ALF SVENSSON
{eful Partidului Cre[tin Democrat (KDS):NOI CONSIDER~M C~ TREBUIE S~ SE
VORBEASC~ DESPRE ETICA CRE{TIN~
(Fragment)
 |
|
Alf Svensson: Este foarte greu s` vorbe[ti despre tine însu]i, dar am s` încerc. Am crescut într'o familie foarte credincioas`. P`rin]ii mei tr`iesc. Tat`l meu a împlinit vârsta de 90 de ani, iar mama mea a împlinit vârsta de 91 de ani.
S.C.: Care au fost interesele tale de-a lungul vie]ii?
A.S.: Am fost întotdeauna interesat de literatur`. Timp de mul]i, mul]i ani am c`l`torit de-a lungul Suediei cu trenul. Suedia este o ]ar` destul de mare [i lung`- [i eu am str`b`tut-o într-adev`r! Mai întâi ca pre[edintele organiza]iei de tineret, între '70 [i '73, [i pe urm` ca [ef de partid. Am avut mereu cu mine un roman sau o culegere de versuri.
S.C.: Muzic`, cum spunea un împ`rat chinez deja cu 2000 de ani înainte de Hristos, trebuie s` asculte to]i oamenii c`ci muzica cultiv` [i înfrumuse]eaz` sufletele!
A.S.: Într-adev`r! Eu am crescut la ]ar`, [i acest lucru a l`sat urme asupra caracterului [i educa]iei mele. Bardul nostru Heidenstam a scris odat` c`: "Cel care a ascultat de mic [i f`r` griji susurul p`durii are alt` ereditate decât cel care s'a n`scut pe o strad`". {i eu consider c` este adev`rat. "Dac` ai auzit în copil`rie [i adolescen]` muzica trist` a pinilor", cum mai spune el, "ai v`zut lacurile sclipitoare [i verdea]a diafan` în p`durile de fag din Skåne, sau ai auzit când se sparg ghe]urile [i pâraiele încep s` murmure, sau ai fost atåt de mult în natur` încât ai putut auzi primul tril al ciocârliei [i ai auzit cum r`sar alb`strelele [i anemonele albe, este clar c` aceste lucruri î]i marcheaz` natura proprie".
S.C.: S` deduc c` e[ti un romantic...
A.S.: În parte da! Îns` eu cred c` am un temperament dificil, prea puternic, prea înfierbântat, cu o voin]` prea puternic`. Cer enorm de mult de la colaboratorii mei [i sunt ner`bd`tor. Vreau ca ce trebuie s` se fac` s` se fac` imediat, nu pot s` a[tept [i mai [tiu c` vreau s` înv`], dar nu îmi place s` fiu înv`]at de altul. Lucrul acesta a fost mai complicat în tinere]e, dar cu timpul am încercat s` m` iau mai pu]in în serios [i s` accept o parte din înfierbântare [i s` m` înfrânez. {tiu c` lumea care m` vede pe ecranul de TV de regul` crede c` sunt foarte lini[tit, sigur de mine [i ferm. Dar acesta este rolul pe care îl joc eu, c`ci în culise colaboratorii mei [tiu prea bine c` nu-i chiar a[a.
(Continuare [i fotografie în edi]ia pentru abona]i.)
E[ti cel care în calitate de {ef al Partidului Cre[tin Democrat [i Ministru cu Probleme Interna]ionale l'a invitat în Suedia pe Corneliu Coposu, dåndu-i astfel posibilitatea s`-[i vad` împlinit un mare vis, c`ci Corneliu Coposu [i-a dorit întotdeauna s` vin` în Suedia, c`ci Suedia [i suedezii erau pentru Corneliu Coposu ceva fantastic. Ai ajutat de multe ori romånii [i le-ai în]eles problemele.
Despre tine totu[i, eu personal, [tiu forte pu]in. {tiu c` e[ti n`scut în 1938, la 1 octombrie, balan]`. Asta înseamn` c`, dac` ar fi s` credem în astrologie, atunci ar trebui s` ai un deosebit sim] pentru lucruri frumoase [i mai ales pentru ordine. Mai [tiu c` ai o diplom` universitar` de la universitatea din Lund. Ai fost profesor de liceu între '63 [i '73. E[ti [ef de partid din 1973. Ai scris c`r]i, printre care una care trateaz` despre ideologia Partidului Cre[tin-Democrat din Suedia (KDS). Mai [tiu c` e[ti respectat de prieteni, de aleg`tori, de membrii parlamentului chiar [i de cei din opozi]ie [i de al]i [efi de partide pentru tactul de care ai dat dovad` întotdeauna. A[ vrea s` te rog s` poveste[ti tu însu]i despre omul Alf Svensson mai mult, c`ci ceea ce am povestit eu sunt doar "date reci".
Am trei fra]i. {i cred c` faptul c` am crescut în condi]ii foarte sigure [i pline de dragoste m'a influen]at foarte mult. În copil`ria mea, cu mul]i ani în urm`, era de exemplu foarte obi[nuit ca prietenii mei din clas`, din [coal`, de la joac` s` fie b`tu]i, s` fie pedepsi]i. Nimeni dintre noi cei patru fra]i nu a fost b`tut sau pedepsit vreodat` [i cred c` acesta este unul dintre motivele pentru care nu m'am revoltat împotriva p`rin]ilor sau împotriva credin]ei cre[tine a p`rin]ilor no[tri sau s` fi sim]it nevoia de a m` revolta contra societ`]ii sau condi]iilor sociale. Asta nu înseamn` c` am acceptat supus totul, dar am convingerea c` primii ani din via]a omului îi marcheaz` toat` via]a în continuare. Iar eu, trebuie s` spun, m'am sim]it bine.
P`rin]ii mei erau angrena]i în activitatea bisericeasc`, astfel c` via]a mea a fost marcat` de contacte omene[ti, de contacte umane permanente. Tat`l meu era extraordinar [i este în continuare angrenat din punct de vedere social. În copil`ria mea am avut de foarte multe ori oaspe]i la mas`. Erau oameni f`r` c`p`tâi, "luffare" cum spuneam în Suedia, adic` persoane care umblau de colo-colo. Erau alcooli[ti. Erau oameni f`r` un c`min propriu. Erau ni[te existen]e tragice. Îmi amintesc când telefona lumea noaptea [i îl ruga pe tata s` vin`, c` era b`taie în unele familii, în unele case, [i poate c` telefona femeia ca s` cear` ajutor [i tata se scula în miezul nop]ii [i lua bicicleta [i pornea la drum. Cred c` aceasta m'a marcat oarecum. Eu v`d munca mea ca o sarcin` de a îmbun`t`]i situa]ia pentru aproapele nostru [i m'am gândit mereu ca, pe baza aprecierilor mele de valoare [i a idealurilor mele, s` îmbun`t`]esc societatea de dragul copiilor no[tri [i pentru p`rin]ii mei, dar [i pentru al]i oameni. Nu cred c` pot s` fac p`mântul s` se roteasc` în partea opus`, dar dac` pot face ceva, o buc`]ic` în direc]ia cea bun`, care s` îmbun`t`]easc` situa]ia copiilor [i b`trânilor, atunci consider c` am f`cut ceva care are sens.
Culegerea de versuri o alegeam în func]ie de starea mea sufleteasc`, când plecam de acas`. Dac` eram vesel sau exuberant alegeam ceva care se potrivea cu starea sufleteasc`, altfel putea s` fie contrariul. {i consider c` "vorba tip`rit`" este mult mai fascinant` decât programul la TV, deoarece "vorba tip`rit` " îmi d` posibilitatea s` intru în peisaj, s` ies din peisaj. Imaginea de pe ecranul de TV este servit` gata, nu-]i las` nici o posibilitate de fantezie. Textul romanului îns` îmi d` posibilitatea s` dau frâu liber fanteziilor [i gândurilor mele proprii [i s` ac]ionez într'un fel în care schimbarea rapid` a secven]elor de imagini nu o permite. În form` de poezie ideile sunt mai comprimate, desigur. În poezie consider c` trecutul [i viitorul sunt prinse în prezent într'un mod special. F`r` nici o îndoial`, unul dintre interesele [i pl`cerile mele speciale este s` ]in o carte în mân`. Sunt a[a de încântat de c`r]i, încât, oricât de târziu vin acas`, iau o carte [i m` uit în ea [i o r`sfoiesc [i, desigur, citesc câte ceva. S` am c`r]i, c`r]i frumoase, este ceva care îmi provoac` o încântare copil`reasc`! Nu îmi place deloc s` dau c`r]i cu împrumut, de[i o fac, deoarece îmi este fric` s` nu o deschid` gre[it sau s` o strice într'un fel. Consider cartea o oper` de art`, de care trebuie s` am grij`. P`rin]ii mei doreau s` m` ocup de ceva constructiv, a[a c` deja la doisprezece, ba unsprezece ani, am primit un saxofon. Pe vremea aceea era ceva senza]ional ca p`rin]i, care nu aveau prea mul]i bani, s` cumpere un instrument a[a de exclusiv fiului lor. Am primit a[adar un saxofon, care costase atunci, 375 de coroane. Asta însemna mul]i bani! L'au cump`rat în rate [i îl mai am [i acum. {i am cântat pe el enorm de multe ori. Muzica, consider eu, este al`turi de literatur`, cea mai curat`, cea mai profund` [i direct` comunicare între oameni. Asta nu înseamn` c` îmi place orice fel de muzic` [i c` îmi place ceea ce al]ii consider` c` este muzic` bun`, dar cer ca al]ii s` respecte gustul meu muzical [i eu respect gustul muzical al altor oameni. Îmi place mult muzica clasic` [i în special muzica coral`. Îmi place toat` muzica coral`, dac` este curat` [i desigur c` este de regul`, când este imprimat` pe disc, sau un concert consacrat pentru org` de biseric`. A[a ceva este aproape ceresc! {i asta m` încånt` într-adev`r!
{i la acest temperament se adaug` înclinarea de a fi prea categoric, un lucru pe care trebuie s` încerc s`'l schimb.
Înapoi la începutul paginei!
© 1996 Curierul Românesc.
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.