 |
Rolf Kaplan: P`rin]ii mei au emigrat din Rusia în 1921 [i au început s` lucreze, împreun` cu fra]ii lor, într-o fabric` de confec]ii, care se numea "Fabrica de confec]ii Kaplan", dar în 1946 au deschis un atelier de aur`rie, într-un cartier din Stockholm. În acest atelier au lucrat mul]i imigran]i, oameni care veneau din Estonia, Ungaria, din Rusia [i alte ]`ri din Europa de Est. Atelierul de aur`rie a devenit în scurt timp plin de succes, c`ci aici se f`ceau bujuterii pentru întreaga ]ar`. Apoi am început s` le export`m [i în alte ]`ri, mai ales în Elve]ia. În 1948 am început [i eu s` lucrez la atelier, de[i aveam numai 17 ani. În 1968 am început s` cump`r o re]ea de magazine, astfel c` în cî]iva ani am ajuns s` am 5 magazine de aur`rie în Suedia [i în Finlanda. Dar cu timpul am lichidat toate aceste magazine [i am început activitatea de licita]ie de bijuterii, aici pe strada Bibliotecii. Bijuteriile ne parvin pe diferite c`i: de la diferite mo[teniri, de la oameni care au nevoie de bani, etc. Asta înseamn` c` noi primim bijuterii din agrint [i aur, ceasuri, etc., obiecte deosebit de vechi [i pre]ioase mai ales datorit` m`iestriei cu care au fost lucrate, din anii 1700, 1800 - un amestec de diferit epoci. Obiectele care se aduc la noi sînt din ce în ce mai multe [i activitatea a crescut enorm în ultima perioad`. Întreprinderea aceasta, care de fapt se nume[te LICITA}IILE KAPLAN, este proprietatea familiei mele. Acum sînt de fapt copiii mei proprietarii. Eu am 3 b`ie]i, care au [i alte activit`]i: unul î[i d` în curînd un doctorat în economie, la Facultatea de Comer], al doilea este student la aceea[i facultate.
S.C.: Tu care te ocupi de o activitate a[a de deosebit`, ai un anumit "sim]" pentru aur, pietre, bijuterii în general sau este numai vorba de o afacere?'
R.K.: În ceea ce m` prive[te, a[ putea spune c` sînt n`scut în aceast` bran[e, c`ci atunci cînd p`rin]ii mei au început aceast` activitate eu aveam 9 ani [i înc` de atunci am început s` ajut [i eu; mi-am f`cut apoi preg`tirea în acest` meserie în Germania cî]iva ani, ca designer de bijuterii. Design-ul de bijuterii a fost întotdeuna pasiunea mea. Evident c` nu numai o preg`tire profesional` ajut`. În aceast` meserie TREUIE s` ai, cum spui [i tu, "sim]", "voca]ie", cum, de altfel, trebuie s` ai [i în alte meserii. Nu-i a[a?
S.C.: Bijuteriile noi sînt frumoase, au designe moderne, dar acestea vechi sînt deosebite! Mult mai fascinante, fiecare cu o poveste. {i pe de-asupra sînt [i mai accesibile ca pre]. Cum este posibil acesta?
R.K.: Întradev`r acestea ascund multe vie]i fascinante. Printre cei care au fost clien]ii mei a existat [i o doamn`, de origin` român`,Victoria se numea, c`s`torit` cu un suedez, care a fost o femeie extraordinar`! Ea a cump`rat foarte multe bijuterii la diferite licita]ii. Ea îns`[i era posesoarea unei frumoase colec]ii de bijuterii.
S.C.: Aurul [i pietrele pre]ioase au captivat interesul oamenilor, atît estetic cît [i ca investi]ie. Po]i s`-mi vorbe[ti despre valoarea estetic` [i de investi]iie a pietrelor pre]ioase, a aurului, a platinei?
R.K.: Eu a[ spune c` mai degrab`, valoare au bijuteriile, combina]ia dintre pietre pre]ioase [i metale pre]ioase. C`ci fascinante, valoroase sînt bijuteriile - aceast` combina]ie de argint, aur, platin` [i diferite pietre [lefuite m`iestrit! Felul în care piatra a fost [lefuit` [i apoi montat` d` valoarea estetic` [i, dac` vrei, de investi]ie bijuteriei.
S.C.: În trecut erau regii [i reginele, con]ii [i contesele, oameni boga]i, într-un cuvînt care î[i ar`tau pozi]ia social` purtînd bijuteri scumpe. Ast`zi, poate orice om al muncii s` aibe bijuterii scumpe [i bijuteriile care se vånd \n magazinul t`u sunt un astfel de exemplu. Sînt femeile mai mult interesate de bijuterii decît b`rba]ii?
R.K.: Sigur c` femile sînt interesate de bijuterii, c`ci se împodobesc cu acestea. Cump`r`torii mei apar]in unor foarte diferite categorii sociale.
S.C.: Bijuteriile din magazinul t`u cost` pe continent o avere. Eu am c`l`torit în multe ]`ri din Europa [i nu scap nici o ocazie s` vizitez magazinele de bijuterii. Sînt foarte scumpe comparat cu pre]urile tale. Cum este posibil?
R.K.: Fiind vorba de bijuterii de familie, în cele mai multe cazuri, mul]i vor s` le vînd` ca s` poat` împ`r]i mai u[or mo[tenirea, al]ii, nefiind intresa]i de bijuterii vor s` le vînd` s` primeasc` bani în schimb. {i fiind licita]ie, depinde de cerere [i ofert`! De[i poate fi vorba de bijuterii de o deosebit` frumuse]e [i valoroase [i totu[i nu deosebit de scumpe.
(Continuare [i fotografie în edi]ia pentru abona]i.)
Aceasta a murit de curînd [i a l`sat prin testament ca toate bijuteriile sale s` fie vîndute la licita]ie la Kaplan .
Cum spuneai [i tu, în cazul bijuteriilor vechi, istoria fiec`rei bijuterii este interesant`. Cînd trebuie s` le evaluez am în fa]a ochilor toate epocile în care au fost f`cute, v`d acea manoper` de o deosebit` fine]e [i calitate. Deci, cum spuneam, fascinante sînt bijuteriile, adic` pietrele [i metalul în combina]ie. Felul cum aceast` combina]ie a fost realizat` d` valoarea bijuteriei atît estetic` cît [i de investi]ie.
Cîte odat` cump`r` Regina Silvia, Prin]esa Lilian, dar [i femei obi[nuite, pentru c` pre]urile, în ciuda valorii deosebite a bijuteriilor sînt totu[i accesibile marii majorit`]i.
Ar fi îns` total gre[it s` se cread` c` b`rba]ii sînt mai pu]in interesa]i de bijuterii decît femeile. Ei sînt pe de o parte cump`r`torii bijuteriilor pentru femeile iubite, dar ei cump`r` [i pentru ei în[i[i destul de mult. În plus, de ceasuri, mai ales cele vechi, sînt intresa]i în special b`rba]ii.
Înapoi la începutul paginei!
© 1996 Curierul Românesc.
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.