CURIERUL ROMÂNESC

VIZITA PRE{EDINTELUI IEL}IN LA STOCKHOLM

Reportaj de Silvia Constantinescu.

(Fragment)

Între 2-4 decembrie 1997 pre[edintele Boris Iel]in, înso]it de peste 200 de persoane, dintre care 21 de persoane din conducerea suprem` a Rusiei, a vizitat Suedia.
1400 de poli]i[ti suedezi, la care se adaug` [i un num`r necunoscut de poli]ie secret`, au format corpul de securitate al pre[edintelui Boris Iel]in. Dintre membrii mai importan]i ai delega]iei au f`cut parte:
Boris E. Nem]ov, n`scut la 9 octombrie 1959; absolvent al facult`]ii de radiofizic`; din martie 1997 este prim viceprimministru în guverul Rusiei, cu r`spundere pentru energie, concuren]` [i probleme sociale, printre altele.
Evgenii M. Primakov, n`scut la 29 octombrie 1929; doctor în [tiin]e economice [i absolvent al institutului de studii orientale din Moscova; din ianuarie 1996 Ministru de Externe al Rusiei.
Vladimir B. Bulgak, n`scut la 9 mai 1941; absolvent al facult`]ii de electronic`, din martie 1997 vice primmnistru în guvernul Rusiei; r`spunde de probleme de [tiin]` [i tehnic`; pre[edinte, din partea rus`, a comisiei suedezo-rus` pentru comer] [i economie.
Alexei L. Nikiforov, n`scut la 11 iunie 1937; absolvent al institutului pentru rela]ii interna]ionale (MGIMO) [i al academiei pentru diploma]i din Moscova; din noiembrie 1997 ambasadorul Rusiei la Stockholm.
Viktor N. Stepanov, n`scut la 27 ianuarie 1947, licen]iat în filologie; din 1994 pre[edintele Republicii Karelia; în aceast` calitate, din ianuarie 1996, membru în noul Consiliu al Federa]iei Ruse.
Leonid P. Gorbenko, n`scut la 20 iunie 1939; absolvent al [colii de marin` din Kaliningrad [i al instiutului Plehanov - institut de economie, din Moscova; din octombrie 1996 guvernator al regiunii Kaliningrad; membru al parlamentului, camera superioar` [i membru al Consiliului Federal, în calitatea lui de guvernator.
Vadim A. Gustov, n`scut la 26 decembrie 1948; inginer geolog; din septembrie 1996, dup` alegerile regionale, guvernator al regiunii Leningrad; membru în noul Consiliu al Federa]iei Ruse, prin func]ia sa de guvernator.
Iurii A. Evdokimov, guvernator al regiuni Murmansc, prin alegerile din decembrie 1996, membru al parlamentului, camera superioar` [i în Consiliul Federal, prin func]ia sa de guvernator.
Leonid K. Polejaiev, n`scut la 30 ianuarie 1940; absolvent al facult`]ii de agronomie [i a academiei partidului comunist de [tiin]e sociale; din noiembrie 1991 guvernator al regiunii Omsk; membru în Consiliul Federal din 1996, prin func]ia sa de guvernator.
Sergei K. Dubinin, n`scut la 10 decembrie 1950; doctor în [tiin]e economice; din noiembrie 1995 pre[edintele B`ncii Centrale Federale.
Viktor N. Mihailov, n`scut la 12 februarie 1934; doctor în fizic` atomic`; din martie 1992 ministrul Energiei Atomice.
Serghei V. Stepa[in, n`scut la 2 martie 1952; doctor în [tiin]e juridice, fostul [ef al KGB-ului din Leningrad; din 1997 Ministru de Justi]ie al Rusiei. Serghei V. Iastrjembski, n`scut la 4 decembrie 1953; absolvent al institutului pentru rela]ii interna]ionale (MGIMO) [i al facult`]ii de istorie; din august 1996 [eful presei pre[edintelui Rusiei, tot de atunci [i adjunct al administra]iei preziden]iale [i consilierul [ef al pre[edintelui Iel]in în probleme de politic` extern`.
Sergei N. Almazov, n`scut la 2 februarie 1944. Generallocotenent; subinginer [i absolvent al [colii KGB din Minsk; din august 1996 director pentru noua poli]ie fiscal`, cu func]ie de ministru.
Oleg I. Pavlov, n`scut în 1951; absolvent al facult`]ii de finan]e din Kazan [i al academiei partidului comunist de [tiin]e sociale din Moscov; din iulie 1995 director al Serviciului de control valutar [i al exportului, cu func]ia de ministru.
Serghei E. Prihodko, diplomat de carier`, cu activitate, printre altele, în Cehoslovacia; din aprilie 1997, consilier preziden]ial cu probleme de politic` extern`.
Vladimir N. Sevcenko, de 13 ani [eful protocolului de la Kremlin.
Tatiana B. Ciacenko, n`scut` în 1960; absolvent` al facult`]ii de matematic` [i cibernetic`; din vara 1997 consilier preziden]ial.
Nicolai U. Drojdov, Secretar de stat [i ministru adjunct al comer]ului exterior, r`spunzånd de contactul mini[trilor cu parlamentul [i guvernul; în cadrul ministerului de comer] exterior, r`spunzånd de rela]iile de comer] exterior ale Rusiei cu ]`rile occidentale.
Alexander A. Avdeiev, n`scut la 8 septembrie 1946; absolvent al institutului pentru rela]ii interna]ionale (MGIMO); din 1996 ministru adjunct la Ministerul de Externe, r`spunzånd de rela]iile bilaterale ale Rusiei cu ]`rile europene.

*

Ca urmare a vizitei s-au încheiat o serie de acorduri bilaterale printre care: un acord cultural, potrivit c`ruia se vor m`ri contactele între cercet`tori [i [colile superioare din ambele ]`ri; un acord de colaborare între Ministerul de Justi]ie suedez [i cel rus, în vederea u[ur`rii schimburilor de informa]ii, vizite de studii [i schimburi [tiin]ifice; un acord între poli]ia regal` suedez` [i poli]ia economic` rus` în vederea combaterii infrac]iunilor în domeniul fiscal; un acord legat de colaborarea în domeniul cercet`rii spa]iale, atmosferice [i de mediu; un acord în domeniul energiei atomice, care cuprinde reguli de securitate în cadrul folosirii energiei atomice. Deja din 1992 Suedia a colaborat cu Rusia în acest domeniu. 33 de milioane de coroane au fost alocate pån` acum.

*

S-a semnat [i un contract de plata crean]elor suedeze, care î[i au origina în garan]ii de stat de export, din timpul Uniunii Sovietice. Concret aceasta înseamn`: * anumite sume care au scaden]` în perioada 1996-01-01-1999-03-31 se amån`; * o parte din datoriile mai vechi se vor pl`ti conform unui plan de "egalizare" începånd cu 1 aprilie 1999; * suma de baz` care este stipulat` în contract se va pl`ti, conform unui plan de amortizaare, între februarie 2002 pån` la sfår[itul lunii august 2016. Pentru o sum` mai mic` se prelungesc pl`]ile pån` în 2020; acordul cuprinde, pentru crean]ele suedeze, aproape 900 de milioane de corane. Acordul s-a încheiat între Ministerul de Finan]e suedez [i cel rus, în baza "prncipiului multilateral", care s-a încheiat între Rusia [i ]`rile creditoare, a[a numitul "Clubul din Paris", la 29 aprilie 1996, care acord` Rusiei o perioad` de 3 ani de stabilizare economic` [i un program de reforme, care s` se efectueze în colaborare cu Fondul Valutar Interna]ional (IMF).

*

Pe data de 3 decembrie Boris Nem]ov [i Pierre Schori, în cadrul vizitei preziden]iale au dus o serie de tratative. Pierre Schori a prezentat planul suedez de dezvoltare cu Rusia, care pentru anul 1997 a fost de aproape de 160 de milioane de coroane. Colaborarea va fi mai ales în domeniul transferului de cuno[tiin]e, în special legate de dezvoltarea democra]iei, reforme legate de economia de pia]`, sociale [i de mediu. Un punct important de pe ordinea de zi a fost [i discutarea a ceea ce se nume[te "ini]iativa Iel]in", lansat` deja în var`, care const` în aceea c`, în urm`torii 5 ani, [efi tineri de întreprinderi ruse s` fac` practic` în str`in`tate. Aceasta înseamn` concret c` 1000 de persoane din regiunea de nord-vest a Rusiei [i Moscova vor face practic` în Suedia. Programul se va pune în practic` prin SIDA în colaborare cu "Föreningen Norden", [i înseamn` 6 s`pt`måni în Suedia, în dou` etape, care vor consta din o s`pt`mån` de teorie [i dou` de practic`. Se a[teapt` ca peste 200 de [efi de întreprinderi s` soseasc` în Suedia, pe an. Deja în aprilie, anul viitor, vor sosi între 15-20 de [efi de întreprindere. Acest program se va completa cu un schimb de tineri politicieni, care vor avea un program de vizit` calificat. Guvernul va mai aloca 11 milioane de coroane pentru securitatea la foc [i fizic` la centralele atomice din peninsula Kola [i pe Sosnovy. În afar` de aceste colabor`rii se vor mai desf`[ura [i colabor`ri în domeniul social, în combaterea r`spåndirii HIV, prin preg`tirea de personal adecvat de c`tre Suedia, finan]area par]ial` a unui proiect de refolosire a metalelor în Murmansc, un proiect care are ca scop creiarea unei re]ele culturale între oamenii de cultur` din jurul M`rii Baltice, ca [i editarea unui nou lexicon suedez - rus, rus - suedez, etc.

*

Foto Boris Ieltin [.a.
"Consilierul de pres` rus îi
spune pre[edintelui Iel]in,
probabil,
c` Japonia [i Germania
nu au arme nucleare".
Foto: Silvia Constantinescu.

Vizita preziden]ial` rus` a fost, indiscutabil, un eveniment deosebit în via]a politic` suedez`, cu atåt mai deosebit` cu cåt vizitele din aceast` parte a lumii n-au fost foarte dese. În acest secol au avut loc vizita ]arului Nicolai II, în 1909, Nikita Hrusciov în 1964, Mihail Garbaciov în 1991.
O astfel de vizit` atrage dup` sine [i o puzderie de ziari[ti care sper` s` poat` pune întreb`ri direct pre[edintelui Rusiei. Aproximativ 300 de ziari[ti str`ini [i suedezi s-au acreditat. {i eu m-am acreditat în dorin]a de a-i pune cåteva întreb`ri direct pre[edintelui Iel]in, atåt pentru CURIERUL ROMÅNESC cåt [i pentru Radio BBC, a[a cum convenisem cu domnul Petre Clej. Considerasem c` este o ocazie unic` s` primesc r`spuns, de la pre[edintele Iel]in, la cåteva întreb`ri legate de interesele Romåniei, ca de exemplu: despre tezaurul Romåniei care înc` se mai afl` în Rusia, despre retragerea trupelor ruse[ti de pe teritoriul Republicii Moldova, despre pozi]ia Rusiei fa]` de hot`rårea Romåniei de a intra în NATO [i Uniunea European`, ca [i despre tratatul romåno-rus.

(Continuare [i fotografie în edi]ia pentru abona]i.)

Înapoi la începutul paginei!

© 1997 Curierul Românesc.

Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.