R~ZVAN POPESCU

R`zvan Popescu: S` vedem în ce calitate v` intereseaz` cel mai mult. Deci, eu sunt un soi de demnitar racolat din lumea artistc`. Func]ionez ca secretar de stat, [ef al departamentului de informa]ii publice [i purt`tor de cuvânt al guvernului. Cam de un an de zile sunt la guvern [i am fost adus aici din lumea mass-mediei [i din lumea artistic`, pe ideea c` un om care a practicat comunicarea în toate felurile, [i m` refer la ziaristic` - pres` scris`, pres` audio, am fost corespondentul BBC-ului la Bucure[ti patru ani, am fost, s` zic a[a, vedet` de televiziune, realizator de talk-show-uri [i redactor [ef, deci unul din [efii Televiziunii Române timp de un an de zile; am scos în acest timp [i trei c`r]i [i sunt [i la al patrulea film - am deja dou` colabor`ri cu marele regizor Lucian Pintilie care este foarte cunoscut [i în exilul românesc, ultimul dintre acestea tocmai a câ[tigat marele premiu special al juriului la Mostra la Venezia [i se cheam` "Terminus Paradis" - deci ideea [efilor mei, s` spun a[a, pe linie de partid, care m-au adus aici, m` refer la Partidul Na]ional-Liberal, a fost c` un om, care a practicat comunicarea în toate aceste feluri, va putea s` ajute, s` aduc` un plus în comunicarea guvernamental`. Am studiat la Universitatea Bucure[ti, facultatea de geologie, unde l-am avut profesor pe pre[edintele Emil Constantinescu. Sunt c`s`torit, am un copil de 11 ani, iar so]ia mea lucreaz` ca profesoar` de geografie. Altceva nu [tiu ce s` mai spun...

S.C.: Atuncea am s` v` rog s` face]i o prezentare a departamentului în care lucra]i [i exact cu ce se ocup` [i poate cu mai mult` pondere pe aceast` activitate în leg`tur` cu exilul [i diaspora.

R.P.: Da, sigur c` da. De fapt eu cumulez dou` departamente în momentul de fa]`, care înc` nu sunt reunite [i juridic, ci doar prin faptul c` le conduce acela[i om. E vorba ca la restructurarea de toamn` a guvernului s` fie unite departamentul de informa]ii publice în mod firesc cu departamentul purt`torului de cuvânt al guvernului [i rela]iilor cu presa. Deci, în momentul de fa]`, eu cumulez aceste dou` mari atribute în principal [i secundar, printr-un colaborator al meu, printr-un sub-secretar de stat, anume Mugur Vasiliu, rela]ia cu diaspora. Ah, [i s` nu uit: ideea este ca, odat` cu restructurarea de toamn`, acest sub-secretariat în momentul de fa]`, care este acea parte a departamentului care se ocup` de "românii de pretutindeni", s` devin` departament separat în supunerea direct` a primului-ministru cu buget propriu, cu un personal l`rgit. Deci, încerc`m s`-l dezvolt`m [i s`-i creem o structur` autonom`.

S.C.: Diaspora, sau [i exilul? Pentru c` românii din afara grani]elor fac o deosebire distinct` între diaspor` [i exil înc`.

R.P.: S` v` spun cum privim noi lucrurile. Pentru noi, românii din afar` se împart, ca s` zic a[a, în dou` cercuri. Românii din ]`rile învecinate - minorit`]ile române[ti din ]`rile învecinate [i care de regul` au nevoie de suportul nostru material, [i asta încerc`m s` facem de aici, ajutându-i cu c`r]i, cu bani, cu manuale, cu tot felul de investi]ii acolo unde este nevoie, repara]ii de [coli, de biserici, inclusiv de cump`rat clopote, [.a.m.d.
Deci orice form` de suport material [i moral care poate veni de aici, în limita unui buget de austeritate, c` v` da]i seama c` toat` ]ara e în aceea[i situa]ie [i atunci nici investi]iile, s` spun a[a, la românii din afar` nu pot fi foarte mari. Dar, în limita acestui buget, vreau s` v` spun c` cea mai mare parte este orientat` în aceast` direc]ie. Deci, sus]inem românii din primul cerc, da, care înseamn` minorit`]ile române[ti din ]`rile din jur, în special cu bani. În al doilea rând, al doilea cerc, din punctul nostru de vedere, înseamn` românii integra]i în ]`rile cu dezvoltare democratic`, care, de regul`, n-au nevoie de suportul nostru material ci, dimpotriv`, visul nostru este s` reu[im s`-i atragem, dac` vre]i, în a[a fel încât ei, oamenii mai bine plasa]i de acolo, s` ajung` s` sus]in` cona]ionalii de-ai dân[ilor din ]`rile învecinate care au nevoie de suport. Deci, sper c` vom reu[i într-o zi s` colect`m fonduri din al doilea cerc, fa]` de care noi ducem acum cu totul alt` raportare decât fa]` de primul cerc [i s` aducem banii pentru primul cerc. Cam aceasta este vederea foarte pe larg asupra fenomenului. {i sigur c` fa]` de ace[tia, fa]` de românii din al doilea cerc, din ]`rile democratice, ideea principal` ar fi s` reu[im un dialog permanent, s` putem s` ne ]inem unii pe al]ii la curent. În special, treaba departamentului este s` informeze în leg`tur` cu mersul democra]iei în România, cu apropierea de standardele interna]ionale, cu însu[irea respect`rii drepturilor omului, cu retrocedarea propriet`]ilor, care intereseaz` în cel mai înalt grad [i în acela[i timp s` reu[easc` s`-i adune, s`-i pun` în contact, s` organizeze formule de tipul ROMFEST, care pentru prima dat` s-a organizat în România; s` organizeze seminarii, ca de exemplu acest seminar care se cheam` "Limba român` - mijloc de comunicare" [i care adun` la Bucure[ti în momentul de fa]` reprezentan]i ai radiourilor din foarte multe ]`ri, acolo unde exist` interes pentru România.

S.C.: A]i pomenit de ROMFEST. A]i participat la aceast` ac]iune?

R.P.: Fiind vorba de o ac]iune pentru românii din afar`, a fost delegat sub-secretarul de stat, Mugur Vasiliu.

S.C.: Dar cum vede]i ac]iunea? A]i sus]inut-o?

R.P.: Eu am sus]inut ac]iunea financiar. În limita posibilit`]ilor, noi am avansat în jur de 100.000.000 la acest congres, la aceast` activitate.

S.C.: Pe lâng` primul-ministru s-a creeat un post de consiler pentru diaspora. Se va creea [i unul pentru exil? Pentru c`, totu[i, înc` exist` aceast` diferen]iere, care s-a f`cut [i cu ocazia ROMFEST-ului, care a fost o manifestare a celor care se consider` în exil pân` la data când li se vor reda drepturile [i în special propriet`]ile furate sub regimul comunist.

R.P.: Deci, în orice caz, ideea este ca s` ajungem la a avea aici exact acelea[i condi]ii, cel pu]in legislative, ca [i în Occident. Dac` treaba asta merge mai încet, nu e întotdeauna vina guvernului.
În ce prive[te restituirea propriet`]ilor, suntem în faza în care avem un proiect de lege privind restituirea propriet`]ilor, avansat de ministerul justi]iei, care urmeaz` ca în cursul acestei luni s` fie definitivat - deci, în momentul de fa]` celelalte ministere î[i formuleaz` observa]iile - [i va fi înaintat parlamentului pân` la sfâr[itul anului. Sper`m ca, odat` cu acest proiect [i odat` ce el va fi trecut prin parlament - s` vedem exact [i acolo cum va fi amendat - restituirea propriet`]ilor s` nu mai constituie o problem`. În ce prive[te constituirea postului de al doilea consilier, sigur c` e de reflectat asupra unei asemenea decizii [i a[a ceva numai un prim-ministru poate s` decid`!

S.C.: Eu vin dintr-o ]ar` în care accesul la actele publice este sine qua non. Dar în Romånia este tototul înc` extrem de secret. Am dat telefon din Suedia la cabinetul prim-ministrului [i la cabinetul d-nei Gabriela Stoica, pentru a cere un interviu. M-am prezentat [i am spun ce doresc. Am cerut s` mi se spun` cu cine am vorbit, dar vocile mi-au spus c` exist` o directiv`, un decret potrivit c`ruia nu au voie s`-[i spun` numele.

R.P.: Nu exist` niciun asemenea decret, ci este, pur [i simplu, încercarea unor persoane s` fug` de r`spundere. Func]ionarii publici trebuie s` se prezinte, e foarte normal s` fie a[a! Cred c` este vorba de o secretar` mo[tenit` de la guvernele precedente. Cât prive[te accesul la actele publice, aici e mai simplu, cel pu]in în ce prive[te guvernul României: orice ziarist [i, implicit, orice cet`]ean are posibilitatea de a consulta imediat ce o hot`râre a fost adoptat`, deci chiar înainte de a ap`rea în Monitorul Oficial. Biroul de pres` de jos, adic` to]i acredita]ii - avem o sut` de acredita]i de la toate publica]iile, la sfâr[itul [edin]ei de guvern, pot consulta toate actele normative care au fost adoptate.