CURIERUL ROMÂNESC

DISKRIMINERINGSOMBUDSMANNEN - DELEGATUL GUVERNULUI PENTRU PROBLEME DE DISCRIMINARE,

MARGARETA WADSTEIN:

"LEGEA SUEDEZ~ INTERZICE DISCRIMINAREA DIN MOTIVE DE RAS~, ORIGINE ETNIC~, CONVINGERI RELIGIOASE."

Interviu realizat de Silvia Constantinescu.

Din 1986 exist` în Suedia un delegat pentru probleme de discriminare etnic`. Acest serviciu a fost stabilit pe baza legii împotriva discrimin`rii etnice din 1986, înlocuit` dup` aceea de legea cu acela[i nume din 1994.
Discriminarea etnic` este definit` în lege ca fiind atunci când o persoan` sau un grup de persoane sunt tratate nedrept în compara]ie cu al]ii sau când sunt în alt fel subiectul unui tratament nedrept sau injurios din motive de ras`, culoarea pielei, origine na]ional` sau etnic` sau credin]` religioas`. Conform acestei legi, delegatul pentru probleme de discriminare etnic` trebuie s` ac]ioneze pentru a combate discriminarea etnic` în câmpul muncii [i alte sfere ale vie]ii sociale. Pentru aceasta, delegatul va ac]iona împotriva rasismului [i xenofobiei. Delegatul pentru probleme de discriminare etnic` are urm`toarele sarcini: -prin sfaturi [i pe alte c`i asem`n`toare s` contribuie ca cel care este expus la discriminare etnic` s`-[i poat` exercita deplin drepturile; -prin tratative cu autorit`]i, întreprinderi [i organiza]ii precum [i prin crearea de opinie, informare [i în alt mod asem`n`tor s` ia ini]iativ` pentru m`suri împotriva discrimin`rii etnice; -s` propun` guvernului modific`ri de legisla]ie [i alte m`suri care sunt destinate combaterii discrimin`rii etnice. De la 1 iulie 1994, delegatul poate reprezenta solicitantul de loc de munc` discriminat în tribunalul muncii. Delegatul pentru probleme de discriminare etnic` nu se ocup` de discriminare de sex, handicap sau vârst`.
Delegatul pentru probleme de discriminare etnic` nu poate modifica hot`rârile tribunalelor sau s` aplice pedepse. Libertatea sa de ac]iune este limitat` [i în alte cazuri. De exemplu, atunci când o persoan` este tratat` necorespunz`tor dar nu exist` dovezi pentru aceasta sau când lipsesc dovezi c` aceasta depinde de originea str`in` a persoanei. Dac` un patron trateaz` necorespunz`tor pe un solicitant de munc` sau pe un salariat, delegatul pentru probleme de discriminare etnic` poate, în anumite circumstan]e, s` deschid` un proces în tribunalul muncii, dac` organiza]ia salaria]ilor respectivi nu o face, iar cazul este de importan]` principial` sau dac` exist` alte motive speciale pentru aceasta.
Legea consider` c` este în primul rând obliga]ia organiza]iei salaria]ilor respectivi ca s` reglementeze tratarea necorespunz`toare atât a solicitan]ilor de lucru cât [i a salaria]ilor. Un patron este obligat, la îndemnul delegatului pentru probleme de discriminare etnic`, s` se prezinte la tratative [i s` prezinte informa]iile care se refer` la rela]iile patronului fa]` de solicitantul de munc` sau fa]` de salariat [i care sunt necesare pentru activitatea delegatului. Autorit`]ile trebuie s` participe la tratativele ordonate de c`tre delegatul pentru probleme de discriminare etnic` [i, în cadrul activit`]ii proprii, s` acorde delegatului ajutorul solicitat. Num`rul reclama]iilor înregistrate anual la delegatul pentru probleme de discriminare etnic` este de circa 900. La acestea se adaug` nenum`rate l`muriri f`cute la telefon.
Delegatul pentru probleme de discriminare etnic` este în prezent Margareta Wadstein. Ea are un grup de lucru format din doi anchetatori, dou` ajutoare de anchetatori [i un registrator.

Adresa lor este: DO, 103 33 Stockholm, telefon: 08-23 74 50.

Foto: Margareta Wadstein.
Margareta Wadstein.
Foto: Silvia Constantinescu/©CR.

Silvia Constantinescu: Te rog s` începi prin a povesti câte ceva despre tine, c`ci Curierul Românesc are o tradi]ie veche în a-l întreba pe cel intervievat cine este, ca cititorii no[tri s` afle de la persoana intervieviat` câte ceva despre ea îns`[i.

Margareta Wadstein: Sunt o femeie de cincizeci [i trei de ani, jurist` de tribunal, [i am lucrat profesional la tribunal aproape toat` via]a, în afara unei întreruperi de cinci ani când am fost numit` delegat pentru egalitatea femeii cu b`rbatul. A[a c` am o preg`tire care consider c` se potrive[te pentru noua mea munc`. Eu, la fel ca multe alte femei, sunt ambi]ioas`. Sunt singur`, nu am copii, m-am consacrat muncii mele profesionale. Al`turi de munca mea la tribunal, am fost activ` în probleme ca drepturile omului [i am lucrat voluntar în organiza]ii f`r` profit în timpul meu liber, în pu]inul timp liber pe care îl am. Mai înainte, când aveam ceva mai mult timp, adic` timp liber organizat, am fost activ` la popice, a[a c` am fost [i interesat` de sport. {i acest lucru l-am f`cut la nivel de elit`.
Dar timpul a început s`-mi ajung` din ce în ce mai pu]in [i atunci n-am mai vrut s` continui, c`ci nu mai puteam s` m` men]in la acela[i nivel. Când fac ceva, vreau s` o fac cum trebuie. Am fost curioas` s` fac [i alte lucruri, ca de pild`, limbi str`ine, s` c`l`toresc, etc. Se poate spune c` ceea ce fac acum, s` lucrez cu probleme de discriminare etnic`, este s` c`l`toresc în Suedia, ca s` cap`t multe experien]e despre multe alte culturi decât cea suedez`. Sunt delegatul pentru discriminare etnic` de la 1 ianuarie [i consider c` am o bun` experien]` profesional` dup` ce am lucrat în probleme de discriminare a femeilor, acum când lucrez cu discrimare etnic`. Chiar [i aceast` autoritate care func]ioneaz` cu opt persoane o recunosc, c`ci este [i aceasta tot o autoritate mic`, ca cea la care am lucrat anterior. Eu nu am prea mult` experien]` legat` de probleme etnice, în schimb, în cadrul anului trecut am cercetat o nou` propunere de lege care este prelucrat` de guvern pentru a deveni o propunere pentru parlament, o nou` lege împotriva discrimin`rii etnice pe pia]a muncii.
Prima dat` când am fost în contact cu probleme etnice a fost în paralel cu munca mea de judec`tor la tribunalul de prim` instan]` din Stockholm, unde am lucrat atât cu cazuri de infrac]iuni cât [i cu litigii. Prin munca pe care o desf`[or acum pot s` influen]ez [i poate chiar s`-mi avansez pozi]ia, s` creez ceva nou, s` iau ini]iativ`, s` g`sesc solu]ii.

S.C.: Cum devii delegatul guvernului cu probleme de discriminare? E[ti ales, e[ti numit, e[ti...

M.W.: Eu am fost numit` de guvern [i am fost [i întrebat` de c`tre ministrul integr`rii dac` a[ fi vrut s` fiu delegat cu probleme de discriminare. A[a c` aceasta nu este ceva ce ceri tu, ci e[ti solicitat. {i mi-am ar`tat a[a de mult interesul, încât atunci când Blomberg m-a sunat s` m` solicite, dup` câteva zile de gândire - c`ci aceasta este o munc` destul de supus` la riscuri, dar [i în care trebuie s` fii elocvent [i s` îndr`zne[ti s` iei atitudine [i s` nu-]i fie fric` - atunci m-am hot`rât, c`ci am considerat c` mi se potrive[te destul de bine. Aceasta este o numire pe timp de [ase ani.

S.C.: Este limitat? Nu ai voie s` stai mai mult?

M.W.: Ba da, pot s` stau mai mult, c`ci se poate prelungi mandatul, dar acest post este foarte mult condi]ionat de încredere, a[a c` dac` nu fac o treab` bun`, poate c` nu mi se prelunge[te mandatul. Munca aceasta este, în compara]ie cu delegatul de justi]ie, JO, mai pu]in independent`, deoarece sunt numit` de guvern, nu de parlament. A[ dori mai degrab` s` fiu numit` de parlament.

S.C.: Trebuie s` fie o în]elegere între guvern [i alte partide când numesc pe cineva în aceast` func]ie?

M.W.: Nu, nu este nevoie. Dar eu pornesc de la ideea c` atunci când o persoan` este numit` ca delegat pentru egalitate între femei [i b`rba]i, sau pentru handicapa]i, sau delegat de justi]ie, se alege o persoan` care nu este controversat` înc` de la început.

S.C.: Delegatii de justi]ie, JO, nu sunt persoane cu afinit`]i politice cunoscute. În cazul alegerii delegatului cu probleme de discriminare ce importan]` au p`rerile politice? Este mai indicat ca cel ales s` fie destul de neutral pentru ca acesta s` fac` o munc` bun` ?

M.W.: Munca mea este complet f`r` baz` politic`. Eu nu sunt membr` în niciun partid politic [i nici nu am lucrat politic în vre-un partid. În Suedia, guvernul desemneaz` de]in`torul postului de delegat cu probleme de discriminare. Uneori pot fi numiri mai politice, dar acest mod nu-l consider indicat. Ceea ce se cere îns` este s` fii jurist. Ei trebuie s` vin` la mine pentru ca s` le pun întreb`ri, s` discut cazuri de discriminare pe care le consider eu, pentru care am primit reclama]ii sau pe care le sesizez eu. De exemplu, un proprietar de apartamente care nu vrea s` închirieze locuin]` solicitantului de apartament cu motivarea c` exist` deja prea mul]i imigran]i în locuin]ele sale. Am chemat aici un proprietar de restaurant care nu las` s` intre în restaurantul s`u persoane de culoare neagr`, cu p`r negru, etc. Eu ca delegat cu probleme de discriminare, nu am prea mult` putere în ceea ce prive[te ace[ti patroni. Legea spune c` eu pot s` chem în fa]a tribunalului muncii un patron care încalc` legea, dar nu eu decid. Cel care a fost discriminat din punct de vedere etnic, ca de exemplu solicitantul de loc de munc`, sau salariatul care prime[te un salariu mai mic decât al altor persoane cu alt` apartenen]` etnic`, poate avea drept la desp`gubire ca urmare a unei asemenea înc`lc`ri de lege, dar eu trebuie s` fac dovad` în fa]a tribunalului muncii c` modul în carea a ac]ionat patronul a fost discriminatoriu. {i aceasta este o sarcin` foarte grea, care cere ca eu într-un fel s` pot traduce, s` pot intermedia tribunalului ce se întâmpl` în capul patronului. Exist` o propunere de lege care tocmai aceasta încearc`: s` nu se ]in` cont de scop, c`ci tratamentul propriuzis la care este supus solicitantul este cel ce este interesant.

S.C.: Suedia are, dac` ne uit`m în statistic`, 1,5 milioane locuitori care sunt imigran]i la prima sau a doua genera]ie. Situa]ia pe pia]a muncii este problematic`, nu numai pentru imigran]i, ci chiar [i pentru suedezi. Aici la tine vin, desigur, destul de mul]i care reclam` c` au fost etnic discrimina]i pe pia]a muncii. Cum selectezi cazurile cele mai importante? Ce anume î]i indic` dac` este vorba de o discriminare adev`rat` sau o închipuire?

M.W.: Discriminarea sim]it`? Eu trebuie s` sesizez dac` exist` semne concrete de discriminare. Dac` exist` ceva ce ajut` s` se compare persoana care este tratat` în alt fel.
Experien]a mea de judec`tor îmi d` indica]ii în acest sens. Lucrul acesta se vede destul de repede. Dac` o persoan` care face o reclama]ie spune c` "am solicitat o munc`, eu am o calificare mai bun` decât persoana care a primit locul de munc`" [i care are o alt` apartenen]` etnic`, atunci am ceva de care s` m` leg: se pot compara calific`rile, se poate constata dac` persoana respectiv` are o concep]ie corect`, [i dac` ea este, într-adev`r, mai bine calificat`, atunci trebuie s`-l întreb`m pe patron de ce angajeaz` o persoan` mai pu]in calificat` cu o alt` apartenen]` etnic`. Atunci pot judeca argumentele [i pot face o apreciere: poate fi aici un caz pentru tribunal?

S.C.: În cele mai multe cazuri atunci când este vorba de descriminare pe pia]a muncii exist` 2 tipuri de cerin]e; adic`, o "cerin]` formal`", prin care se cere o anumit` preg`tire, [i aici nu este prea mult de discutat, dar [i ceva care se nume[te "o cerin]` de apreciere", care pentru mine, de[i am tr`it [i lucrat timp de dou`zeci de ani în Suedia, sun` în continuare ciudat [i o consider ca baz` legal`, ca s` spun a[a, de discriminare: "ca s` te potrive[ti în colectiv"! Cum [tie patronul, stat sau privat, dac` o persoan` se potrive[te în "colectiv" mai ales când este vorba de persoane care n-au fost pe pia]a muncii suedeze [i nu au recomand`ri suedeze? Extrem de subiectiv [i argument în mâna celor care vor s`-[i angajeze proteja]ii, în mâna xenofobilor, rasi[tilor!

M.W.:Tribunalul muncii a hot`rât în cazul discrimin`rii între sexe, [i aici este valabil acela[i lucru, c` patronul care vine cu acest fel de argument trebuie s` dovedeasc` dou` lucruri. Mai întâi, se cere mai mult decât potrivire normal`, decât competen]` normal`, pentru a folosi o exprimare popular`, pentru munca respectiv`? Deviaz` persoana respectiv` într-un mod documentat de la o asemenea cerin]` normal`? Patronul trebuie s` dovedeasc` lucrul acesta! Aceasta înseamn` c` nu se poate accepta p`rerea unui patron care vine cu o argumentare abracadabrant`, ci trebuie presupus c` to]i oamenii au aceea[i competen]` social`, sau suficient de mult` competen]` social` pentru munca respectiv`. Anumi]i oameni pot avea o calitate personal` pentru o munc` de [ef, de exemplu. Dar, un lucru mai popular în cadrul discrimin`rii pe baz` de sex este s` se spun`: persoana aceasta prezint` "dificult`]i de colaborare".

S.C.: Cum se poate dovedi c` este a[a?

M.W.: Lucrul acesta trebuie dovedit de c`tre patron. Dac` patronul nu poate dovedi c` este a[a, atunci nu este voie s` se foloseasc` un asemenea argument. Exigen]a de a veni cu dovezi este aplicat` patronului, catre trebuie s` motiveze de ce persoana respectiv` nu a primit postul. Este ceva care este greu de dovedit! Aici se cer [i referin]e de la un alt patron...

S.C.: Dar referin]ele de la un alt patron, pot fi [i ele subiective. Se poate ca o persoan` s` se potriveasc` într-un colectiv, dar nu se potrive[te bine într-altul?

M.W.: A spune c` "exist` dificult`]i de colaborare" poate depinde tot atât de [ef cât [i de cel ce solicit` postul. Trebuie ca persoana s` aibe o lips` oarecare. Avem chiar acum o anchet` în curs în leg`tur` cu un post de profesor. O persoan` de origine arab` a fost respins` în favoarea unui francez pentru o munc` de profesor de francez`. Este a[adar vorba despre un nord-african care are în mod practic franceza ca limb` matern`, [i care, în plus, are o experien]` de munc` de zece ani. {i postul s-a dat la francez. {i atunci direc]ia [colii spune: dificult`]i de colaborare! Lucrul acesta îl anchet`m. {i nu o s` fie u[or pentru [coala respectiv` s` dovedeasc` c` este a[a, mai ales c` el are o caracterizare bun` de la o alt` [coal`.

S.C.: Propunerea de lege care este la guvern vine ca sprijin la legea care exist` deja? Care este cauza c` guvernul vrea s` aibe o nou` legisla]ie referitoare la discriminarea pe pia]a muncii? Este doar o problem` suedez`, de adaptare la UE sau la politica global` în aceast` problem`?

M.W.: Nu [tiu dac` exist` ceva explica]ii mutuale, dar legea în vigoare este mult criticat`. Deja din momentul în care a fost legiferat` s-a avertizat c` nu este bun`. Dar a fost totu[i pus` în aplicare. Poate c` se face chiar acum o presiune politic` intern`, sau poate c` exist` o convingere sincer` din partea guvernului c` este nevoie de o schimbare, c`ci legea actual` nu este bun`. Dar [i delegatul pentru probleme de discriminare [i consiliul pentru discriminare etnic`, care const` dintr-un jurist [i doi parlamentari, unul din partea social-democra]ilor [i unul din partea cre[tin-democra]ilor, au cerut modificarea legii. Deci presiunile vin din diverse direc]ii, a[a c` pân` la urm` se înf`ptuie[te. Dar la origine a fost o presiune din afar`, [i anume comitetul pentru probleme de discriminare rasial` al ONU a pus condi]ii Suediei. {i a[a a ap`rut prima lege, care nu este prea bun`, dar a fost ca un prim pas. Se dorea s` existe ceva care s` poat` fi ar`tat c` s-a f`cut, dar aceasta nu a fost suficient! A[a c` este desigur vorba despre o combina]ie de gânduri sincere de dreptate [i o presiune politic`.

S.C.: Am publicat în CURIERUL ROMÂNESC un interviu cu Pierre Schöri, care nu crede c` este necesar un Partid al Imigran]ilor în Suedia. Politicienilor suedezi nu le surâde existen]a unui astfel de partid, care exist` în alte ]`ri. România are partid bulgar, maghiar, german, italian, rusesc [i a[a mai departe. Pierre Schöri este de p`rere c` se va schimba cu timpul, dar c` ar fi nevoie de o întreag` genera]ie pentru ca oamenii s` în]eleag` c` în Suedia nu mai sunt doar "suedezi". Acum exist` o Suedie care este "multi-etnic`". Care-i p`rerea ta?

M.W.: Consider c` ne-am trezit foarte târziu. Politica oficial` mult` vreme a fost îndreptat` c`tre alte ]`ri, sprijin pentru Africa de Sud, contra politicii de apartheid. Dar nu ne-am uitat prea mult la ce se întâmpl` la noi. {i noi suntem slabi în Suedia în mod tradi]ional în ceea ce prive[te depersonificarea acestui lucru. Noi vorbim despre ceva f`r` sex. Adic`, vorbim despre colaboratori, vorbim despre pensionari, vorbim despre consumatori. Dar nu vorbim, de fapt, despre oameni în carne [i oase [i facem invizibil` apartenen]a la sex sau etnie. {i aceasta a creeat imaginea c` nu exist` discriminare. Cu încetul, îns` realitatea a ie[it la iveal`. Trebuie s` recunoa[tem! Poate pentru c` am ascuns a[a de mult, a devenit apoi mult mai clar` [i mai violent` manifestarea discrimin`rii.
Politica suedez` a fost, de asemeni, pentru mai mult` asimilare, oarecum ca în Fran]a, decât, a[a cum se începe acum, o integrare, o reciprocitate, decât s` fie ceva definit ca "suedez", ca s` zic a[a. Dar este mai degrab` un proces recunoa[terea acestui lucru. Eu îns`mi am crescut în Västerâs, ora[ cu un mare import de for]` de munc`, cu cartiere cu familii italiene, mai târziu, cu mul]i refugia]i. Dar treptat atitudinea s-a schimbat. Suedezii cu preg`tire profesional` mai lung`, pot vedea un avantaj în a avea imigran]i.

S.C.: Exist` o atitudine diferen]iat` fa]` de imigran]ii care vin din ]`rile nordice [i fa]` de cei care vin din Germania, Fran]a, Anglia, USA. Ace[tia sunt considera]i "mai fini" [i cu cât imigran]ii vin din p`r]i mai dep`rtate, Asia, Africa, etc. sunt de ultima clas`. Observi cumva atitudinea aceasta? Vin reclama]iile mai mult de la imigran]i din Asia, Africa?

M.W.: Cred c` se poate r`spunde foarte clar la aceasta. Se vede în statistica asupra [omajului, se vede din reclama]ii. Pozi]ia de plecare const` în aceea c` este destul de omenesc ca s` fii pu]in tem`tor fa]` de ceea ce este necunoscut. {i ceea ce este necunoscut, str`in, se remarc` mai clar cu cât oamenii vin mai de departe. Desigur c` finlandezii au o limb` nefamiliar`, în timp ce avem o enorm de lung` istorie comun`. Dar cu cât imigran]ii au nume mai neobi[niute, înf`]i[are neobi[nuit` pentru noi, cu cât orientarea lingvistic` este mai nefamiliar`, ne aminte[te ce este diferit, ce este divergent. {i cred c` aceasta este ceea ce trebuie încercat s` se contracareze [i s` se neutralizeze, ca s` nu se ajung` la exprim`ri discriminante [i mai ales nu xenofobe sau rasiste.

Traducerea: Octavian Ciupitu.

Înapoi la începutul paginei!

© 1998 Curierul Românesc.

Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.