|
SEMINARUL
"AVOCATUL POPORULUI SI PRINCIPIUL ACCESULUI LA ACTELE PUBLICE -
INSTRUMENTE DE CONTROL ÎNTR-O DEMOCRATIE REALĂ"
ETAPA A II-A DE LA BUCURESTI, 22-27 APRILIE 1998.
Reportaj de Silvia Constantinescu (partea II-a).
Prezentarea seminarul "Avocatul Poporului si Principiul
Accesului la Actele Publice - instrumente de control într-o democratie
reală", pe care CURIERUL ROMĹNESC l-a initiat si organizat, în
colaborare cu sprijinul financiar al Institutului Suedez si al Camerei
de presă a Ministerului Afacerilor Externe al Suediei, la care au
colaborat, cu organizarea la Bucuresti, Avocatul Poporului din Romĺnia,
Alianta Civică, LADO, Radio Romĺnia, si care s-a desfăsurat între 7-12
martie la Stockholm si între 23-27 aprilie la Bucuresti, a.c. a început
deja în numărul 1/98 si a continuat în numărul 2/98 al CURIERULUI
ROMĹNESC. Prezint în continuare partea a 2-a a celei de a doua etape -
etapa Bucuresti.
24
APRILIE: ZIUA A TREIA
În sala "Omnia" din clădirea Senatului Romĺniei delegatia suedeză a
întĺlnit politicieni, studenti si mass-media, cărora le-a vorbit despre
traditia suedeză a "Avocatului Poporului" si despre importanta legii
"Principiul Accesului la Actele Publice" în Suedia. A urmat o discutie
vivace între cei prezenti în sală si cei doi reprezentanti suedezi,
după care d-ul Paul Mitroi a invitat delegatia suedeză la prĺnz, la
restaurantul Senatului. A fost prezent si Ambasadorul Suediei la
Bucuresti, Gunnar Nils Revelius si alti reprezentanti de la LADO si
"Avocatul Poporului" de la Bucuresti. În timpul mesei au avut loc
discutii despre cum functionează în Romĺnia această institutie si
despre problemele care apar.
 |
Georgiana
Macavei.
Foto: S.Constantinescu/© CR.
La ora 13,30, Alianta Civică a
organizat o
conferintă de presă legată, în principal, de "principiul accestului la
actele publice".
Înainte de începerea etapei a doua a seminarului, adică etapa
Bucuresti, trimisesem un fax la cabinetul Presedintelui Romĺniei si
luasem si legătura telefonică cu domnisoara Alexandra Caracoti,
secretara d-ului Emil Constantinescu, prin care solicitasem ca
delegatia suedeză să fie primită de Presedintele Republici. Consideram
că această primire va fi o garantie că de la cel mai înalt for se va
sprijini si în Romĺnia o lege ca cea din Suedia, a "principiului
accesului la actele publice a cetăteanului".
Si din partea "Avocatului poporului" din Romĺnia, ca si din partea
Aliantei Civice, prin d-ul Petre Chivu, s-au făcut demersuri în acest
sens. D-ul Chivu îmi comunicase că vom fi primiti de d-na Petre,
consilier prezidential, dar eu speram că Presedintele Constantinescu ne
va primi personal. Si asa a fost! Presedintele Emil Constantinescu a
primit atĺt delegatia suedeză cĺt si organizatorii romĺni la Palatul
Cotroceni. Întĺlnirea a fost deosebit de interesantă si Presedintele
Constantinescu, la sugestia CURIERULUI ROMĹNESC, a promis să fie
"patronul" acestui seminar. S-a propus ca la un an de la aceast
seminar, să se reîntĺlnească cu organizatorii acestei actiuni, urmĺnd
să se facă o analiză a ceea ce s-a realizat din aceată colaborare
romĺno-suedeză, si în ce măsură modelul suedez a influentat crearea
unei opinii favorabile legiferării în Romĺnia a unei legi similare.
După întĺlnirea cu Presedintele Romĺniei s-a făcut o vizită la muzeul
Cotroceni. La orele 17,00 delegatia suedeză a vizitat Muzeul Tăranului
Romĺn, unde a fost întĺmpinată de d-ul Romulus Rusan si directorul
Muzeului, iar după vizita muzeului oaspetii au fost invitati la o
gustare într-o pitorească ambiantă. Desi toate vizitele si înĺlnirile
din această zi s-au petrecut într-un ritm chiar mai alert decĺt la
Stockholm, timpul n-a ajuns si pentru vizitarea Muzeului de Istorie,
asa cum fusese programat, căci la ora 19,00 delegatia suedeză, împreună
cu ambasadorul Suediei, Gunnar Nils Revelius, au fost invitati la
Ateneul Romĺn, unde concerta Dan Grigore.
 |
D-ul
Petre Chivu.
Foto: Silvia Constantinescu.
25 APRILIE: ZIUA A PATRA
Discutasem cu colabo-ratorii romĺni ca sĺmbătă, 25 aprilie si duminică,
26 aprilie să se organizeze niste vizite în locuri de cultură din
împrejurimile Bucurestiului, si eventual o vizită la Castelul Bran,
căci povestirile depre Dracula fascinează imaginatia suedezilor.
Intentia era să dăm posibilitatea delegatiei suedeze să vadă si altă
fată a Romĺniei. Trebuie să recunosc că organizatorii romĺni au găsit o
solutie exceptională: au combinat plăcutul cu utilul, adică întĺlniri
de muncă cu vizite culturale. Transportul pe toată perioada sederii a
fost asigurat de 3 autoturisme, puse la dispozitie de d-ul Băcanu,
directorul executiv al ziarului Romĺnia Liberă. Cu aceste autoturisme
ne-am deplasat mai întĺi la Ploiesti.
Aici a fost organizată o întĺlnire cu prefectul Judetului Prahova,
Romeo Octavian Hanganu, Presedintele Curtii de Apel, Ioan-Nicolae Fava
si alti membri din conducerea judetului. Claes Eklundh si Kjell
Swanström au făcut un scurt istoric al Avocatului Poporului, accentuĺnd
pe importanta acestei institutii la nivel local, aspect interesant
pentru conducerea judetului. A avut loc si o conferintă de presă cu
reprezentantii presei locale. A urmat apoi o vizită la MEFIN S.A.-
Sinaia, care produce pompe fabricate după licente Bosh. Directorul
general, Tiberiu Popescu, a pezentat întreprinderea, planurile de
viitor, dar a si arătat deschis că sunt interesati să găsească
actionari. Tiberiu Popescu a invitat oaspetii la lunci. După masă s-au
vizitat Palatele Peles si Foisor (fostă resedintă a familiei Ceausescu).
Călătoria a continuat la Brasov, unde delegatia suedeză a fost primită
de prefectul judetului Brasov, Ion Nicolae Opris si viceprimarul
Brasovului, Corneliu Zota. Claes Eklundh si Kjell Swanström au făcut si
aici o pezentare a institutiei suedeze a "Avocatului Poporului" si cum
se aplicat în Suedia, la nivel local, "Principiul accesului la actele
publice". Prefectul judetului Brasov, Ion Nicolae Opris, ca si
viceprimarul Corneliu Zota, au prezentat situatia politico-economică a
judetului, dĺnd nastere la o discutie foarte interesantă despre
diferentele dintre cele două tări, dar si în ce mod ar contribui aici o
lege ca cea suedeză a accesului cetăteanului la actele publice. S-a
înnoptat în Poiana Brasov, ca oaspeti ai prefectului Opris si
viceprimarului Zota.
24 APRILIE: ZIUA A
CINCIA
La ora 9,00 toată lumea, prin aceasta întelegĺnd Claes Eklundh, Kjell
Svanström, Octavian Ciupitu, Georgiana Macovei, Petre Chivu, Ilie
Vlăsceanu si eu ne-am întĺlnit la micul dejun, si nepresati de timp si
scheme pe care trebuia să le respectăm, am stat mai mult de vorbă
despre vizita care se apropia de sfĺrsit, despre ceea ce le-a plăcut
sau nu oaspetilor, despre părerea lor despre Romĺnia, acum cĺnd au avut
prilejul s-o vadă si cĺnd nu mai era "o tară pe harta lumii", etc.
Domnul Ilie Vlăsceanu a avut buna inspiratie să aplice o traditie
bărbătească-tărănească, adică atunci cĺnd tăranul pleacă la muncă dis
de dimineată, să se învioreze mai întĺi cu un păhărel de tuică.
Oaspetii suedezi n-au avut încotro si s-au supus traditiei! Acestă
initiativă a dat o vivacitate deosebită discutiilor, care altfel, sunt
convinsă, ar fi fost îngrădite de regulile de protocol. În jur de ora
10 am ajuns la Castelul Bran, îndeplinind cu aceasta una din dorintele
arzătoare ale celor doi suedezi, care văzuseră toate filmele si
citiseră tot despre Dracula. Aici am fost întĺmpinati de directorul
muzeului, d-ul Raul P. Mihai, care a făcut cu mult humor o prezentare
splendidă a castelului, îmbinĺnd informatii reale de istorie cu
legendele despre Castelul Bran si împrejurimi, lăsĺnd să trăiască mai
departe fantezia despre Dra-cula, dar accentuĺnd pe istoria adevărată,
despre care oaspetii nu stiau nimic.
A fost o zi splendidă, cu soare! Aceata a favorizat vedera unui peisaj
splendid pe drumul spre Bucuresti. Era Duminică. Oaspetii suedezi au
putut vedea, de-a lungul soselei, oameni îmbrăcati frumos, în costume
nationale, care stăteau pe bănci, în fata casei. Fenomenul era cu atĺt
mai indedit, cu cĺt în Suedia, dacă traversezi tara de-a lungul si de-a
latul, nu vezi tipenie de om în fata frumoaselor, de altfel, dar total
"neînsufletitelor" case de tară suedeze! Ne-am oprit de cĺteva ori pe
drum. Domnul Petre Chivu le-a făcut cadou oaspetilor brănză în cosulet,
pe care a cumpărat-o de la tăranii care-si expuneau produsele de-a
lungul soselei. La Rucăr am oprit pentru masa de prĺnz. CURIERUL
ROMĹNESC a oferit celor trei soferi prĺnzul aici, ca un foarte mic gest
de multumire pentru un servicui ireprosabil.
Arhitectul Octavian Ciupitu îsi propusese să nu-i lase pe Claes Eklundh
si Kjell Swanström să părăsească Romĺnia fără să aibe măcar o
introducere în istoria si istoria arhitecturii romĺnesti. Asa că ne-am
oprit pe drum la Cetatea de Scaun din Tĺrgoviste, unde din Turnul
Chindiei le-a prezentat toată istoria cetătii. De aici popas la Palatul
Mogosoaia, alt prilej de a le da oaspetilor informatii despre istoria
si artitectura romĺnească. As vrea să subliniez că, Claes Eklundh si
Kjell Swanström, pe care am ajuns să-i cunosc destul de bine datorită
nenumăratelor contacte pentru pregătirea seminarului, sunt niste
persoane foarte interesate de istorie, istoria artei si muzică clasică.
Aceste interese au făcut ca acestia să urmărească cu multă atentie
prezentările arh. Ciupitu.
 |
D-ul
Ilie
Vlăsceanu.
Foto: Silvia Constantinescu/© CR.
Dar ceea ce a făcut prezentarea si mai
interesantă a fost faptul că arh. Ciupitu este un bun cunoscător atĺt
al istoriei si istoriei artei romĺnesti cĺt si suedeze si universale,
ceea ce a dus la o prezen-tarea comparată a fenomenelor de istorie si
istoria artei din Suedia si Romĺnia, la ceea ce apropie aceste două
tări, dar si la ceea ce le desparte.
Începusem să fim presati de timp, căci la ora 18,00 oaspetii era
invitati la o "măsă de adio", oferită de colaboratorii de la Bucuresti.
Dar arh. Ciupitu a fost de neclintit în hotărĺrea de a le prezenta
oaspetilor locul unde a fost Turnul Coltea, atĺt de strĺns legat de
"relatiile romĺno-suedeze". Sufletul celor doi oaspeti era acum plin de
cunostiinte de artă si istorie romĺnească, asa că ne-am îndreptat către
restaurantul hotelului unde era cazati Claes Eklundh si Kjell Swanström
si unde avea să aibe lor "masa de adio", la care au participat însă
numai d-ul Paul Mitroi, Petre Chivu, Georgiana Macavei, Ilie Vlăsceanu
si Eugen Chirovici din partea romĺnă. A fost prezent si D-ul Gunnar
Nils Revelius, ambsadorul Suediei la Bucuresti. Ar trebui să subliniez
că ambasadorul Suediei a fost prezent la această actiune de la început,
în cele mai multe momente, spre deosebire de ambasadorul de atunci al
Romĺniei la Stockholm, Nicolae Ionescu, care n-a vrut să participe nici
un moment în cele 5 zile la Stockholm. "Masa de adio" s-a desfăsurat
într-o atmosferă cu adevărat plăcută. Claes Eklundh si Kjell Swanström
au promis să întretină aceste relatii, ba chiar să revenină în Romĺnia
cu prelegeri despre rolul "Avocatul Poporului" si "Principiul Accesului
la Actele Publice" la nivel local, unde nevoia este foarte pregnantă.
Mai mult, au promis să primească cĺtiva studenti de la facultatea de
drept, care să aibe posibilitatea să studieze la fata locului cum
functioneză instituta "Avocatului poporului" în Suedia. D-ul Gunnar
Nils Revelius a promis tot sprijinul, subliniind reusita actiunii,
precum si faptul că acest seminar a fost cea mai mediatizată actiune
suedeză în Romĺnia.
Etapa a doua a seminarului "AVOCATUL POPORULUI SI PRINCIPIUL ACCESULUI
LA ACTELE PUBLICE - INSTRUMENTE DE CONTROL ÎNTR-O DEMOCRATIE REALĂ" s-a
sfĺrsit. Voi continua să prezint ecourile acestui seminar, cĺt si din
"culisele organizării seminarului". Dar doresc acum să aduc multumiri
colaboratorilor romĺni pentru că au făcut posibil ca ideea mea să
devină realitate, si în special, domnilor Paul Mitroi, P. Băcanu, Ilie
Vlăsceanu, Petre Chivu si Georgiana Macavei, ziaristilor care au făcut
o deosebit de competentă mediatizare a seminarului: Daniela Iancu,
Corina Tudose pentru programul excelent prezentat la TVR-1 despre acest
seminar, Elenei Perdichi pentru emisiunile de la Radio Romĺnia, lui
Eugen Chirovici pentru pagina despre Suedia realizată în Cotidianul si
lui Marius Hosu de la Adevărul, cărora le exprim nu mumai multumirile
mele pentru colaborare, dar si aprecierile mele pentru munca
profesională depusă.
Înapoi la începutul paginei!
© 1998 Curierul
Românesc.
 Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu
acces gratuit.
|