Ana Blandiana: Da [i nu. Aceast` invita]ie a venit peste invitarea mea la festivalul de poezie de la Malmö. Deci am fost la Malmö timp de cinci zile, am participat la festival, [i pentru c` la Uniunea scriitorilor din Stockholm s'a aflat c` sînt invitat` la Malmö, înainte de a veni, adev`rat, a sosit o invita]ie care s-a legat, adic` având în vedere c` sînt în Suedia, s` vin [i la Stockholm.
 |
Din p`cate, programul meu e de a[a natur` încât nu puteam s` mai stau decât trei zile, pentru c` trebuie s` fiu acas` în 16 septembrie, fiindc` în 18 trebuie s` plec la un alt festival în Fran]a.
S.C.: Este un eveniment literar traducerea în limba suedez` a unei c`r]i din bogata dumneavoastr` activitate literar`. Cei care v'au tradus sunt Ion Milo[ [i Dan {afran în colaborare cu Cecilia Lagerhorn. Cum v'a]i ales traduc`torii? Ce [tia]i despre ace[tia [i cum a]i început colaborarea [i rela]iile cu ace[tia?
A.B.: Nu mi-am ales niciodat` traduc`torii [i nu cred c` scriitorii î[i aleg traduc`torii, ci traduc`torii îi aleg pe ei. Deci, a traduce, înseamn` a sim]i afinitate cu opera cuiva. {i m` rog, necunoscând limba suedez`, n'am cum s` emit o judecat` de valoare asupra valorii în suedez`. Pot doar s` spun c` am avut ecouri de la suedezi, de la cititori de limb` suedez`. Deci este vorba de dou` volume traduse de Ion Milo[, unul în '90, unul ap`rut acum câteva s`pt`mâni, [i de un volum tradus de Dan {afran. Am senza]ia c` sînt bune. În orice caz, în ceea ce m` prive[te, prefer în general traducerile de proz`, pentru c` cele trei volume sînt de poezie. Poezia este mult mai greu de tradus. A[a cum mi-au spus mai mul]i poe]i suedezi, este vorba de traduceri bune [i m` refer de data asta la volumul lui {afran, mai ales despre care a avut ecouri, fiind mai recent, ultimul, al lui Milo[, nefiind înc` citit.
Dar în general am o continu` spaim` de traducerile din poezia mea. În general traducerile f`cute în limbi pe care le cunosc întotdeauna m'au l`sat cu un anumit gust amar, în schimb, proza este mult mai u[or de tradus, pune mai pu]ine probleme [i în general, paradoxul situa]iei mele este c`, în timp ce în România sînt cunoscut` mai ales ca poet, în str`in`tate, în general, [i în sensul `sta Suedia face o excep]ie, sînt tradus` mai ales ca prozator. Mi-ar face pl`cere s` fiu tradus` [i în Suedia ca prozator.
S.C.: În statutul Alian]ei Civice, [i, dvs. sunte]i, dac` nu gre[esc, pre[edinta în exerci]iu a Alian]ei Civice, st` scris c` "Alian]a Civic` este o asocia]ie cu caracter civic, care militeaz` pentru consolidarea societ`]ii civile [i a statului de drept în Romånia. Nu pot fi membri ai AC fo[ti membri ai Comitetului Central al PCR; fostele cadre ale Securit`]ii; fo[ti activi[ti care, renun]înd la propria profesie, au fost retribui]i de c`tre partidul comunist pentru activitatea politico-ideologic` depus` în aparatul de partid; persoanele care dup` Revolu]ia din decembrie 1989 au s`vîr[it abuzuri, acte de corup]ie sau de extremism, precum [i cele care au avut o comportare incompatibil` cu exigen]ele unei vie]i civilizate. AC activeaz` pentru promovarea valorilor [i eliminarea corup]iei [i incompeten]ei din via]a politic`, social` [i economic` a ]`rii".
Exist` o alt` categorie, în afar` de cele pe care le- a]i numit în statutul Alian]ei Civice, despre care nu se spune nimic [i nici nu se ia atitudine. M` gåndesc la acea a oportuni[tilor, a acelor Hopa-Mitic`, care spunånd c` "nu fac politic`", [i-au f`cut interesele în timpul lui Ceau[escu, a lui Iliescu [i-[i fac interesele [i acum. Care este atitudinea Alian]ei Civice în general, [i a dumneavoastr` în special, fa]` de aceast` categorie, care a contribuit substan]ial la existen]a comunismului în România?
A.B.: Aceast` categorie este necuantificabil`. Adic`, nu po]i s` statutezi decât lucruri clare. A fi membru a unui aparat represiv, a fi membru al comitetului central, a marei adun`ri na]ionale, sînt ni[te lucruri clare, care se pot dovedi cu acte. Cine este sau nu este oportunist, se simte.
A[a ceva nu poate s` existe într'un statut! Sigur, nu- mi fac iluzia c` n'au putut p`trunde [i'n Alian]a Civic` oportuni[ti. Sper îns` c` ei sînt pu]ini, în orice caz mult mai pu]ini decât în partide, pentru simplul fapt c` în Alian]` n'aveau nimic de câ[tigat. Oportuni[tii n'au sentimente [i n'au idei, ci au interese. A fi membru al Alian]ei Civice a fost întotdeauna ceva care putea s`-]i aduc` ponoase, nu foloase.
S.C.: Eu, de fapt, nu m-am referit la membrii Alian]ei Civice, ci m` refer la acei, care atât în exil cât [i în România, î[i fac interesele în continuare în dauna celor one[ti, pe care-i dau la o parte, folosind toat` gama de calomnii.
A.B.: Dac` sînte]i la curent cu ceea ce se petrece în România, [ti]i c` [i dup` alegerile din noiembrie '96 Alian]a a continuat s` fie radical`, adic` s` î[i sus]in` ideile, uneori, ceea ce nu ne-a f`cut nicio pl`cere, chiar în detrimentul noii puteri. {i asta am f`cut-o tocmai pentru c` nu vrem s` accept`m nicio derogare de la ideile în numele c`rora am pledat [i am luptat în to]i ace[ti ani, în numele c`rora am sprijinit pe cei care formeaz` acum noua putere.
S.C.: În statutul Alian]ei Civice se mai spune c` "urm`re[te restabilirea leg`turilor fire[ti între exilul românesc [i ]ar`". Legat de aceasta, a[ dori s` v` pun câteva întreb`ri: Parlamentul României a votat în luna mai o lege nou` a pensiilor, potrivit c`reia nu se acord` pensii decât cet`]enilor români. Nu este aceasta un furt al banilor pe care românii, care locuiesc acum în alte ]`ri, [i care nu mai sunt cet`]eni români, i-au pl`tit în anii când au lucrat în România? Nu este nicio leg`tur` între cet`]enie [i cotiza]ia de pensie pe care ace[tia au pl`tit-o în România. Pe de alt` parte, nu trebuie România s`-[i armonizeze legisla]ia cu Uniunea European`?
A.B.: Ave]i perfect` dreptate. De altfel, vreau s` v` spun c` pled`m în sensul amend`rii acestei legi. Nu numai c` este incorect, în sensul neracord`rii la legisla]ia european`, dar este incorect [i pur [i simplu logic, pentru c` dumneavoastr` chiar a]i [i pl`tit, în timpul când era]i în România, banii pentru aceast` pensie. {i se mai întâmpl` ceva. Exilul românesc a sprijinit din toat` puterea schimbarea care s'a produs în România. Eu sînt unul din oamenii care pot s` m`rturiseasc` cel mai mult asta, pentru c` sînt unul din oamenii care, umblând mult, ca scriitor, am întâlnit mul]i români. În toate locurile în care ei existau am purtat cu ei întotdeauna discu]ii. Am încercat s` le explic, în m`sura în care nu în]elegeau, situa]ia din ]ar`, [i ei au fost al`turi de noi. Deci, faptul c` noile legi din România, la ceea ce a]i spus dumneavoastr` se adaug` [i reintroducerea pl`]ii vizei pentru români, - deci, faptul c` puterea pe care ei au sprijinit-o nu face nimic în interesul lor, care nici nu sînt, de fapt, interese, mi se pare revolt`tor. Vreau s` v` spun c`, reprezentan]a Funda]ia Academia Civic`, care este a Alian]ei [i pe care o conduc, la Los Angeles, a f`cut propunerea ca pensiile românilor americani, deci presupunând c` aceste pensii s'ar da în mod corect, s` fie cedate prin intermediul Funda]iei noastre sau a altor funda]ii, pentru a se creia în România ni[te ajutoare constante. Deci, s` se verse ni[te ajutoare pentru copii, pentru b`trâni...
S.C.: Are o asocia]ie c`derea s` stabileasc` colectiv aceasta? Nu trebuie s` stabileasc` fiecare individ ce vrea el s` fac` cu banii lui?
A.B.: Nu ar stabili Asocia]ia, ci fiecare om, deci la propunerea lor, a celor din America. {i vreau s` v` spun c` este o propunere f`cut` înainte ca s` se voteze aceasta lege, atunci când ei î[i imaginau c` vor avea pensii.
Au spus atunci c` "pentru noi este o sum` absolut derizorie pensia din România!" Deci, este vorba mai mult de un element ]inând de sensibilitatea lor, decât de interesul lor. Ei erau dispu[i s` cedeze organiza]iilor pentru copii [i pentru b`trâni pensia lor. Dar, voiau s'o aibe! Adic`, voiau s` [tie c` ei o cedeaz`! Nu c` li se ia!
S.C.: O alt` problem` al`turi de problema pensiilor, este acel furt care s'a f`cut prin confiscarea propriet`]ilor acestora de c`tre regimul comunist [i m` refer în special la locuin]e. Regimul Iliescu n'a f`cut nimic pentru repunerea acestora în drepturi...
A.B.: ... nici românii din România nu stau prea bine în privin]a aceasta!
S.C.: ...nici noul guvern n'a f`cut absolut nimic pentru a se da înapoi tot ce s-a furat.
A.B.: Vreau s` v` spun în aceast` privin]` c` totu[i trebuie s` ave]i în vedere c` a trecut mai pu]in de un an de la alegeri, c` au existat ni[te priorit`]i teribile în aceast` perioad` [i c` au fost în permanen]` votate legi, dar care ]ineau de func]ionarea prioritar` [i în urgen]` a societ`]ii. Deci, faptul c` nu s'a f`cut înc`, nu înseamn` c` nici nu se va pune în discu]ie. Îns` e adev`rat c` lucrurile sînt extrem de complicate, e adev`rat c` s'au votat legi imediat înainte de alegeri care vor trebui amendate, dar evident c` amendarea lor va pune mari probleme [i c` totul este îngrozitor de complicat...
S.C.: Evident c` sunt lucruri pe care le priorita]i acolo, dar trebuie s` se înceap` s` se prioriteze [i problemele româniilor din exil. Poate mul]i s-ar fi întors, dac` aveau unde locui...
A.B.: În]eleg perfect ce spune]i. Dealtfel, vreau s` v` spun c` toate aceste întreb`ri se leag` în ultima instan]` [i pot fi rezumate în ultima instan]` în racordarea în legisla]ia european`. Deci, nu pentru c` cer românii din exil, ci pentru c` trebuie s` fim la fel ca ceilal]i trebuie s` facem toate aceste lucruri. {i pentru c` degeaba pled`m s` intr`m în NATO, [i degeaba semn`m tratatul cu Ucraina, etc. atâta timp nu respect`m defini]ia european` legislativ`.
S.C.: Cum vede]i existen]a [i necesitatea publica]iilor din exil, acum [i în viitor?
A.B.: În m`sura în care nu între]in între ele polemici care deprim` pe toat` lumea [i care fac s` se vad` rupturile care exist` în realitatea exilului românesc, cred c` ele sînt foarte utile [i cred c` trebuie s` continue. Normal ar fi s` se difuzeze [i în ]ar`. {i normal ar fi ca prin schimbul de publica]ii între ]ar` [i str`in`tate, s` se petreac` o unificare real` a problemelor.
S.C.: Spune]i "în m`sura în care nu fac polemic`". {i publica]iile din România sunt în polemic` între ele, nu-i a[a? Acelea[i probleme le avem [i noi în exil. Romånii din exil, în fiecare ]ar` reprezint` diferite concep]ii morale, politice, culturale. E adev`rat c` în România sunt dou`zeci[ipatru de milioane, dar p`strând propor]ia, [i între romånii din exil exist` acelea[i contradic]ii. De ce dori]i ca noi s` avem o unitate, pe care nici dumneavoastr` nu o ave]i acolo?
A.B.: Nu doresc. Pur [i simplu m` însp`imânt` faptul c` am ajuns s`-mi fie fric` s` m` întâlnesc cu români în str`in`tate, pentru c` nu [tiu niciodat` cine cu cine este certat, cine cu cine nu vorbe[te. {i deci aceast` problem` este dincolo de diferen]ele ideologice. Exist` ni[te rupturi mai mari [i mai exagerate, care nu exist` în exilul altor popoare. ~sta este sentimentul meu!
S.C.: Eu vreau s` v` contrazic!
A.B.: Poate c` nu e adev`rat. Poate c` eu sînt mai sensibil` la cele care exist` între români. {i la urma urmei, un exil atât de înlung infiltrat cum a fost cel românesc, probabil c` e normal s` func]ioneze cum func]ioneaz`. Asta nu împiedic` o anumit` triste]e, care apar]ine cu siguran]` tuturor.
S.C.: Doamna Blandiana, vreau s` v` spun c` în dou`zeci de ani în exil am cunoscut foarte multe grupuri ale emigra]iei din celelalte ]`ri comuniste, am studiat timp de un an jum`te, la sociologie, problemele de emigrare [i minorit`]i. Numai oamenii care nu [tiu nimic despre exilul celor din ]`rile comuniste, sau care niciodat` n'au vrut s` [tie, spun c` alte grupuri de exila]i, din alte ]`ri, au mai mici probleme decât le avem noi românii. Afirma]ia, dac` nu este tenden]ioas`, este o necunoa[tere a situa]iei. {i polonezii, [i cehii, [i ungurii, etc. au avut, în general, acelea[i probleme. Romånii au avut îns` o problem` pe care ceilal]i nu au avut-o! Sub Ceau[escu romånii s-au ocupat pe ei în[i[i! {i asta a creiat probleme mult mai mari romånilor! Cele mai multe probleme au fost îns` comune exila]ilor din ]`rile comuniste.
Indiferent de ]ara în care se afl` exila]ii formeaz` o "Românie mic`". {i-n Suedia, [i-n Fran]a, [i-America, peste tot! A[a c` [i noi gândim la fel de diversificat ca dvs. în Romånia.
Spune]i-mi un lucru, v` întâlni]i în România [i ave]i discu]ii cu adversari politici? De exemplu cu Iliescu, Vadim Tudor?
A.B.: Eu, nuuuu!
S.C.: În Suedia este posibil` o astfel de discu]ie, cu reprezentan]i ai diferitelor partide politice care fac parte din parlamentul suedez, care au fost ale[i democratic, chit c` nu se plac [i nu-[i împ`rt`[esc p`rerile politice.
A.B.: Ceea ce a]i citat dumneavoastr` nu intr` în defini]ia democra]iei, intr` în defini]ia extre-mismului, [i, în ceea ce m` prive[te, nu am...
S.C.: Deci nu-i accepta]i! {i noi, în exil, [tim care au fost cei care în timpul lui Ceau[escu î[i faceau interesele, c`l`toreau în Romånia, motivånd c` nu fac politic`. De ce pretinde]i ca noi s`-i accept`m?
A.B.: O secund`! Eu, de fapt, v` da]i seama, cunosc foarte pu]in sau aproape de loc situa]ia exilului din Suedia. Deci, nu m'am gândit la Suedia.
S.C.: Discut`m o chestiune de principiu.
A.B.: M'am gândit la îngrozitoare polemici care au existat între publica]ii ale românilor americani. Între categorii care, cum s` spun, nici m`car nu se acuzau unii pe al]ii c` ar fi fost infiltra]i de Ceau[escu. Adic`, între disiden]i pleca]i din România în anii '70 sau '80, [i exila]i mai vechi, [i care, în mod normal, ar fi trebuit s` fie al`turi. De exemplu, pot s` v` spun ca pre[edint` a Alian]ei Civice, am suferit îngrozitor, c` în America au existat polemici chiar în cadrul Alian]` Civice din Statele Unite. Ceea ce mi s'a p`rut cel pu]in straniu, pentru c` deviza noastr` era totu[i "Nu putem reu[i decât împreun`!".
S.C.: Publica]iile pe care le cunosc din Europa ca fostul BIRE [i LUPTA din Fran]a sau C~MINUL ROMÂNESC din Elve]ia, nu au avut acest gen de polemic`.
A.B.: Da, [tiu. De altfel, LUPTA, vreau s` v` spun c` este chiar o publica]ie model. Poate c` nu exagerez dac` spun c` LUPTA este una dintre cele mai corecte din toate publica]iile române[ti.
S.C.: Cei mai mul]i români din Romånia cu care am stat de vorb`, fac alergie atunci când un român din exil vrea s` le dea un sfat. O parte din cei din exil au experien]` îndelungat` [i preg`tire, atât în ]ara de origine cât [i în ]ara de adop]iune. Nu este normal ca s` transmi]i aceast` bog`]ie de experien]e [i cuno[tin]e acum, când România are nevoie de ea?
A.B.: Da, da, mi se pare normal.
S.C.: Este vorba de ura s`dit` cu perseveren]` diabolic` în anii comunismului împotriva celor din exil [i care înc` mai d` roade? Sau cum pute]i s` explica]i aceasta?
A.B.: Vreau s` v` spun c` este evident c` una din marile probleme ale României, chiar dac` ne gândim numai la ultimele decenii, a fost o adev`rat` scurgere de creiere. Deci, marii intelectuali apar]inând tuturor profesiilor, e destul s` ne gândim doar c` la un moment dat plecaser` tot ceea ce era cunoscut în arhitectur`. To]i arhitec]ii mari ai ]`rii emigraser`. Mi se pare normal ca ace[ti oameni, a c`ror lips` se simte în ]ar` la ora asta, dac` vor [i dac` sînt înc` interesa]i, iar unii sînt de-a dreptul obseda]i de ceea ce se întâmpl` în ]ar`, s` li se dea prilejul s`-[i împ`rt`[easc` experien]a sau chiar s` se implice, ajutând schimb`rile care se produc acolo. P`rerea mea este c` este o deficien]` în primul rând de organizare, care trebuie dep`[it`. În ceea ce m` prive[te, am pledat întotdeauna, cu patetism chiar, pentru reintegrare, nu în sensul întoarcerii lor, pentru c` în m`sura în care eu în]eleg lucrurile, cred c` o via]` omeneasc` suport` greu dou` rupturi. Deci, plecarea a fost o ruptur` îngrozitoare, e foarte greu s` le ceri oamenilor s` se rup` înc` odat`. Dar, acolo unde sînt ei, pot s` continue s` fie ni[te români care s` ajute ]ara.
S.C.: Aceast` cerere ca românii din exil s` ajute }ara din exil, s'a f`cut de multe ori, dar ce face Alian]a Civic` pentru ca s`-i ajute, pe cei care vor s` se întoarc` în ]ar`? Sunt multe probleme pe care le ridic` reîntoarcerea în Romånia, desigur, de exemplu problemele cu locuin]ele luate, ca [i faptul c` "în mare societatea român` nu este totu[i bucuroas`" ca românii din exil s` se întoarc`. Alian]a Civic`, intreprinde ceva în acest sens?
A.B.: Eu vreau s` v` spun c` în primul rând nu cunosc cazuri de romåni care vor s` se reîntoarc`.
Cazurile celor care se întorc sînt absolut nesemnificative. Personal nu cunosc niciun singur caz notabil, oameni care s` fi vrut s` se întoarc`. Deci, nu despre asta vorbeam.
Deci, problema era alta, aceea de a folosi, [i întrebarea dumneavoastr` în acest sens era, de-a folosi experien]a celor pleca]i, de a-i l`sa s` coopereze, de a creia canale de cooperare între institu]iile române[ti [i ei, acolo unde-[i desf`[oar` profesiunea, unde se g`sesc.
S.C.: Întrebarea mea, care nu are ca scop s` v` irite, se refer` în primul rånd la reîntoarcere.
S-a considerat c` romånii din exil nu pot fi folosi]i în rela]iile bilaterele cu ]`rile unde ace[tia se afl`, consideråndu-se c` ace[tia s-ar afla într-un conflict de loialitate fa]` de ]ara de adop]iune [i ]ara de origine.
A.B.: Teme ca aceasta au fost lansate de regimul Iliescu. Deci, toate au fost prostii!
S.C.: Ele îns` exist`!
A.B.: Ele nu apar]ineau popula]iei României, ele nu apar]ineau intelectualilor români. Ele apar]ineau unui regim politic care avea interesul s` prezinte lucrurile în felul acesta, tocmai pentru c` exilul îi era potrivnic. {i tocmai pentru c` f`cuser` carier` [i de]inuser` puterea pe baza unor dezbin`ri organizate, una dintre aceste dezbin`ri fiind [i aceea dintre românii din ]ar` [i românii din str`in`tate. Deci, a fost o problem` inventat`, nu o problem` real`.
S.C.: {i dumneavoastr` considera]i c` aceast` problem` a conflictului de loialitate nu mai exist` ast`zi în România?
A.B.: N'a existat niciodat` la nivelul oamenilor one[ti. A existat doar ca o tem` de desinformare.
S.C.: Nu pu]ini au fost cei care au fost lipsi]i de acea "onestitate" de care vorbi]i dvs.! Problema a existat [i mai exist`, mai ales c` serviciile de dezinformare au lucrat foarte metodic ! Nu este de datoria, pe de-o parte a noii guvern`ri, [i pe de alt` parte a dumneavoastr`, a Alian]ei Civice, de a scoate din con[tiin]a oamenilor tot ce-a fost s`dit cu tenacitate diabolic` atåt de mult timp?
A.B.: Întreb`rile sînt chiar temele pledoariei noastre! A existat un servici de dezinformare, nu? Care a func]ionat absolut savant, [i absolut eficient. Nu numai înainte de '89, ci [i dup` '89. Una din temele lansate de ei, a fost aceast` ruptur`, adic` între românii din exil sau chiar între români care erau acuza]i c` ar fi fost în str`in`tate! Domnul Coposu, care nu p`r`sise niciodat` ]ara înainte de '89, prima oar` când a început s` fie înpro[cat cu noroi, tema a fost aceea c`, în timp ce noi mâncam "salam cu soia", (în leg`tur` cu el s-a lansat aceast` celebr` locu]iune) el bea capucino pe terasele cafenelelor pariziene. El, care nu fusese niciodat` la Paris! Deci, erau ni[te teme de desinformare. Evident c` exista o larg` categorie, categoria care a f`cut ca regimul Iliescu s` fie votat majoritar pân` în '96, care putea s` cread` acestea, cum credea [i alte prostii.
Eu când am spus despre oamenii one[ti, m` refeream la cei care în]eleg despre ce-i vorba, deci în primul rând la intelectuali [i în rândul c`rora nu s'a pus problema s` cread` asemenea prostii. Cine le credeau, nu erau one[ti.
S.C.: S'a mai r`spândit [i ideea c` to]i românii din exil sunt foarte boga]i, sunt plini de bani, o duc excep]ional...
A.B.: Nu cred c` a existat vre-odat` aceast` p`rere. Dup` '89, am descoperit c` zicala "de unde nu este foc, nu iese fum", nu e deloc adev`rat`. Adic`, cei care s-au ocupat cu dezinformarea au dovedit c` au lansat calomnii care n'aveau nicio leg`tur` cu realitatea [i care au prins mai bine decât cele care aveau leg`tur`.
Deci, vreau s` zic c` problemele reale ale exilului ]in de faptul c` exist` un exil pe baz` de idei, dup` cum este un exil pe baz` de "se tr`ie[te mai bine". Exilul este format, a[a cum spunea]i [i dumneavoastr`, din foarte multe categorii.
S.C.: Eu v` mul]umesc pentru aceast` discu]ie.
(Completarea cu fotografie în edi]ia pentru abona]i.)
Înapoi la începutul paginei!
© 1997 Curierul Românesc.
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.