilej onor SRI s` vi-1 pun` la dispozi]ie, deoarece pe mine m` refuz` de [apte ani.
Primi]i v` rog, Domnule redactor-{ef, tradi]ionalele [i str`bunele asigur`ri de considera]ia ce vi se cuvine,

Constantin Mare[,
Karlsbader str. 17, D-63454 Hanau am Main, Germania.