Magnus Svensson: Sunt preot în biserica suedez`. Sunt c`s`torit [i am doi copii. Am 33 de ani. Am un doctorat [i mi-am început activitatea ca preot al parohiei Vallentuna, o parohie la nord de Stockholm. Acum lucrez de doi ani de zile ca adjunct al Episcopului din Stockholm. Aceasta înseamn` c` eu preg`tesc sarcinile sale de munc` [i am grij` ca inspec]iile Episcopului dar [i alte activit`]i s` mearg` bine. R`spund [i de vizitele ecumenice, etc.
S.C.: Suedia este ast`zi o ]ar` secularizat`. Care consideri c` este cauza c` suedezii nu prea merg ast`zi a[a de des la biseric`?
M.S.: Este o chestiune destul de complicat`. Ai dreptate într'un fel, când spui c` Suedia este secularizat` [i se poate spune c` în fiecare duminec` nu merge la biseric` o majoritate a popula]iei, dar sunt totu[i destul de mul]i cei care o fac. Motivul seculariz`rii, c` mul]i au pierdut contactul cu biserica, cred c` const` în faptul c` via]a bisericeasc` a fost foarte legat` de identitatea de suedez [i aceasta a fost legat` la råndul ei de a[ezarea la ]ar`. În secolul acesta au avut loc multe mut`ri de popula]ie. Lumea s'a mutat din satul natal, unde biserica se afla în mijlocul lui [i unde exista o comuniune natural`, la periferiile ora[elor mari. {i prin îns`[i aceast` mutare mul]i au pierdut contactul cu biserica. Îmi închipui c` lucruri asem`n`toare au avut loc [i în România [i cred c` în acest caz exist` o asem`nare.
S.C.: Lumea asociaz` biserica suedez`, la fel ca [i pe cea româneasc`, cu statul. Acum se discut` separarea bisericii suedeze de stat. Ce urm`ri crezi c` va aduce separarea [i când anume va avea loc?
M.S.: Data despre care se vorbe[te [i care va fi desigur aplicat` este sfâr[itul secolului, anul 2000. Eu nu cred c` urm`rile vor fi prea mari. Din partea bisericii suedeze [i chiar din partea statului nu se vorbe[te despre o separare, ci despre "rela]ii modificate".
S.C.: À propos de aceast` conducere parohial` democratic`: mi se pare ciudat faptul c` în consiliul de conducere sunt în mod propor]ional reprezentan]i din diferite partide. Ce are politica de-a face cu biserica? În unele parohii pot exista reprezentan]i ai partidului comunist, despre care [tim c` sunt atei [i c` ei propag` în favoarea vederilor ateiste. Cum po]i s` explici aceasta cititorilor mei?
M.S.: Ca s` în]elegi asta trabuie s` ne întoarcem în timp - înainte de 1866 parohia [i comuna formau o unitate, erau unul [i acela[i lucru, se chema "socken". În 1866 s'a hot`rât s` se separe [i s'a f`cut o comun` bisericeasc`, ca s` zic a[a, [i o comun` civil`. {i atunci s'a copiat sistemul cu politicieni sau oameni de încredere ale[i. Ast`zi, sistemul acesta este pu]in dep`[it, trebuie s` recunoa[tem aceasta. Mai ales când biserica î[i va pierde leg`tura cu statul nu mai este niciun motiv ca s` fie men]inut acest sistem. Sper s` v`d în viitor o biseric` în care în consiliile bisericii sunt alese persoane [i nu reprezentan]i ai partidelor. {i cred c` a[a o s` [i fie. Deja ast`zi nu mai este obligatoriu ca s` fii reprezentantul unui partid politic pentru a candida. Se poate candida pe liste care sunt complet ne-politice.
S.C.: Aceasta s'a aplicat pentru prima dat` la alegerile trecute.
M.S.: A fost de fapt [i mai înainte, dar obi[nuit era s` candideze reprezentan]ii partidelor politice. Cred c` aceasta va disp`rea.
S.C.: Membri ai partidului comunist, a c`rui ideologie este clar ateist` sunt membri ai bisericii suedeze. Cum explici asta?
M.S.: Exist` oameni care ]in de Vänsterpartiet (Partidul de Stânga), care de fapt sunt comuni[ti, dar care se autonumesc cre[tini în Suedia. Îmi este greu s` v`d leg`tura, s` îmbin aceste lucruri între ele, dar exist` comuni[ti care se autonumesc atât comuni[ti cât [i cre[tini.
S.C.: Crezi c` au aderat doar la o parte din doctrina comunist` [i nu aceea care se refer` la biseric`!?
M.S.: Ace[tia trebuie s` renun]e la o parte din gândirea lui Marx, evident.
S.C.: Suedia a devenit un stat multireligios. Ast`zi exist` în Suedia de la diferite înv`]`turi cre[tine la musulmani, budi[ti, [i chiar [intoi[ti. Cum în]elege biserica suedez` marea r`spândire a acestor religii, mai ales c` din cele 8,5 milioane de locuitori aproape un milion ]in de alte religii?
M.S.: Desigur, este o chestiune de identitate. Adic`, este clar c` este poate greu pentru o biseric`, pentru oamenii care lucreaz` într'o biseric`, care întotdeauna s'au conceput pe ei în[i[i ca reprezentând o majoritate, ca dintr'o dat` s` descopere c` nu mai sunt o majoritate.
S.C.: Cum colabora]i cu diferi]ii reprezentan]i ai diferitelor culte care sunt în Suedia?
M.S.: De obicei este o colaborare destul de bun`. Multe biserici ale imigran]ilor împrumut` sau închiriaz` localurile bisericii suedeze, diferite capele sau bisericile obi[nuite în afara timpului obi[nuit.
De obicei, colaborarea nu creeaz` niciun fel de probleme, din punctul nostru de vedere. Pot ap`rea conflicte locale, desigur, dar în general consider c` avem o colaborare bun`.
(Continuare [i fotografie în edi]ia pentru abona[i.)
Cred îns` c` biserica suedez` sau mai bine zis, apartenen]a la biserica suedez` într'un fel ]ine de sufletul poporului, de a fi suedez. Este ceva de care suedezul nu se debaraseaz` oricum. {i asta o dovede[te faptul c` în Suedia peste 90% sunt membri ai bisericii suedeze, de[i cost` de fapt destul de mul]i bani ca s` fii membru. Cei care nu apar]in bisericii suedeze sunt în majoritate imigran]i.
Cei mai mul]i suedezi apar]in bisericii suedeze, c`ci altfel n-ar fi logic s` fie membri în biserica suedez`, mai ales când de fapt aceasta îi cost` mul]i bani.
Cred c`, a[a cum am spus, aceasta ]ine de identitatea lor de suedezi. A[a cum îmi închipui c` este pentru un român s` fie ortodox este pentru un suedez s` apar]in` bisericii suedeze. De altfel eu nu cred c` Suedia este a[a de secularizat` cum se spune. Lumea î[i boteaz` copiii [i în general lumea vrea s` aibe siguran]a pe care o constitue biserica. În parohia la care am lucrat am încercat s` socotim câ]i dintre cei ce locuiau acolo aveau contact în fiecare s`pt`mân` cu biserica [i s'a v`zut c` în fiecare s`pt`mân` în cadrul diferitelor activit`]i, nu numai la slujba de duminic`, c`ci biserica nu înseamn` numai asta, ci [i la alte slujbe, în activitatea cu copiii, la diferite oficieri, slujbe de înmormântare, de botez, de c`s`torie sau diferite cercuri de studii, activit`]i pentru [coli, avem contact cu 10% din popula]ie în fiecare s`pt`mân`. {i trebuie s` ne gândim c` nu vin aceia[i 10% în fiecare s`pt`mân`.
A[a c` vreau s` sus]in c` biserica suedez` are un contact mult mai mare cu poporul suedez decât spune mass media.
Pe urm`, este adev`rat c` structura din cadrul bisericii suedeze este pu]in gre[it`, multe biserici, care exist`, au fost construite într'un timp când lumea locuia la ]ar`. 
Magnus Svensson
Aceasta înseamn` c` exist` multe biserici în locuri unde nu locuiesc prea mul]i oameni [i atunci este clar c` biserica este goal` acolo. Dar exist` pe de alt` parte parohii în care bisericile sunt pline de oameni.
Ceea ce se întâmpl` este c` biserica are ast`zi dreptul s` ridice impozitul bisericesc, impozit de la cei care sunt membri în biseric`. Ce se va întâmpla este c` impozitul acesta î[i schimb` numele în cotiza]ie bisericeasc`, dar care se ridic` în continuare prin decizia de impozit de la cei care ]in de biserica suedez`. Biserica în sine nu î[i va schimba caracterul. Va continua s` fie o biseric` evanghelico-lutheran` ca [i acum, cu o conducere parohial` (consiliul bisericesc) [i cu episcopi ale[i în mod democratic.
Avem parohii în episcopatul de Stockholm, ca Botkyrka, în care cei care ]in de biserica suedez` sunt o minoritate. Am avut o inspec]ie destul de curând la o zon` care se numea tocmai Biserica Popular` în Minoritate. Desigur c` este o r`sturnare de situa]ie, un nou fel de a gândi. În acela[i timp este gre[it s` se spun` c` Botkyrka, de exemplu, este o parohie secularizat`. Nu este deloc adev`rat. Acolo locuiesc mul]i oameni care sunt cre[tini înfl`c`ra]i, dar ei nu ]in de biserica suedez`. {i biserica suedez` trebuie s` accepte o nou` situa]ie, aceea de a nu fi întotdeauna în majoritate.
Înapoi la începutul paginei!
© 1996 Curierul Românesc.
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.