 |
A.M.Munteanu: Foarte pe scurt, voi încerca s` m` prezint. Sunt doctor, plecat din România din motive bine întemeiate, dup` o deten]iune politic` (asemeni multor confra]i) [i stabilit în Germania din anul 1975. De[i pe plan profesional am fost extrem de ocupat, având un cabinet particular care a func]ionat excelent, nu am uitat nici o clip` jur`mîntul pe care l-am f`cut în fa]a con[tiin]ei mele de a ac]iona pe toate c`ile [i cu toate mijloacele posibile împotriva dictaturii comuniste, aceast` plag` monstruoas` care a pus st`pînire pe ]ara noastr`. Sunt sigur c` a]i auzit despre manifesta]iile de protest din fa]a Ambasadei Române din Germania..., afla]i c`, la majoritatea dintre ele, eu am fost "capul r`ut`]ilor", eu am fost cel care le-a organizat, natural, cu asumarea riscurilor materiale [i morale aferente. În general, cred c` au fost pu]ine manifesta]ii române[ti la care s` nu fi luat parte; de exemplu, îmi amintesc despre a[a numita "b`t`lie de la Berna", la care a participat [i p`rintele Calciu-Dumitreasa, [i altele [i altele, pe care din motive de spa]iu nu vi le pot în[ira... În rest, sunt membru al organiza]iei PANEUROPA, membru sus]in`tor al ORGANIZA}IEI INTERNA}IONALE A DREPTURILOR OMULUI, membru al ACADEMIEI GERMANE DE TERAPIE NEURAL~...
S.C.: Sunte]i pre[edintele UMRL. Prezentan]i v` rog aceast` organiza]ie.
A.M.M.: Sunt pre[edintele UNIUNII MONDIALE A ROMÂNILOR LIBERI, înfiin]at` în 1984 la Geneva. Fiind membru fondator, am participat activ la ac]iunile desf`[urate sub semnul acestei organiza]ii, ac]iuni prev`zute în statutul s`u extrem de bine gîndit [i elaborat, cu ]int` clar`, pe care a[ numi-o pe scurt "binele României". Înainte de 1989, U.M.R.L-ul s-a axat pe lupta împotriva dictaturii, împotriva regimului comunist, pentru respectarea drepturilor omului, pentru încetarea crimelor comise împotriva poporului român, înfometat [i ]inut în întuneric, sau împotriva spiritualit`]ii române[ti [i a trupului ]`rii (d`rîmarea bisericilor, str`mutarea sau desfiin]area satelor, etc.) încercînd s` insufle o raz` de speran]` fra]ilor no[tri de acas` prin ac]iuni care dovedeau c` nu i-am uitat [i nu i-am p`r`sit, a[a cum s-ar putea crede, pentru "un pumn de argin]i". Am fost ales pre[edinte la Congresul al V-lea, care a avut loc la Bu[teni în anul 1997. Desigur, situa]ia din România s-a schimbat, impunînd [i anumite schimb`ri în prevederile noastre statutare, lupta U.M.R.L.-ului nu a încetat îns`, deoarece socotim c` rolul nostru este de a fi [i mai departe al`turi de oamenii care mai au înc` greut`]i [i necazuri. Organiza]ia noastr` este apolitic`, dar în anumite situa]ii î[i poate permite s` intervin` în mi[carea politic` din ]ar`, fie [i doar pentru a atrage aten]ia asupra unor m`suri mai pu]in binevenite sau pentru a reaminti celor ale[i c` rolul lor principal este de a asigura binele oamenilor [i al ]`rii. Nefiind organiza]ie politic`, U.M.R.L.-ul prime[te în rândurile sale oameni de toate coloraturile politice, cu condi]ia s` nu se încerce transformarea Uniunii în trambulin` politic`... pentru unii oameni cu ambi]ii de aceast` natur`! {i ultimele am`nunte despre U.M.R.L.: la ora actual` sediul organiza]iei este la Paris, avem 24 de filiale în str`in`tate [i 22 în ]ar` [i scoatem un ziar numit "Românul Liber".
S.C.: Cum aprecia]i oportunitatea ROMFEST-ului în general [i la Bucure[ti în special?
A.M.M.: Apreciez în mod deosebit eforturile depuse de orice român de bun` credin]` pentru organizarea unor manifesta]ii care ne dau prilejul de a ne întîlni, a ne cunoa[te [i a ac]iona împreun` pentru ceea ce a constituit idealul de veacuri al ]`rii: UNIREA. Desigur, ROMFEST-ul are un merit excep]ional în acest sens, mai ales c` edi]ia din acest an, organizat` la Bucure[ti, s-a desf`[urat sub deviza "Românii de pretutindeni, un cuget [i un spirit" [i a dat prilej exilului s` se reîntoarc` în ]ar`, fie [i numai pentru cîteva zile.
S.C.: Cum aprecia]i desf`[urarea ROMFEST-ul?
A.M.M.: Pot s` afirm c` aceast` manifestare s-a desf`[urat bine, mai ales cunoscînd dificult`]ile ivite în calea cuiva care se înham` la o astfel de munc`, apreciez eforturile organizatorilor [i-i felicit! Desigur, în aprecierea mea trebuie s` fac o excep]ie referitoare la anumite provoc`ri sau personaje care nu aveau ce c`uta în cadrul respectiv.
S.C.: A existat o anume tendin]` politic` sau a fost un for unde toate p`rerile politice au putut fi exprimate?
A.M.M.: O parte din r`spuns îl g`si]i la întrebarea anterioar`... Dup` p`rerea mea, lucr`rile s-au desf`[urat în mod democratic [i s-au putut exprima liber toate p`rerile sau punctele de vedere.
S.C.: Care sunt aspectele pozitive [i care sunt cele negative care n-ar trebui repetate la alte edi]ii? Cum aprecia]i c` s-a f`cut informarea participan]ilor pe timpul ac]iunii? Taxa de participare 100$ o considera]i acceptabil`?
A.M.M.: Mi-ar fi greu s` spun care sunt aspectele pozitive [i care sunt cele negative pentruc` nu mi-am propus s` intru în "buc`t`ria" ROMFEST... Pot doar s` afirm c` a fost o manifestare pozitiv`, care ne-a dat prilejul minunat de a comunica [i a ne strînge mîinile. Taxa de participare a fost rezonabil`, dup` p`rerea mea, condi]iile de desf`[urare suficient de bune.
S.C.: Ce informa]ii a]i avut despre contribu]ia financar` a guvernului sau despre alte sponsoriz`ri la acest` ac]iune?
A.M.M.: Despre sponsorii manifest`rii [i alte am`nunte nu v` pot spune nimic. V` rog s` accepta]i acest lucru ca pe o gre[eal` a mea personal`; n-am fost atent la anumite am`nunte de genul celor care fac obiectul întreb`rilor dumneavoastr`, pentru motivul c`, emo]ional, am fost atît de prins de frumuse]ea [i noble]ea scopului pentru care ne g`seam cu to]ii acolo, încît mi-au sc`pat, poate, micile nereguli. În general, a[ sugera ca la orice întîlnire a românilor s` nu uit`m s` lu`m în bagajele noastre articole importante ca: în]elegerea, stima [i respectul pentru p`rerea celuilalt, omenia, r`bdarea [i chiar autocritica... [i s` uit`m acas` tendin]a de a vedea "bîrnele" din ochii celorlal]i!
S.C.: Cum aprecia]i ac]iunile adiacente ca: expozi]iile de art`, expozi]ia de publica]ii, prezentare de carte, etc.?
A.M.M.: M-a impresionat [i interesat, în special lansarea de c`r]i, mai ales a celor ap`rute în Occident. Consider c` acestea au avut posibilitatea s` informeze, cu curaj [i f`r` reticen]e, realitatea fidel` a cruntului trecut dictatorial din România, iar pentru românii exilului au fost un prilej de strîngere a mîinii [i a cunoa[terii personale [i nu arareori a revederii!
S.C.: Cum vede]i neparticipare la prima întâlnire a românilor din exil cu }ara a Pre[edintelui Emil Constantinescu, a [efului guvernului, Radu Vasile, sau a Ministrului de Externe?
A.M.M.: Privesc neparticiparea la care v` referi]i, dac` nu drept avînd o cauz` a multiplelor preocup`ri ale {efului Statului, cît [i al {efului Guvernului, "mai importante" pentru dîn[ii [i care nu comport` riscuri. Într-o alt` variant`, neparticiparea ar fi putut constitui o m`sur` de "precau]ie" fa]` de uzualele critici justificate sau nejustificate.
S.C.: Mai ave]i ceva de ad`ugat legat de acest eveniment?
A.M.M.: Mai exist`, înc`, în ]ar` reminiscen]e ale fricii imprimate de fenomenul orwelian al "sp`l`rii creerului" din perioada fostei dictaturi din ]ar`. Un exemplu destul de relevant l-a constituit schimbarea titlului comunic`rii mele prezentate la ROMFEST, care ini]ial se numea: "Implica]iile Poli]iei Politice în evolu]ia conflictelor din interiorul Bisericii Române Ortodoxe din Occident", în: "Tentative de compromitere a Bisericii în Exil"!? Trecînd peste aceste fapte, care nu pot fi considerate drept reprezentative pentru desf`[urarea de ansamblu a ROMFEST-ului, m-am întors în Germania mul]umit de momentele tr`ite într-o atmosfer` româneasc`, în patria de origine, cît [i de faptul c` dac` au existat [i unele provoc`ri, acestea nu au avut efectele dorite, spre satisfac]ia marei majorit`]i a participan]ilor [i a ROMFEST-ului.
© 1998 Curierul Românesc.
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.
Înapoi la începutul paginei!