La castelul Skokloster, situat în apropiere de Stockholm, se desf`[oar` în perioada 6 mai-1 noiembrie a.c. o expozi]ie consacrat` lui Carl Gustaf Wrangel (1613-76), cel care a comandat construirea castelului acesta, [i particip`rii lui la r`zboiul de 30 de ani.
La câ]iva ani dup` încheierea P`cii Westfalice, Carl Gustaf Wrangel, unul dintre principalii participan]i la r`zboi, începe construirea castelului de la Skokloster, pe care îl formeaz` ca un monument [i totodat` ca un teatru al amintirilor, destinat s`-l reprezinte pe el atât ca militar cât [i ca om de cultur` atât în fa]a publicului suedez cât [i a celui european.
Carl Gustaf era fiul mare[alului de câmp suedez Herman Wrangel, de origine germano-baltic`, [i al Margaretei Grip, care provenea dintr-un vechi neam aristocratic suedez. Carl Gustaf s-a n`scut la Skokloster, în vechea [i modesta cas` construit` de tat`l s`u acolo [i care se mai p`streaz` înc`. În apropierea acesteia, Carl Gustaf începe s` cl`deasc`, dup` încheierea P`cii Westfalice, magnifica [i preten]ioasa cl`dire ce se cheam` castelul Skokloster.
El a primit experien]a r`zboiului de la vârsta de 14 ani, când l-a înso]it pe tat`l s`u în r`zboiul din Polonia. La 17 ani începe studiile la universitatea din Leida în Olanda, urmând apoi la academia nobililor din Paris. La începutul anilor 1630 se al`tur` armatei lui Gustaf II Adolf în ]`rile germane, participând [i la b`t`lia de la Lützen din 1632. În 1636 este avansat colonel. În 1640 se c`s`tore[te cu Anna Margareta von Haugwitz (1622-73). Particip` mai apoi al`turi de comandantul suprem Lennart Torstensson la b`t`liile de la Wolfenbüttel din 1641 [i de la Leipzig din 1642. În 1646, la 32 de ani, devine mare[al de câmp [i comandantul suprem al trupelor suedeze din teritoriile germane, fiind aliat în lupte cu trupele franceze conduse de Turenne. Împreun` cu acesta, cucere[te castelul Aschaffenburg pe Main, în Bavaria, a c`rui arhitectur` [i localizare a inspirat în mare m`sur` pe cele ale castelului Skokloster.
În 1647, Wrangel a cucerit Bregenz iar în 1647 Mainau. În acela[i an a participat la tratativele de la Ulm pentru o pace separat` cu Bavaria, ceea ce i-a permis campania contra Bohemiei ce a culminat cu luarea [i jefuirea ora[ului Praga din 1648. Wrangel nu a participat personal la luarea ora[ului Praga, fiind ocupat în acest timp cu distrugerea sistematic` a Bavariei al`turi de Turenne.
Carl Gustaf Wrangel a devenit în felul acesta un om cunoscut [i temut în Europa. Pozi]ia aceasta [i-a manifestat-o printr-o curte ambulant` de campanie tot mai luxoas`, pe care a realizat-o împreun` cu so]ia sa. Împreun` au avut unsprezece copii: cinci b`ie]i [i [ase fete. Primii cinci copii s-au n`scut în timpul campaniei de r`zboi.
În timpul r`zboiului, so]ii Wrangel au cump`rat mari cantit`]i de obiecte de lux [i argint`rie, la care s-au ad`ugat mari cantit`]i de pr`zi de r`zboi [i cadouri primite de la [efii statelor aliate.
La 1 iunie 1648, regina Christina îl nume[te pe Wrangel guvernator general al teritoriului Pomerania Suedez`, ob]inut în urma tratatului de pace separat între Suedia [i împ`ratul Sfântului Imperiu din 1647. Wrangel a p`strat aceast` func]ie pân` la sfâr[itul vie]ii. Încheierea p`cii a fost urmat` de o conferin]` de dezarmare care a avut loc la Praga în noiembrie 1648 [i la care Wrangel a participat ca delegat suedez. Conferin]a de pace de la Praga a fost urmat` de o alta [i ultima la Nürnberg în 1649-50. Dar pacea nu a fost de lung` durat` pentru Suedia. Pacea Westfalic` nu includea pace între Polonia [i Suedia, drept care Suedia atac` Polonia în 1655, iar în 1657 izbucne[te r`zboiul cu Danemarca.
Aceste r`zboaie dureaz` pân` în 1660, Wrangel participând la amândou`. Dup` aceea a mai participat la asedierea ora[ului Bremen în 1666 [i la r`zboiul contra Brandenburgului în 1674.
Ca guvernator general în Pomerania Suedez`, Wrangel a rezidat mai întâi la Stettin [i apoi în castelul ducal din Wolgast. În anii 1660 face parte din guvernul regen]ei din prima parte a domniei regelui Carol XI.
Totodat` începe o campanie de mare constructor de castele: Wrangelsburg, un palat în Stralsund, reconstruirea castelului Spycker pe insula Rügen, palatul din Insula Cavalerilor din Stockholm, castelul de la Skokloster [i castelele de vân`toare Ekebyhov [i Gripenberg. Str`lucirea cur]ii sale din Pomerania a fost consolidat` printr-o bogat` colec]ie de tablouri, în parte cump`rate la Haga [i în parte procurate ca prad` de r`zboi. În plus, între]inea pictori la curtea sa, cel mai de seam` fiind David Klöcker (înnobilat mai târziu sub numele de Ehrenstrahl). Lucrarea cea mai de seam` a acestuia în aceast` perioad` este portretul ecvestru al lui Wrangel din 1652, neobi[nuit pentru timpul acela prin aceea c` reprezint` în poz` de carier` o persoan` f`r` titlu regal.
Wrangel se intereseaz` de via]a cultural` a Pomeraniei Suedeze [i particip` la ea printre altele în calitate de cancelar al universit`]ii din Greifswald. O mare parte a vie]ii culturale de pe continent se transmite mai departe în Suedia prin intermediul Pomeraniei Suedeze. Wrangel a fost mereu în coresponden]` cu agen]ii comerciali [i de nout`]i din Hamburg, Framkfurt pe Main, Amsterdam, Haga [i London.
Construc]ia castelului Skokloster a început în 1654, dup` mai mul]i ani de preg`tiri preliminare, sub conducerea arhitectului Caspar Vogel din Erfurt. Partea de est a fost gata în 1658, iar în totalitate partea de zid`rie [i acoperi[ul au fost terminate în 1668. Lucr`rile de amenajare interioar` nu au fost îns` terminate pân` în anul mor]ii lui Wrangel din 1676. Sala mare de banchete a fost p`r`sit` atunci de lucr`tori, care [i-au l`sat din mâini sculele pe unde au apucat [i au plecat, situa]ie în care se afl` [i în prezent.
Expozi]ia de la castelul Skokloster se ocup` de r`zboinicul, contele [i guvernatorul general Carl Gustaf Wrangel, comandatarul castelului Skokloster.
Colec]iile cuprind circa 50.000 de obiecte, din care peste 30.000 sunt tip`rituri aflate în bibliotec`, restul fiind armuri, argint`rie, tablouri, mobile, [.a.
Expozi]ia arat` cum se f`cea r`zboi pe vremea aceea, cum s-a f`cut pace [i cum a realizat Wrangel o re]ea de informa]ii [i [i-a procurat cele mai noi obiecte de lux din Europa. Castelul Skokloster este azi exemplul cel mai de seam` al acelui lux [i bel[ug care erau elemente esen]iale în rela]iile europene de atunci.
Înapoi la începutul paginei!
 |
Castelul Skokloster.
Foto: © Octavian Ciupitu.
De aici se poate reveni la:
"PACEA WESTFALIC~"
Înapoi la începutul paginei!
© 1998 Curierul Românesc.
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.