Karl-Gustaf Franzén: M` numesc Karl-Gustaf Franzén, sunt n`scut la data de 30 aprilie 1937, sunt c`s`torit cu Gun-Britt din 1961 [i am doi copii majori.
 |
La terminarea studiilor economice în Suedia am fost angajat la Ministerul Afacerilor Externe în anul 1964. În afara serviciului pe lâng` Ministerul Afacerilor Externe din Stockholm, am fost sta]ionat în SUA, Pakistan, Noua Zeeland`, India, Irlanda, Iran, Tanzania [i acum în România, ocupându-m` în principal de probleme economice, de politic` comercial` [i de încurajare a exportului ca principalele mele sarcini de munc`.
S.C.: Când ai început s` lucrezi în calitate de consilier economic pe lâng` ambasada suedez` din Bucure[ti?
K.-G. F.: În ianuarie 1995 am început serviciul meu de consilier de ambasad` [i loc]iitor de ambasador la ambasada din Bucure[ti, ocupându-m` în special de sarcinile de munc` men]ionate mai înainte.
S.C.: Este climatul din România favorabil pentru investi]ii str`ine? Care a fost situa]ia înainte de 17 noiembrie 1996? Care este situa]ia de la 17 noiembrie 1996 [i pân` azi?
K.-G. F.: Dac` ar fi s` judec`m dup` toate declara]iile f`cute de c`tre români, climatul de investi]ii ar trebui s` fie extraordinar. Dar cifrele vorbesc clar despre contrariul acestui lucru! România a reu[it, de exemplu, s` atrag` doar o zecime din investi]iile str`ine în compara]ie cu ]ara vecin` Ungaria, care are evident mult mai pu]ini locuitori. Trebuie totu[i recunoscut c` acest climat a fost ameliorat dup` noiembrie 1996, adic` dup` alegerile pentru parlament och pre[eden]ie.
O cale important` în procesul de refacere a României este faptul c` industria trebuie restructurat` iar întreprinderile de stat nerentabile trebuiesc sau s` fie vândute, sau s` fie lichidate. Aceasta este, desigur, o doctorie amar`, având ca urmare un mare [omaj. Acest proces absolut necesar merge mult prea încet. În aceea[i ordine de idei trebuie spus c` au avut loc în ultima vreme destul de multe a[a numite "green field investments", adic` investi]ii unde se construie[te nou, din temelii [i nu se preiau întreprinderi existente. Privind în general, trebuie recunoscut c` a avut loc o îmbun`t`]ire treptat` a climatului pentru investi]ii str`ine.
S.C.: Câte întreprinderi suedeze s'au stabilit pe pia]a româneasc` din 1990 [i pân` azi?
K.-G. F.: Înainte de cel de-al doilea r`zboi mondial [i par]ial pân` în 1948 au existat multe rela]ii economice între România [i Suedia. Svenska Väg AB construia drumuri, ASEA - locomotive, Ericsson vindea telefoane, Electrolux - aspiratoare de praf, pentru a numi doar câteva exemple. Acum, aceste întreprinderi încep, par]ial cu alt` înf`]i[are, pu]in câte pu]in s` revin` [i s` se stabileasc` pe pia]a româneasc`. În momentul de fa]` socotim c` aproape 30 de întreprinderi suedeze sunt reprezentate într'un fel sau altul aici în România, o cre[tere puternic` doar în câ]iva ani. Unele sunt reprezentate prin filiale proprii, ca ABB, Alfa Laval, AGA, Electrolux, Ericsson, Sandvik och Tetra Pack, iar altele prin întreprinderi române[ti la fa]a locului, ca ESAB, Husqvarna, Atlas Copco, Volvo [i SKF. Aici trebuie men]ionat [i c` atât IKEA cât [i Hennes & Mauritz au întreprinderi locale în România pentru export de mobile, respectiv îmbr`c`minte.
S.C.: Investi]iile întreprinderilor suedeze în România sunt ast`zi modeste în compara]ie cu alte ]`ri: Olanda, Germania, Fran]a, etc. Care este cauza?
K.-G. F.: Una dintre cauzele faptului c` investi]iile suedeze în România sunt modeste depinde de ce am spus mai înainte referitor la climatul investi]iilor. O alt` cauz` care contribuie la aceasta este faptul c` în Suedia nu se [tie foarte mult despre România. Nici investitorul suedez nu este suficient cunoscut. Conform statisticei oficiale exist`, desigur, peste 400 de investitori suedezi în România, dar cei mai mul]i sunt mici, adesea cu o activitate infim`. Dar exist` [i asemenea exemple norocoase. În momentul de fa]` au loc discu]ii cu inten]ii serioase referitor la investi]ii suedeze în România [i cred c` vom vedea mai multe dintre acestea în viitor. Chiar dac` investitorul suedez este cunoscut a fi încet, el este totodat`, pe parcurs, un partener de încredere al c`rui ]el este rezultatul pe o perioad` de lung` durat`.
S.C.: Ce m`suri a luat sec]ia economic` ca s` încurajeze [i s` u[ureze investi]ii suedeze în România de când ai început serviciul actual?
K.-G. F.: În afara raport`rii de rutin` a schimb`rilor sau îmbun`t`]irilor în legisla]ie - ca de exemplu despre legea investi]iilor aprobate de curând - încerc`m în diferite feluri s` sprijinim industria de export suedez`. Acest sprijin poate consta în a organiza programe de vizite pentru oamenii de afaceri, a ]ine contacte cu ministere [i autorit`]i precum [i a aranja [i duce la bun sfâr[it deplas`ri de oameni de afaceri. Cât putem de des, încerc`m s` vizit`m [i diferite alte ora[e [i la aceasta avem un mare ajutor din partea diferitelor camere de comer]. Anul trecut, ambasada (Suediei, n.n.) a participat cu un stand în cadrul pavilionului Suediei la târgul anual TIB de la Bucure[ti. Acest lucru va avea loc [i anul acesta. Prea adesea uit`m c` o investi]ie într'o ]ar` este de cele mai multe ori ini]iat` prin aceea c` o întreprindere începe s` vând` m`rfuri acolo [i începe, încetul cu încetul, s` cunoasc` ]ara [i industria acesteia. Aceast` cunoa[tere poate duce la rândul ei la aceea c` el sau ea se hot`r`sc s` investeasc` pentru a confec]iona un component sau anumite piese acolo. Prin aceasta vreau s` spun c` s` nu neglij`m faptul c` [i comer]ul cu m`rfuri poate duce la investi]ii fructuoase. Pe plan local încerc`m cât putem s` ]inem un contact strâns cu întreprinderile care s'au stabilit aici [i s` le inform`m despre activit`]ile în curs sau viitoare.
(Continuare [i fotografie în edi]ia pentru abona]i.)
Înapoi la începutul paginei!
© 1997 Curierul Românesc.
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.