Gunnar Svensson: M` ocup de proiectul "Cultur` în toat` ]ara", un proiect pentru a se stimula activit`]i culturale locale în timpul anului cultural '98. De fapt sunt pre[edintele unui grup care se ocup` de acest proiect. Din acest grup fac parte reprezentan]i din diferite p`r]i ale ]`rii, precum [i reprezentan]i ai diferitelor zone culturale. Îns` eu am un trecut mai vechi la Departamentul culturii, de[i acum patru ani l-am p`r`sit [i m'am ocupat de înv`]`mântul limbiii suedeze pentru imigran]i la Stockholm.
 |
Aceast` experien]` a fost foarte interesant`. De cultur` m'am ocupat - de probleme de cultur`, din mijlocul anilor '70, ceea ce înseamn` c` am participat la elaborarea politicii culturale timp de mai mul]i ani [i am multe contacte în ]ar` care-mi folosesc mult acum în munca mea actual`.
S.C.: Tu e[ti înv`]`tor, nu?
G.S.: Sunt un vechi înv`]`tor de [coal` primar`. Am predat la ceea ce se cheam` "stadiul de jos, mediu [i superior" [i pe urm` am lucrat la folkhögskola ([coala popular`), dar am fost [i activ în politic`. Mi-am început activitattea politic` la Statshuset (Prim`ria ora[ului Stockholm) [i apoi la Departamentul înv`]`mântului.
S.C.: Din ce ai spus pån` acum trag concluzia c` e[ti social-democrat.
G.S.: Daa, este o concluzie corect`.
S.C.: Regulile de activitate în domeniul cultur` din Suedia s'au formulat în anii '70. Ele sunt învechite. Nu este nevoie de unele noi?
G.S.: S-au ref`cut, de[i s'ar putea spune mai degrab` c` este vorba despre o revizuire a politicii culturale. Dar modific`rile acestea nu sunt deosebit de mari, ci marea formarede principiu, a fost formulat` în anii '70 [i este, în mare, valabil` în continuare. S'au f`cut modific`ri [i ad`ugiri, simplific`ri, s-a dat o influen]` m`rit` regiunilor [i comunelor în anumite privin]e.
S.C.: În anii '70 a]i fost angaja]i în problemele pe care le ridicau imigran]ii în Suedia atunci. În ani '90 îns` problemele sunt altele. A]i f`cut modific`ri în acest sens?
G.S.: Politica de imigrare nu este f`cut` de acelea[i persoane, nu s'a format de c`tre acelea[i persoane care au formulat politica cultural`, dar eu am participat când s'a formulat politica de imigrare, deoarece imigran]ii au dreptul la o cultur` proprie era o chestiune important` în anii '70 [i politica aceasta a fost formulat` cu foarte mare generozitate. Imigran]ii au putut s`-[i dezvolte atât propria cultur`, mai ales c` pe vremea aceea num`rul imigran]ilor era destul de limitat [i nu era niciun fel de contradic]ie între suedezi [i imigran]i, cât [i cultura suedez`. Marea problem` de azi este c` integrarea imigran]ilor în societatea suedez` este îngreunat` de faptul c` avem a[a de mult [omaj.
{i atunci cerin]ele fa]` de imigran]i sunt mai mari, mai ales în ceea ce privie[te limba suedez`. Cunoa[terea limbii u[ureaz` o integrare. Aceast` cerin]` se exprim` cu o mai mare t`rie decât în anii '70. În anii '70 grupul cel mare de imigran]i erau finlandezi. {i nimeni nu cerea atunci ca finlandezii s` înve]e limba suedez`, ci în schimb se pornea de la ideia ca s` avem cât se poate de mult o deservire dubl`, dar acum, când avem a[a de multe grupe de imigran]i, este nevoie desigur s` se schimbe regulile. Se poate spune îns` c` asta se [i întâmpl`, de[i înc` nu s'a f`cut pân` acum vre-o declara]ie de principiu, ci acest lucru s'a petrecut într'un mod mai pragmatic.
S.C.: Multor imigran]i care vin aici ca adul]i le va fi greu s` înve]e perfect suedeza, încåt s` vorbeasc` f`r` accent, ca un suedez, dar ei se descurc` la locul de munc`. Dar ei au nevoie de acela[i sprijin, chiar dac` sunt pu]ini sau mul]i.
G.S.: În]eleg, dar s-ar putea întâmpl` ca suedezii s` cear` ca imigran]ii s` vorbeasc` perfect suedeza! Noi nu putem s` emitem o asemenea cerin]`.
S.C.: Vorbesc to]i suedezii perfect suedeza?
G.S.: Nu, suedezii nu vorbesc perfect suedeza, dar noi punem condi]ia ca imigran]ii s` vorbeasc` foarte bine suedeza. Poate c` ar trebuie s` accept`m, s` ne obi[nuim cu gândul c` mul]i imigran]i vorbesc cu accent. Dar este clar c` este greu ca un imigrant care vorbe[te suedeza cu puternic accent s` s` aibe func]ii, ca de exemplu s` r`spund` la telefon [i lucruri din acestea.
S.C.: Kissinger a devenit ministru de externe al SUA, de[i avea [i un puternic accent [i [i vorbea foarte gre[it americana.
G.S.: Da, desigur, dar noi nu tr`im într'o lume în care accept`m tipul acesta de a vorbi, c`ci exist` un fel de team` în activitatea de munc` modern`. Comunicarea trebuie s` fie foarte efectiv` [i partea grea este c` la foarte multe locuri de munc` se cer cuno[tin]e de limb`, ca lumea s` poat` s` scrie [i s` citeasc` la fel de repede [i efectiv, c`ci am datorizat procesele de produc]ie.
S.C.: Da, este foarte adev`rat, dar nici mul]i suedezi nu scriu bine suedez` [i primesc de lucru...
G.S.: Aceasta, într-adev`r, nu este doar o problem` pentru imigran]i. Este o problem` [i pentru suedezii cu cuno[tin]e insuficiente. A[a c` avem nevoie de o real` ridicare a nivelului cuno[tin]elor.
S.C.: E[ti r`spunz`tor de proiectul care se nume[te "Kultur i hela landet" (Cultur` în toat` ]ar`).
Ai vrea s` fii amabil [i s` descrii mai îndeaproape ce înseamn` aceasta?
G.S.: Anul 1998 este anul culturii în Suedia deoarece Stockholmul va fi capitala cultural` a Europei, [i guvernul a considerat c` este bine ca întreaga ]ar` s` participe într'un fel la acest eveniment. Dar toate cele 300 de comune, sau câte sunt în Suedia, nu pot totu[i participa în aceea[i m`sur` [i atunci am considerat c` trebuie s` form`m proiectul nostru astfel ca s` aibe un profil propriu [i noi vrem ca în timpul anului cultural s` stimul`m dezvoltarea cultural` local` ca s` se colaboreze, s` se foloseasc` mai multe for]e voluntare, s` creasc` participarea la via]a cultural`. Noi consider`m c` este util ca diferite persoane cu interese culturale din comune s` se uneasc` [i s` discute, s` planifice împreun`. Este ceva necesar, deoarece izolarea este destul de mare. Este îns` mai u[or s` facem acest lucru în vederea anului cultural, când s'ar putea s` fie ceva bani extra pentru aceasta. Angrenarea întregii ]`ri la acest proiect cultural este punctul capital în programul nostru. Avem îns` [i activit`]i speciale pentru cultur` în [col`, pentru tineri. Dorim deasemenea ca anul '98 s` fie un an al monumentelor de cultur`, un an în care s` facem eforturi deosebite pentru ca imigran]ii, ca ace[tia s` se întâlneasc` mai mult cu suedezii. {i nu mai pu]in important în programul nostru este dezbaterea viitorului. Vom organiza un num`r de seminarii, în jurul c`rora vrem s` se fac` vâlv`, despre chestiuni care sunt importante pentru politica [i via]a cultural` în viitor .
S.C.: Atunci s` trecem la punctul despre imigran]i Ce înseamn` concret.
G.S.: Colabor`m cu o editur` de carte care se nume[te "En bok för alla" (O carte pentru to]i), care va edita o antologie într-o edi]ie mare, format de buzunar, cu ajutor de stat special, în care imigran]ii povestesc despre întâlnirea lor cu Suedia. {i noi consider`m c` acesta este un bun punct de plecare pentru convorbirea dintre suedezi [i imigran]i. Vrem cu pl`cere ca suedezii [i imigran]ii s` se întâlneasc` în grupe de studiu, s` se întâlneasc` în cercuri de studiu, dar este greu de pus în mi[care asemenea întâlniri, [i atunci vrem ca antologia aceasta s` fie un punct de plecare corespunz`tor pentru convorbiri de calitate în diferite medii.
S.C.: Cum ve]i proceda pentru editarea acestei antologii?
G.S.: Am adunat propuneri pân` la 15 mai. Dup` aceea le-am pred`m editurii "En bok för alla", care în noiembrie va fi gata cu tip`rirea. Între timp discut`m cum s` folosim cartea împreun` cu uniunile de studii [i organiza]iile de imigran]i [i al]ii în cercuri de convorbiri. Acesta este unul dintre puncte.
(Continuare [i fotografie în edi]ia pentru abona]i.)
Înapoi la începutul paginei!
© 1997 Curierul Românesc.
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.