Vitrinele de vis de la...Bolin

(Fragment)

Īn1998 Stockholmul va fi Capitala Culturală a Europei și pentru acest eveniment Stockholmul se pregătește intens. Se speră ca turiști din toată lumea să viziteze și mai mult acest oraș, care se deosebește mult de alte orașe europene și care a fost denumit de unii "Veneția Nordului". Stockholmul este un oraș deosebit de frumos, atāt vara cāt și iarna. Īn afara muzeelor și expozițiilor, străzile din orașiul vechi - Gamla Stan, ca și magazinele Stockholmului formează un "obiectiv" deosebit de interesant atāt pentru turiști din alte țări care ajung aici, dar nu mai puțin pentru locuitorii Suediei. La Stockholm sīnt cīteva magazine, cu Vitrine de vis pe līngă care nu poți să treci fără ca măcar să te oprești o clipă... o clipă mai lungă, căci timpul trece repede cīnd ai īn fața ochilor acele minunate pietre magice montate măiestrit īn argint, aur și platină.

Foto Hans Bolin

Hans Bolin prezintă bijuterii vikinge, expuse la
"Camera de aur " de la Muzeul de Istorie din Stockholm.
Foto: © H. Bolin.

Īntre 10 octombrie 1996 - 2 ianuarie 1997 Livrustkammaren de la Palatul Regal din Stockholm a găzduit expoziția:
"W A BOLIN 200 DE ANI" .
244 de obiecte executate de familia de giuvaergii Bolin, timp de 120 de ani la Petersburg și 80 de ani īn Suedia, au fost adunate din 12 țări, de la colecționari vechi și noi, și aduse la Stockholm pentru această expoziție.

Silvia Constantinescu: Sture Plan este punctul cel mai vizitat din Stockholm. Galeria Sture, de la Sture Plan, la al cărui proiect a contribuit și arhitectul de origină romānă Octavian Ciupitu, cuprinde magazine și restauante elegante, care atrag atāt stock-holmezii cāt și turiști din toată lumea. {i tot aici este și magazinul tău cu bijuterii fascinante!
Dar īnainte de a vorbi despre bijuterii și importanța lor ca investiție, te-aș ruga să te prezinți cititorilor mei. Cine ești Hans Bolin?

Hans Bolin: Eu sīnt mai mult sau mai puțin născut și crescut īn branșa bijuteriilor. Cīnd am terminat școala am īnceput să lucrez īn diferite īntreprinderi īn Germania, Elveția, Franța, Olanda, īn același domeniu. M-am īntors acasă după ce am īnvățat cīt am putut de mult īn aceste țări. Mi-am făcut studii, m-am calificat ca aurar, am studiat mineralogia și gemologie și am īnceput să lucrz īn această īntreprindere īncă din 1946.

S.C.: Pe firma magazinului tău stă scris "Giuvaergiul Curții Regale". Ce īnseamnă aceasta?

H.B.: "Giuvaergiul Curții Regale" este de fapt un titlu de onoare.

S.C.: Ce importanță practică are aceasta și ce merite deosebite trebuie să ai ca să obții titlul de "Giuvaergiul Curții Regale"?

H.B.: Acest titlu īți dă prestigiu. Importanța practică constă īn aceea că Regele acceptă o anumită firmă ca "furnizorul Curții". Această firmă trebuie să fie o īntreprindere cu bună reputație, necompromisă, foarte serioasă. Dar eu am grije și de Bijuteriile Tronului. Atunci cīnd erau folosite, le īngrijeam, le făceam anumite reparații, etc. Acuma sīnt īnchise mai mult īn vitrina de expoziție, și nu este mult de făcut, dar atunci cīnd se vor scoate le voi controla și le voi da īngrijirea necesară.

S.C.: Firma BOLIN este o firmă veche de bijuterii. Cum și-a īnceput activitatea această firmă?

H.B.: Istoria firmei īncepe īn urmă cu aproape 200 de ani, cīnd un aurar german, Roempler, s-a stabilit la Petersburg. Tot aici a venit și un tīnăr suedez, Carl Eduard Bolin, care s-a īnsurat cu fiica lui Roempler, și de atunci firma s-a numit BOLIN. Cum au ajuns īn Suedia? Bunicul meu, Wilhelm Bolin, a cumpărat un loc la țară, īn Skāne (Sudul Suediei).
El s-a lăsat convins de Wallenberg, de la Skandinaviska Enskilda Banken, să deschidă o filială īn Suedia. Aceasta s-a īntīmplat īn 1916, și a īnsemnat un mare noroc de fapt, căci un an mai tīrziu, īn Rusia a īnceput revoluția.

S.C.: Activitatea principală constă din executarea de bijuterii noi?

H.B.: Da, noi avem un atelier īn care lucrează cīțiva aurari angajați cu care executăm bijuteriile noastre exclusive. Cumpărăm pietre īn străinătate și le montăm īn atelierul nostru.

S.C.: Oamenii au fost fascinați, īn toate timpurile, de frumusețea și puterea magică a pietrelor prețioase. Tu ca bijutier, cum apreciezi valoarea pietrelor prețioase? Motorul activității tale este dragostea pentru pietrele și metalele prețioase, sau afacerea īn sine? Trebuie să ai un anumit "simț" pentru pietrele și metalele prețioase ca să te poți ocupa de această meserie?

H.B.: Eu n-aș fi īn această branșe dacă n-aș fi īndrăgostit și impresionat de pietrele prețioase. Eu cred că nu reușești īn afaceri dacă nu ai și un "simț" deosebit și chemare pentru aceasta. Trebuie să cunoști pietrele, să le īnțelegi, ca să le poți aprecia.

S.C.: Bijuteriile au avut īntotdeauna o valoare estetică și pentru această valoare au fost cumpărate īn primul rīnd. Sīnt cumpărate pietrele prețioase și ca obiect de investiție?

H.B.: Prin anii '70 a fost o modă īn Suedia să se cumpere diamante ca obiect de investiție. Noi am avertizat că se poate transforma īntr-un eșec și este foarte greu pentru oameni care nu-s īn meserie să le vīndă. De aceea noi i-am sfătuit să nu facă acest tip de investiții. Dar dacă īn schimb cumperi o piatră prețioasă ca s-o faci cadou femeiei iubite, și apoi este transformată īntr-o bijuterie, atunci ai un cīștig.
Dar nu este vorba de a cīștiga bani, să faci invesiții. De fapt cumperi un obiect frumos, și banii se păstrează, dar renta pe banii investiți nu-o primești.

S.C.: Dar īn ziua de astăzi nu-i mai avantjos să cumperi o bijuterie, pe care s-o porți, să te bucuri de ea și pe care o poți vinde cīnd ai nevoie de bani? Nu e mai sigur așa decāt să depui banii īntr-o bancă care dă faliment?

H.B.: Da, și aceasta este adevărat! Bijuteriile le poți vinde oricīnd primind bani pe ele. Noi avem exemplul ultimul război mondial, cīnd īn Suedia au venit foarte mulți imigranți evrei și germani, īn primul rīnd, dar și polonezi și din alte țări. Singurele obiecte de valoare pe care au putut să le ia cu ei, au fost bijuteriile. {i mulți și-au īnceput noua viață aici cu banii din bijuteriile vīndute. Bijuteriile sīnt valoroase și această valoare este o "valoare concentrată", adică față de mărimea obiectului valoarea este mare, și īn plus și ușor de transportat.

S.C.: Īn credința populară pietrele au puteri magice. Tu, care ai īn mīnă tot timpul pietre prețioase, crezi īn puterea lor magică?

H.B.: Eu consider că aceste povești populare sīnt fascinante. Personal nu cred īn astfel de povești. Există īnsă o poveste legată de o piatră prețioasă care mă amuză foarte mult. Este vorba de piatra alexandrit. Este cunoscut că această piatră īși schimbă culoarea. Ea este verde la lumina zilei și roșie la foc. Se spune că a existat un prinț german, căruia īi placeau forte mult femeile. Trebuia să mai scape de unele din ele și atunci le spunea că vrea să verifice dacă acestea i-au fost credincioase sau nu cu ajutorul unei pietre magice care-i spune adevărul. Dacă ele au fost necredincioase atunci piatra īși va schimba culoarea. Și el folosea proprietatea pietrii așa cum īi convenea lui!

S.C.: Eu ți-am văzut fața cīnd vorbești despre pietre prețioase, sau cīnd te uiți la ele. Și pari fascinat de ele.

H.B.: Și sīnt, dar nu īn sensul credințelor populare.

S.C.: Tu ai făcut și faci design pentru bijuterii. Ce importanță are metalul și ce importanță are piatra īn munca ta de creație?

H.B.: Se pleacă īntotodeauna de la piatră, metalul fiind purtătorul pietrei. Dar și din metal poți face lucruri extraordinare. Dar depinde de ce vrei. Noi facem bijuterii care să īncīnte ochiul și inima, care să fie foarte personale și de care purtătorul să se bucure. Dacă vrei să prezinți o piatră, atunci metalul este doar suportul. Īn cazul acesta folosești cīt mai puțin metal. Aș putea spune că este de fapt o problemă de modă. Acum este moda să combini mult metal cu piatră. Să dai bijuteriei un efect sculptural!

(Continuare și fotografii īn ediția pentru abonați.)

Īnapoi la īnceputul paginei!

© 1996 Curierul Romānesc.


Īnapoi la CURIERUL ROMĀNESC cu acces gratuit.