Interviu la SKF cu Torbjörn Browall
Directorul pentru zona Europa Central` [i de Est
SKF S-A N~SCUT DIN GENIUL TEHNIC {I VIZIONAR AL LUI
SVEN WINGQUIST
(Fragment)
 |
|
Torbjörn Browall: OK! M` numnesc Torbjörn Browall, am lucrat la SKF timp de aproape doisprezece ani [i în ultimii [apte ani am avut diferite sarcini în Europa Central` [i de Est. {i de aproape un an sunt responsabil pentru activitatea noastr` în aceast` zon`. Sunt acum 27 de ]`ri...
S.C.: Poveste[te mai mult despre tine însu]i, despre preg`tirea ta, dac` e[ti c`s`torit, dac` ai copii...
T.B.: Eu sunt c`s`torit [i am doi b`ie]i. Sunt din Göteborg de origin`, am r`d`cinile aici, s-ar putea spune. Dup` gimnaziu, am studiat la {coala Superioar` de Comer], tot aici în Göteborg. Am început la SKF, ca "trainee", cum se chema atunci, "international trainee"... Am lucrat la diferite sec]ii, pân` când am început la sec]ia " Europa de Est". Am multe preocup`ri, dar poate cel mai evident este, de cå]iva ani martial arts, un sport de tip carate. Acest sport implic` o anumit` filosofie care ajut` [i în activitatea de management, c`ci filisofia acestui sport este budismul-Zen. Consider c` acest` filosofie m-a influen]at foarte mult în munca mea. Vinul este marele meu hobby! Vizitez pivni]e de vinuri, sunt în cluburi de vin, [i citesc mult despre aceasta. C`l`toresc mult în districte viticole în timpul liber.
S.C.: Ce cite[ti?
T.B.: Ei bine, eu citesc de fapt destul de multe [i genuri diferite, cu predilec]ie în englez`. La început am vrut, poate, s` m` antrenez în aceast` limb`, dar cu timpul consider, c` am cap`tat mai mult de la o carte în limba englez` decåt în limba suedez`, c`ci limba englez` este cu mult mai bogat`, mai nuan]at`, cu o putere deosebit` de exprimare. Eu citesc de fapt literatur` destul de modern` [i mai ales mult` literatur` japonez`.
S.C.: {i eu am studiat japoneza [i chineza, mai mult istoria, cultura [i limba acestor ]`ri, cåte un termin fiecare [i am [i brâu oranj la judo. A[a c` î]i în]eleg pasiunea pentru Japonia!
T.B.: Ia te uit`! {i eu citesc cu mult` pl`cere despre istoria Japoniei, în special despre perioada 1600-1700...
S.C.: Perioada Tokugawa, perioada de aur a culturii japoneze, mai ales a gravurii japoneze...
T.B.: Exact!
S.C.: Svenska Kullaferfabriken AB (Fabrica Suedez` de Rulmen]i, Companie pe Ac]iuni), SKF AB, a fost fondat` la Göteborg în 1907. A[adar, împlini]i 90 de ani anul acesta.
T.B.: La 16 februarie, de fapt am împlinit.
S.C.: Ai putea descrie pe scurt drumul lung de la mica fabric` din Göteborg la marele concern care este SKF ast`zi? Dac` ne uit`m în cartea voastr` care se nume[te "Lumea SKF-uli", aici scrie c` SKF are ast`zi 90 de fabrici, 41.000 de angaja]i în 130 de ]`ri. A[adar, este ceva colosal.
T.B.: De fapt aceasta este o tem` uria[`! Am s`-]i prezint cåteva momente din istoria acestei companii. În primii ani, SKF a fost condus de c`tre fondatorul Sven Wingquist care a fost un antreprenor nemaipomenit.
S.C.: Faptul c` în anii '50-'60, dup` r`zboi, SKF era aproape singura fabric` în Europa care-[i putea vinde produsele, nu a contribuit la o stare de autoîncredere, care a stagnat dezvoltarea cerce-t`rii, a împiedicat creativitatea?
T.B.: Boala obi[nuit` a anilor '50-'60, cum spui tu! Totul a fost tratat mult prea f`r` grab`, lumea s-a l`f`it [i s-a bucurat de o via]` bun`, f`r` s` se mai gåndeasc` la dezvoltare. Abia în anii '70, cånd a venti concuren]a, în special din partea japonez`, s-a creat un [oc! Atunci a început SKF s`-[i reorganizeze produc]ia. Asta a fost ceva mare, schimbarea aceasta a fost colosal`! Dar, din punct de vedere mintal, ca atitudine [i din punct de vedere cultural, nu s-a modificat prea mult în cadrul întreprinderii nici atunci. Domnea înc` vechea atmosfer`! Acum îns` SKF-ul se afl` într-o faz` de mare transformare, în care totul este întors cu capul în jos! În sensul pozitiv, desigur.
S.C.: A existat o anumit` ideie [i o anumit` etic` care au stat la baza dezvolt`rii SKF-ului?
T.B.: SKF-ul a început cu o inven]ie tehnic`, o nou` form` de rulmen]i. Nu rulmentul în sine, deoarece exista de vre-o sut` de ani în urm` inven]ia, ci o inova]ie, o nou` form` de rulment. {i aceasta a început aici în Göteborg, în fabrica din Gamlestan. Sven Wingquist a avut probleme cu exploatarea acolo, deoarece terenul era ml`[tinos, ceea ce a f`cut ca ma[inile grele [i casa s` se încline pu]in. Rulmen]ii nu puteau suporta pozi]ii strâmbe, care avariu ma[inile [i le oprea.
Atunci el, Sven Wingquist, ca bun inventator [i antreprenor, a c`utat solu]ia [i a g`sit-o! A[a a inventat un rulment care permitea în anumit` m`sur` pozi]ii strâmbe la axe. {i aceasta, într-adev`r, a fost o mare inova]ie! Astfel, a creat un produs cu totul nou. Aceast` inova]ie tehnic` a stat la baza întreprinderii SKF, inova]ie care a fost apoi patentat` în foarte multe ]`ri [i astfel a dus la o dezvoltare foarte rapid`, chiar [i a altor forme de rulmen]i. Dar toate acestea n-ar fi dat rezultatul care l-a avut SKF-ul la numai cå]iva ani, dac` aceast inventator n-ar fi fost dublat [i de un nemaipomenit vizionar [i antreprenor. Ceea ce a cl`dit el a ]inut p`n` acuma! F`r` aceast` combinare dintre un geniu tehnic [i vizionar, nu ar fi existat SKF-ul! SKF-ul s-a n`scut din combina]ia dintre un geniu tehnic cu un mare antreprenor!
S.C.: A fost la fel ca Alfred Nobel: un genial inventator, dublat de un mare antreprenor!
T.B.: Precis!
S.C.: De ce tocmai în Suedia au ap`rut aceste inven]ii la sfår[itul secolului trecut [i începutul acestui secol? C`ci în aceast` perioad` Suedia d` o serie de inventatori geniali, ca L.M. Ericsson, Gustaf de Laval, Gustaf Dalén, H. Hammarlund, B. von Platen [i C. Munter, Victor Hasselblad, etc., etc. Au existat condi]ii speciale, un climat deosebit pentru inventatori în Suedia în aceast` perioad`, sau geniul tehnic suedez a ajuns atunci la apogeu? Acum Suedia nu mai este chiar a[a plin` de succes. De ce?
T.B.: Este greu de spus! Suedia a apar]inut na]iunilor de frunte, în ceea ce prive[te competen]a; eram pe locul 3 în 1917, acum suntem pe locul 20. A[a c`, s-a întâmplat ceva!
S.C.: Vinde]i la foarte multe ]`ri, care au tradi]ii deosebit de diferite de cele suedeze. Ave]i vreo politic` de vânzare anume, policy diferit pentru fiecare parte a lumii? C`ci nu este acela[i lucru s` vinzi în România sau în Argentina, în China sau USA. Cum face]i? Cum v` preg`ti]i pentru a avea contact cu aceast` pia]` imens`?
T.B.: Avem, evident, anumite criterii de apreciere comune, concep]ii de lucru fundamentale pentru întreg concernul, reguli etice pe care încerc`m s` le urm`m oriunde ne afl`m în lume. Dar ne-am dat seama curând c` totu[i trebuie s` existe o "culoare local`" în politica nostr` de pia]` [i mai ales, trebuie s` avem localnici, care cunosc cultura, limba [i tradi]iile. Ace[tia sunt de foarte mare avantaj pe pia]a local`.
S.C.: Deci ave]i o etic` general` de afaceri pe care n-o adapta]i dup` fiecare ]ar`?
T.B.: A[ putea spune c` este o combina]ie. Avem o anumite etic` fundamental` de a lucra atåt fa]` de clien]i, cåt [i fa]` de angaja]ii concernului. Dar este de la sine în]eles c` în mod pragmatic, cum am mai spus, trebuie s` ]inem cont de cultura [i modul de lucru locale.
S.C.: Am citit c` produsele de la SKF sunt executate în Suedia doar în propor]ie foarte mic`, restul se produce în lumea întreag`. Este vre-o diferen]` între produc]ia pe care o ave]i în Suedia [i cea care se face în alt` parte a lumii din punct de vedere calitativ? Ave]i acelea[i cerin]e?
T.B.: Avem exact acelea[i cerin]e asupra calit`]ii produselor fabricate în India ca [i în Suedia. Vindem aproape 20.000 de variante de rulmen]i în trei zone ale lumii, c`ci am împ`r]it lumea în trei zone: una dintre ele este zona dolarului, America de Sud [i de Nord; alta este zona ecu, sau euro acum, sau a m`rcii germane, care este de fapt Europa [i pu]in din Africa; [i zona yen-uli în Asia. {i, în cadrul fiec`rei zone avem o anumit` filosofie, adic` s` se produc` tot ceea ce se vinde în zona respectiv`! Aceasta înseamn` c` produc]ia pe care o avem în Suedia, aici, este un anumit tip de rulmenti, [i ace[tia nu se fac în Germania, Italia [.a.m.d.
S.C.: Pentru ca o fabric` sau un concern a[a de mare ca SKF s` aibe succes, trebuie s` aibe un sector de cercetare dezvoltat. Partea aceasta de cercetare a fost uitat` de mai toate intreprinderile suedeze. Cum este cercetarea la SKF? Ave]i mul]i cercet`tori care vor s` r`mân` în Suedia?
T.B.: Centrul nostru de cercetare nu se afl` în Suedia.
S.C.: Este în Olanda. De ce?
T.B.: Din multe motive. La sfâr[itul anilor '70, s-a fondat, în afara ora[ului Amsterdam, ERC (Engineering Research Center) apar]inând Grupului SKF, care este sâmburele grupului de cercetare [i dezvoltare de pe lâng` SKF. Avem îns` [i un compartiment de cercetare [i dezvoltare pe lång` diferite fabrici, dar sâmburele este acolo. "Echiparea" acestui centru nu este f`cut` cu olandezi, ci este interna]ional`. Exis` acolo [i suedezi, [i americani, [i italieni, [.a.m.d., care lucreaz` la centrul acela din Olanda.
(Continuare [i fotografii în edi]ia pentru abona]i.)
În foarte scurt timp, în ciuda comunica]iilor proaste, [i nimic din ce avem azi, avia]ie [i toate celelalte, a reu[it s` fondeze fabrici [i companii de vânzare în cea mai mare parte a lumii, de la America de Sud, pån`-n Australia. Doar în câ]iva ani! Complet fantastic!
A[a c` în primii cinsprezece-dou`zeci de ani a fost o dezvoltare puternic`. A urmat apoi o perioad` în anii '40, '50, '60 relativ stabil`, ca s` spun a[a. Exista o structur` de baz` fix`, [i se mergea dup` ea. SKF nu era condus în aceast` perioad` cu acela[i spirit de antreprenad`. A urm` aproape o faz` de criz`, în anii '70 [i '80, când, cred eu, s-au f`cut prea pu]in` înnoire. O închistare în vechea structur`, care de fapt era din anii 1910-20. În ultimii [apte-opt ani s-a în]eles cu adev`rat c` marea schimbare trebuie s` aibe loc. Poate c` au avut loc modific`ri [i înainte, dar marea schimbare de atitudinea, consider eu, a avut loc în anii '90.
Rulmentul sferic 1406
din 1907
Este clar c` [i concuren]a a devenit mai puternic`.
Dar ce a f`cut ca industria suedez` a anilor 1800, începutul anilor 1900, s` înfloreasc`, nu [itiu. Ceea ce este de remarcat este c` cele mai multe din întreprinderile fondate de atunci exist` [i azi. Trebuie s` fi fost o combina]ie de multe înprejur`ri, care au încurajat spiritul de antreprenor [i inven]ie!
Produc]ia din Germania const`, deasemenea, din anumite tipuri de rulmen]i, care nu se fac nici în Suedia, nici în Italia, [.a.m.d.
Dar oricum, cerin]ele de calitate sunt la fel de ridicate. Dac` nu ar fi fost a[a, am fi fost nevoi]i s` marc`m produsele cu "made in". Dar noi ne asum`m garantarea calit`]ii ca fiind la "standard SKF", indiferent de unde vin rulmen]ii.
Înapoi la începutul paginei!
© 1996-97 Curierul Românesc.
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.