CURIERUL ROMÂNESC

"ROMFEST SI-A ÎNDEPLINIT PROMISIUNEA SI MENIREA SI CA SI LA CELELALTE EDITII,
TOATĂ LUMEA SI-A PUTUT EXPRIMA PUNCTUL DE VEDERE."

Silvia Constantinescu: Cine esti, Andrei Badin?

Andrei Bădin: Împlinesc 31 de ani în luna ianuarie a anului viitor. Despre activitatea mea de pĺnă acum pot să vă spun că pĺnă în februarie 1990 am lucrat în învătămĺnt, mai precis ca pedagog la Liceul Energetic din Bucuresti.

Foto: Andrei Badin.
Andrei Badin.
Foto: A-M Ciupitu/ © CR.

După 1990, după un scurt periplu în Partidul National Liberal - care atunci mi se părea cea mai bună variantă pentru iesirea Romĺniei din profunda criză a celor 50 de ani de comunism, am ales jurnalistica. Am lucrat la săptămĺnalul "Expres" si am colaborat la alte publicatii iar apoi din decembrie 1990 am început să lucrez la cotidianul "Romĺnia liberă", unde pentru început am fost la Sectia "Cultură", fiind adus de Tia Serbănescu si Mihai Creangă, mentorii mei în presă si cărora le voi păstra întotdeauna recunostintă pentru ceea ce m-au învătat. Apoi pĺnă în 1995 am trecut pe la diverse sectii ale ziarului, politică, reporteri speciali si sectia de stiri a ziarului, agentia ARPRESS. Din 1995 pĺnă în 1996 am lucrat la sectia "reporteri speciali" a cotidianului "Evenimentul Zilei", iar de atunci si pĺnă în prezent la ziarul "Ziua". În tot acest răstimp am colaborat la diverse medii, printre care Televiziunea Romĺnă, al cărui corespondent am fost în Danemarca, Canada, Spania, Luxemburg, Olanda si Belgia, Radio Romĺnia, Radio Europa liberă, Vocea Americii precum si a mai multor publicatii din Exil: "Meridianul Romĺnesc" din California, "Lumea liberă" de la New York, "Dorul" din Danemarca, "Cuvĺntul Romĺnesc" din Hamilton si "Luceafărul Romĺnesc" din Montreal, precum si sporadic si alte medii. De cĺtiva ani realizez pentru suplimentul "Aldine" al cotidianului "Romĺnia liberă" rubrica "Agenda Casei Regale a Romĺniei", care mai apare sub semnătura mea si în săptămĺnalul "Meridianul Romĺnesc" din California si revista "Dorul" din Aalborg, Danmerca. Totodată sunt editor pentru Romĺnia al organizatiei "Balkan Media" de la Sofia, care are o publicatie în limba engleză despre mediile din Europa de Est, în special zona Balcanilor.

S.C.: Ai fost secretarul general al acestei manifestări. Cum ai intrat în legatură cu organizatorii ROMFEST?

A.B.: Practic legătura mea cu organizatorii, în spetă Comitetul International al ROMFEST, s-a făcut prin publicatia "Cuvĺntul Romĺnesc" din Hamilton, Canada si prin "Cĺmpul Romĺnesc" de la Hamilton, un loc de adevărată simtire romĺnească. Fiind corespondentul "Cuvĺntului Romĺnesc" în Romĺnia am fost invitat în mai multe rĺnduri la Cĺmpul Romĺnesc unde i-am putut cunoaste pe cei care fac parte din Comitetul International al ROMFEST. În primul rĺnd George Bălasu, directorul "Cuvĺntului Romĺnesc", Mihaela Moisin, secretar general de redactie la această publicatie si nu în ultimul rĺnd Parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa si poetul Zahu Pană de la New York. Am fost printre primii cu care a fost discutată varianta desfasurării ROMFEST la Bucuresti, mai ales că în noiembrie 1996 avusese loc schimbarea. Apoi la "Cĺmpul Romĺnesc" a avut loc o sedintă a Comitetului International la care am participat împreună cu profesorul Nicolae Ciachir, un binecunoscut istoric, care a fost numit presedintele Comitetului National. Împreună cu profesorul Ciachir am creat apoi Comitetul National, a cărui sarcină a fost organizarea ROMFEST si din care au făcut parte peste 20 de personalităti ale vietii publice, plus un reprezentant al Ministerului Apărării Nationale, mai ales în ideea că Biserica si Armata sunt două institutii ale statului romĺn, pe care se poate reclădi din nou Romĺnia.

S.C.: Cine a participat la această întrunire? A fost o întrunire a romĺnilor din exil, sau a celor din diaspora? A avut un caracter politic? A fost o reprezentare largă de opinii?

A.B.: La ROMFEST au participat cĺteva sute de oameni, din Occident, din teritoriile foste romĺnesti, din Tară. În privinta celor doi termeni, Exil si Diasporă, eu ca si ceilalti membri ai Comitetului International precum si a celui National am vorbit întotdeauna de Exil. Diaspora înseamnă cu totul altceva. A fost, dacă vreti, o încercare ca Exilul să se reîntĺlnească cu Tara si ca romĺnii din Tară si cei din Exil să construiasca ceva împreună. În privinta coloraturii politice nu cred că a existat o culoare politică preponderentă, în afară de curentul clar anticomunist al manifestării. A fost Dinu Zamfirescu de la liberali, Anca Cernea de la Tineretul Tărănist, reprezentanti ai altor curente, printre care si legionari. Fac această precizare deoarece stiu că toată lumea care nu este bine informată vorbeste despre ROMFEST ca o întrunire legionară. Nu, nu a fost o întrunire legionară si ROMFEST si-a îndeplinit promisiunea si menirea si la fel că si la celelalte editii toată lumea si-a putut exprima punctul de vedere. Bineînteles, în asemenea cazuri apar si deraieri, dar important este că fiecare să îsi poată spune punctul de vedere. Cred că ROMFEST a reprezentat o paletă largă de opinii si nimeni nu a fost cenzurat, dacă s-a limitat la cele 15 minute acordate fiecărui vorbitor. Stiu că au fost nemultumiri în această privintă, dar nu puteam să lungim la nesfarsit dezbaterile. Plus că important este să auzim si punctele de vedere ale altora, nu numai ale noastre, chiar dacă acestea sunt bune si argumentate. Multi din cei care nu au vrut să vină pe motiv că este o întrunire legionară poate vor întelege, cel putin acum, că nu a fost asa ceva.

S.C.: Care au fost problemele care le-a ridicat organizarea unei astfel de întruniri?

A.B.: Marea problemă a fost găsirea unei legături între diversele comunităti romĺnesti din întreaga lume. La început a fost greu, deoarece nu exista o bază de date cu romĺnii din Exil, adresele lor, si asa mai departe. A fost greu, cel putin pentru Europa, deoarece pĺnă acum ROMFEST-ul a avut loc numai în Statele Unite si Canada, iar nucleul de organizatori este de peste Ocean. Am întĺlnit reticente, nemultumiri, orgolii...
În plus au fost tot felul de discutii în privinta mult mediatizatei întĺlniri a Părintelui Calciu cu Patriarhul Teoctist. S-a spus că vrem să aducem bisericile din Exil sub conducerea patriarhului rosu, s.a.m.d. Acea întĺlnire, am spus si o repet, a fost o problemă personală a Părintelui Calciu si nu a avut nici o legatură cu ROMFEST. De altfel la ROMFEST singurul înalt ierarh prezent a fost Înalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul Nicolae al Banatului, sub a cărui oblăduire s-a si desfăsurat această întrunire. În rest probleme au fost cu contactarea organizatiilor romĺnesti din Bucovina, Herta, fosta Iugoslavie, Lituania si alte zone, de unde am vrut să vină reprezentanti. Si au venit în număr mai mare decât ne-am asteptat! Nu în ultimul rĺnd a fost problema banilor, dar am rezolvat-o si pe aceasta.

S.C.: Care a fost atitudinea autoritătilor romĺne fată de această întrunire?

A.B.: Autoritătile ne-au ascultat si practic dacă nu a fost vorba de un sprijin masiv sau implicare directă în organizare cel putin nu ne-au pus piedici. Primarul General al Capitalei, Viorel Lis, a pus ROMFEST-ul sub înaltul său patronaj si cred că a fost de ajuns atĺt, deoarece o implicare directă a autoritătilor ar fi dus la concluzia că este o întrunire a Puterii.

S.C.: Cum ai apreciat faptul că atĺt presedintele Romĺniei, seful guvernului romĺn, cĺt si ministrul de externe n-au participat la această întrunire? Care crezi că a fost cauza?

A.B.: Presedintele si primul ministru au trimis mesaje care au fost citite la deschiderea ROMFEST. De ce nu au participat personal? Prefer să nu comentez.

S.C.: S-a primit vreun ajutor financiar din partea guvernului Romĺniei? La ce a fost folosit acest ajutor?

A.B.: A existat un sprijin financiar din partea Guvernului necesar pentru tot felul de detalii tinĺnd de organizare. Guvernul ne-a ajutat prin domnul Valentin Hossu-Longin, director la Departamentul Informatiilor Publice, cu tot felul de detalii tinĺnd de organizarea reuniunii. Astfel am putut invita circa 25 de persoane din Basarabia, plus alte cĺteva din Bucovina, Herta si Voivodina, putĺndu-se astfel vorbi de o reprezentare a romĺniilor din teritoriile ocupate. În plus, domnul Hossu-Longin, un bun cunoscător al Exilului, ne-a ajutat cu tot felul de sfaturi, precum si cu punerea la dispozitie a publicatiiilor romĺnesti din teritoriile amintite. Deocamdată nu se poate vorbi de cĺt de mare a fost contributia, deoarece Guvernul încă nu ne-a dat nici un ban. Există un contract de sponsorizare prin care vor fi plătite tot felul de lucruri necesare pentru organizare ca chiria sălii, corespondentă, telefoane, faxuri si asa mai departe.

S.C.: Ce se întelege prin "tot felul de detalii tinĺnd de organizare"?

A.B.: Organizarea unei astfel de reuniuni a presupus tot felul de detalii, cum ar fi o masină, telefoane si faxuri, un mic aparat de secretariat folosit numai înainte de începerea Congresului, apoi din lipsa de bani renuntĺnd la acest aspect. Plus plata anumitor persoane care au lucrat, altele lucrĺnd benevol, ca de exemplu subsemnatul. Si mai sunt o multime de detalii, dar toate împreună reprezintă lucruri fără de care nu ar fi putut fi organizat ROMFEST-ul. Nu le enumăr pe toate, am dat doar cĺteva exemple.

S.C.: Au existat si alti sponsori?

A.B.: Da, au existat si alti sponsori, dar numai în servicii. Acestia au fost: Agentia de turism "Paralela 45", Asociatia Natională de Turism, Hotel Bucuresti, Palatul Elisabeta si Dacia Pitesti. De la toate aceste firme am putut obtine locuri de cazare, un autoturism pentru Secretariat si sustinerea receptiei de deschidere. În plus o parte din bani de la Guvern pentru receptia de închidere unde au fost 184 de persoane, dar numai 29 dintre acestea au achitat tacĺmul.

S.C.: Deci CURIERUL ROMĹNESC se numără printre cei putini care au plătit taxa de 100$, în care era inclus si "tacĺmul", plus 40$ pentru fotograful nostru, care a însemnat "tacĺmul". Unor persoane invitate la ROMFEST li s-a oferit pe perioada lucrărilor hotel gratuit. Printre acestea am fost si eu. Cui i s-a oferit această gratuitate si care a fost criteriul de apreciere cui să i se ofere hotel gratuit?

A.B.: Am avut niste camere date în sponsorare de Hotel Bucuresti si două la Palatul Elisabeta, plus cĺteva cumpărate la un alt hotel. În general aceste locuri de cazare au fost date pentru cei veniti din teritoriile romĺnesti din apropierea granitelor, cele amintite mai sus, Basarabia, Bucovina, Voivodina.
În rest le-am asigurat cazare celor care nu aveau unde sta în Bucuresti, cei fără rude sau fără conditii financiare.Toată lumea care ne-a solicitat acest lucru a obtinut tot sprijinul necesar din partea noastră.

S.C.: În afară de hotel, eu vă sugerasem pentru călatoria la Bucuresti ca TAROM-ul să sponsorizeze măcar o parte din călătorii.

A.B.: Noi am facut cereri repetate la TAROM pentru a ne acorda o sponsorizare pentru bilete de avion. Detaliile le cunoasteti. Ni s-a promis, iar apoi s-a revenit. Nu as vrea să insist asupra acestor detalii nici asupra cauzelor care au dus la neacordarea sponsorizării. Pot spune doar că TAROM, reprezentĺnd compania natională a Romĺniei ar fi putut acorda o sponsorare pentru bilete de avion, care ar fi făcut ca multi romĺni să vină la această importantă reuniune romĺnească. Nu a fost asa, si fără îndoială bănuiesc că a existat un motiv bine întemeiat. În schimb as vrea să subliniez că dacă TAROM nu ne-a dat nici măcar un răspuns scris, British Airways ne-a anuntat în timp util că nu ne poate da sponsorizarea, nu ca TAROM, care ne-a amĺnat pănă pe ultimele zile, iar apoi renuntĺnd. Sper, repet, din motive bine întemeiate.

S.C.: Cum apreciati reusita acestei întruniri?

A.B.: Fiind organizator nu vreau să apreciez în vreun fel ROMFEST-ul. Pot să spun numai că principalul scop al ROMFEST-ului cred că a fost îndeplinit: oamenii s-au putut cunoaste si crea punti de legatură între ei. Comunicarea este cel mai important lucru si de aici poate fi construit ceva. Participantii pot spune dacă ROMFEST a fost un succes sau nu si fără îndoială, doamnă Constantinescu, în paginile CURIERULUI ROMĹNESC veti oglindi această manifestare cu bune si cu rele, asa cum e si normal. Apropierea Exilului cu Tara cu lucrurile bune si cele rele, cu deficientele de organizare care au existat, trebuie să fie baza organizării viitorului ROMFEST, unde sper să fie prezenti si mai multi romĺni, în ideea că fiecare si toti împreună putem face ceva pentru Tară. Trebuie să terminăm cu blestemul Exilului dezbinat si să demonstrăm, Dumneavostră si noi cei de acasă, că putem face ceva pentru Tară, acest lucru chiar dacă, atĺt unii cĺt si altii, suntem nemultumiti de mersul lucrurilor si că Schimbarea din Noiembrie 1996 nu s-a produs atĺt de repede precum speram. În altă ordine de idei vreau să subliniez reusita actiunii de strĺngere de semnături pentru acordarea Premiului Nobel pentru Pace Majestătii Sale Regelui Mihai. Am strĺns mai multe semnături decĺt speram, iar după ce presa a scris despre actiunea noastră am primit mesaje de sustinere din toată lumea, iar mai multe organizatii, printre care si Alianta Civică, ne-au trimis mii de semnături. A fost un exemplu că Romĺnii pot fi solidari în a sustine cauza natională.

De aici se poate reveni la:

"ROMFEST 1998 (I)"

Înapoi la începutul paginei!

© 1998 Curierul Românesc.

Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.