REPREZENTAN}I AI ROMÅNIEI ÎN SUEDIA
(2)

În 1992 d-ul Corneliu Coposu a venit la Stockholm, invitat de [eful Partidului Cre[tin Democrat, Alf Svensson. La dineul care a fost dat în cinstea d-ului Corneliu Coposu am fost invitat` [i eu de Alf Svenssson, ca redactor al CURIERULUI ROMÅNESC [i cu aceast` ocazie l-am întålnit [i pe noul ambasador al Romåniei în Suedia, d-ul Lucian Petrescu. Pu]in dup` aceea a sosit [i o delega]ie de parlamentari romåni [i cu aceast` ocazie am f`cut prima mea vizit` la ambasada romån`. Am considerat c` dac` eroul na]ional al romånilor în lupta împotriva comunismului, d-ul Corneliu Coposu, a tratat ambasada, c`lcåndu-i pragul, ca pe o institu]ie care reprezint` poporul romån, a venit momentul ca romånii din exil, pentru care ambasada romån` fusese dup` 30 decembrie 1947 simbolul dictaturii comuniste, s` fie considerat` ca, ceea ce ar fi trebuit întotdeauna s` fie - o institu]ie romån` menit` s` fac` leg`turi bilaterale cu alt` ]ar` [i nu mai pu]in cu cet`]enii [i fo[tii cet`]eni romåni, care se exilaser` în alte ]`ri împotriva prigoanei comuniste [i care ar dori aceast` leg`tur`. Am considerat acum c` fiecare romån ar fi trebuit s` frecventeze ambasada f`r` fric`, decåte ori are nevoie, în probleme de afaceri, consulare sau cu ocazii festive. Salaria]ilor ambasadei, care pån`-n 1990 se purtau ca ni[te sbiri [i care erau "måna lung` a regimului comunist", trebuia s` li se ar`te c` teama de ei nu mai exist` [i s` fie f`cu]i s` în]eleag` clar c` sunt numai ni[te salaria]i obi[nui]i, pl`ti]i din buzunarul contribuabilului romån, care are dreptul [i trebuie s` le controleze activitatea. De[i "ambasadele sunt menite s` asigure leg`turile bilaterale între state" dup` 1989 este cazul ca "menirea" ambasadelor s` fie pus` în discu]ie, c`ci situa]ia social-politic` a Romåniei s-a schimbat. Ast`zi Romånia are cåteva milioane de cet`]eni [i fo[ti cet`]eni în afara grani]elor. De altfel [i situa]ia social-politic` în lume s-a schimbat, mai ales dup` c`derea zidului. Chiar [i no]iunea de "secret" avea alt con]inut atunci decåt ast`zi. Deci, considerånd c` ambasada are acum alt` menire, mi-am schimbat atitudinea fa]` de aceast` institu]ie [i de salaria]ii s`i [i am început prin a lua un interviu noului ambasador la Stockholm, d-ul Lucian Petrescu. Am luat în discu]ie cu aceast` ocazie atribu]iile ambasadei romåne în situa]ia nou creiat`. D-ul ambasadorul Lucian Petrescu vedea rolul ambasadei în acela[i sens, [i de aceea a ar`tat o "transparen]`" în activitatea ambasadei. A început prin a edita buletine informative în limba romån`, englez` [i chiar suedez` care prezentau "evenimentele politice din Romånia, pozi]ia acesteia în probleme politice interna]ionale, legi [i decrete, cåt [i alte elemente care prezentau interes, atåt pentru documentare suedezilor, cåt [i pentru romånii care tr`iesc în Suedia". Aceat` ac]iune era, indiscutabil, un pas enorm fa]` de atitudinea de pån` atunci a ambasadei. Romånii au început s` arate mai mult interes în special rela]iilor comerciale [i s` participe la diverse ac]iuni de contact cu oameni de afaceri din Romånia. Angajamentul ambasadorului Lucian Petrescu a facilitat creiarea unei noi atitudini din partea exilului romånesc din Suedia. S-a început punerea bazei unei atitudini mai deschise între rela]iile cu autorit`]ile suedeze, dar nu mai pu]in cu romånii exila]i în Suedia. Trebuie îns` recunoscut c` entuziasmul romånilor, bazat pe speran]a c` totul se va schimba în Romånia peste noapte, a u[urat creiarea acestror rela]ii mai "destinse" între personalul ambasadei [i exila]i. Dar ambasadorul Lucian Petrescu a ie[i la pensie [i un alt ambasador a venit la post - ambasadorul Nicolae Ionescu.
I-am luat un interviu, în scopul de a-l face cunoscut romånilor din Suedia, dar [i de a ar`ta care sunt vederile noului ambasador. Aflasem atunci c` d-sa, care f`cea parte din cadrele "selectate" ale MAE lucrase circa 15 ani la ONU [i c` a fost "un om norocos" pentru c` "cea mai mare parte din via]a mai dificil` (din Romånia. n. r.) am petrecut-o afar` [i bineîn]eles c` am beneficiat de contacte de care n-au beneficiat foarte mul]i colegi din genera]ia mea".
Fa]` îns` de romånii din exil, care nu numai c` nu beneficiaser` de nimic, ci li se confiscaser` tot ce posedau de c`tre regimul care-l "selectase" [i care-i d`du-se aprobarea s` lucreze 15 la ONU, ambasadorul Nicolae Ionescu manifesta o atitudine sever`, considerånd, la modul general, c` romånii nu vor s` se întoarc` în ]ar` [i c` mul]i dintre ei "au r`mas departe de ]ar`", dar c` "îi putem folosi la fa]a locului". Am încercat s` g`sesc circumstan]e atenuante acestor exprim`ri, aflåndu-m` înc` [i eu, ca foarte mul]i din exil, în euforia marelui eveniment - c`derea lui Ceau[escu. În plus, am considerat [i c` trebuie s` i se dea totu[i posibilitatea noului ambasador de a ar`ta prin fapte cine este [i ce vrea.
Dac` rela]iile salaria]ilor de la ambasad` în tipul d- ului ambasador Lucian Petrescu erau între limitele acceptan]ei, dac` ne gåndim c` ace[tia stau 24 de ore din 24 sub acela[i acoperi[i, timp de cå]iva ani, acum situa]ia s-a schimbat. La redac]ie au ajuns informa]ii de la persoane demne de încredere cum c` ambasadorul N. Ionescu are probleme de consum de alcool, c` vocabularul abund` de vulgarit`]i, c` a delapidat o parte din banii pentru protocol ai ambasadei. În leg`tur` cu aceasta s-a f`cut un raport la MAE, dar afacerea s-a mu[amalizat, datorit` rela]iilor din minister ale ambasadorului Ionescu. Metodele de supraveghere reciproc` folosite înainte de ´89, au fost reluate [i au culminat cu supravegherile salaria]ilor prin gaura chei de c`tre doamna ambasador. {i sistemul de colaborare cu romånii din Suedia amintea de cel al regimului care-l "selectase" pe ambasadorul N. Ionescu. Rela]iile cu romånii din Suedia s-au bazat acum pe acela[i principiu din timpul regimului comunist: au fost încuraja]i oportuni[ti care pentru a primi ceva ce nu li se cuvenea se purtau slugarnic fa]` de ambasador.
Un exemplu în acest sens este colaborarea cu asocia]ia de prietenie Suedia-Romånia "Poduri de leg`tur`", al c`rui membru ambasadorul Ionescu este, a[a cum pre[edintele acestei asocia]ii mi-a declarat.
Colaborarea este atåt de stråns` între pre[edintele acestei asocia]ii, Romul Olvgren [i ambasadorul N. Ionescu, încåt Romul Olvgren îi exclude din asocia]ie pe cei care sunt împotriva amestecului ambasadei în treburile asocia]iei [i care nu vorbesc frumos despre ambasadorul Ionescu: "... a vorbit urît de dl ambadador [i am dat-o afar` din asocia]ie..." spune într-una dintre scrisorile care au fost trimise mai multor persoane de c`tre Romul Olvgren. Una dintre aceste scrisori, extrem de lung` [i de-o vulgaritate de nedescris, care a fost trimis` [i Ministrului de Externe, d-ului Adrian Severin, a ajuns [i la redac]ia CURIERULUI ROMÅNESC. În aceast` scrisoare Romul Olvgren îi acuz` pe unii din salaria]ii ambasadei de delicte s`vår[ite pe teritoriul suedez, delicte care conform legisla]iei suedeze se pedepsesc cu 2 ani de închisoare. Nu reproduc scrisoarea înc`, doarece consider c` este datoria guvernului [i a MAE din Romånia s` cerceteze mai întåi ce se petrece la ambasada din Stockholm.

Ambasadorul
Nicolae Ionescu.

CURIERUL ROMÅNESC, ca publica]ie înregistrat` prime[te zilnic informa]ii de la partidele din Suedia, de la Parlament, de la departamentul de externe, [i alte departamente, de la tot felul de întreprinderi, organiza]ii, etc. Dar informa]ii de pres` de la sec]ie de pres` a ambasadei romåne, nu este u[or s` le ob]inem. Cånd anul trecut m-am adresat d-ului Radu Gogu în acest sens, mi-a spus ca s` solicit informa]ia ambasadorului Ionescu, c`ci dac` mi-o d` dumnealui direct "se sup`r` domnul ambasador!" În numele adev`rului trebuie s` recunosc c` am primit cåteva, comunic`ri cånd ambasada a fost interesa, cum ar fi apelul Parlamentului romån la romånii din exil. (Nu m` refer la sec]ia economic`). Cu cåteva zile în urm` am sunat la ambasad`, la sec]ia de pres`, pentru a primi o informa]ie, dar la ambasad` erau prezen]i numai ambasador Ionescu [i portarul, d-ul Pas`re, care ]inea loc de secretar`. Am cerut s` vorbesc cu ambasadorul Ionescu pe care l-am întrebat: "- Cine are dreptul s` locuiasc` la ambasad`?" Fusesem rugat` de o ziarist` romånc`, care avea s` vin` la Stockholm, s-o ajut cu o locuin]` mai ieftin`, c`ci la Stockholm hotelurile sunt extrem de scumpe, [i m` gåndisem c` poate ambasada închiriaz` mai convenabil din spa]iul enorm pe care-l are. Nu [tiu exact de ce, dar întrebare mea l-a înfuriat la maximum pe ambasadorl Ionescu, care mi-a spus ca ar trebui s` [tiu c` sunt întreb`ri care se pun [i întreb`ri care nu se pun [i c`-mi va da r`spuns numai la întreb`rile care d-sa vrea [i c`, dac` de exemplu, sun la ambasada Germanie [i pun acest tip de întreb`ri, nici nu se st` de vorb` cu mine. Dup` convorbirea cu ambasadorul Ionescu am sunat la ambasada german`, ba chiar [i la cea francez` [i am pus aceia[i întrebrare [i multe altele. Am primit r`spuns la toate [i pe de-asupra [i civilizat. Ba la ambasada Fran]ei, la întrebarea mea: "ce întreb`ri am voie s` pun?" mi s-a spus: "de fapt nici nu [tiu ce ai putea întreba ca s` nu-]i pot r`spunde, c`ci ast`zi sunt extrem de pu]ine lucruri secrete". În ceea ce prive[te accesul la informa]ii în Suedia situa]ia este urm`toarea: conform legii "principiului public", pe care am prezentat-o anul trecut, oricine, indiferent de cet`]enie, are dreptul s` consulte toate documetele de stat [i comunale, care nu sunt declarate secrete, ba mai mult, s` primesc` copii dup` aceste acte. Pentru primele 9 pagini nu trebuie nici m`car s` pl`te[ti copiatul.

Cå]iva din salaria]ii ambasadei din Suedia vorbesc mai jos despe activitatea lor în cadrul ambadadei.