NILS RINGERTZ
PROFESOR LA INSTITUTUL CAROLIN DIN STOCKHOLM -SECRETARUL COMITETULUI NOBEL PENTRU MEDICIN~ {I FIZIOLOGIE:
Nils Ringertz: Eu mi-am luat doctoratul în biologie celular` chiar aici la Institutul Carolin, prin anii ´60. Am ajuns apoi profesor în biologie celular` [i genetic` [i prefect pentru un institut care s-a dezvoltat foarte repede, [i care ast`zi este o parte din Institutul Nobel. În activitatea Institutului Nobel am fost angajat înc` din 1976, deci peste 22 de ani. Am fost atåt pre[edinte în Comitetul Nobel, cåt [i Secretarul Comitetului Nobel pentru Medicin` [i Fiziologie. Asta înseamn` c` eu sunt r`spunz`tor de activitatea curent` a Institutului.
Despre omul Nils Ringertz... Eu nu sunt de loc interesant, ci numai munca mea, domeniul în care lucrez... Cum func]ioneaz` nucleul celulei, mecanismele dup` care sunt proteinele sortate în interiorul celulei, astfel ca s` fie la locul lor... Despre mine personal pot s`-]i spun foarte pu]in: c` sunt interesat de fotografiere, istorie [i politic` economic`, la nivel interna]ional. Nu-mi r`måne mult timp pentru alte activit`]i. Sun ocupat [i cu Muzeul Nobel, pentru care se arat` foarte mult interes în lumea întreag`, ceea ce m` bucur` foarte mult.
S.C.: "Kungliga Carolinska Medico Chirurgiska Institutet", cum de fapt se nume[te Institutul Regal Carolin, s-a fondat în 1810, ca un institut care s` preg`teasc` chirurgi militari. Care este sarcina Institutului Carolin ast`zi, dup` 190 de ani de la înfiin]are?
N.R.: Institutul Carolin preg`te[te ast`zi medici, denti[ti [i alte specialit`]i în domeniul îngrijirii medicale.
S.C.: Care sunt sarcinile Secretarului Comitetului Nobel în cadrul Institutului Carolin?
N.R.: De fapt este invers. Sarcinile mele principale sunt la Institutul Carolin, iar Secretar al Comitetului Nobel este o sarcin` suplimentar`. Eu r`spund de secretariatul Comitetului Nobel, adic` acolo unde vin propunerile [i se fac numirile pentru Premiul Nobel în Medicin` [i Fiziologie. Tot în sarcina mea st` [i s` am grije ca întålnirile [i aparatul de cercetare s` func]ioneaze. Este vorba de cåteva sute de propuneri care se fac în fiecare an, pentru care este necesar s` se fac` "cercet`ri" legate de activitatea celor mai interesan]i candida]i.
S.C.: Difer` modul de propunere la Institutul Carolin, fa]` de celelalte institu]ii care fac propuneri pentru Premiul Nobel? Cum alege]i concret cine va deveni premiatul Nobel al anului?
N.R.: În toamn`, în fiecare an, trimitem aproximativ 2000 de invita]ii - un formular special, de propunere pentru premiere, care vor fi trimise înapoi la noi, cu propunerile f`cute, la sfår[itul lui ianuarie.
S.C.: Conform testamentului lui Alfred Nobel, premiul trebuie s` se acorde "acelor care, în timpul anului scurs au adus umanit`]ii cel mai mare serviciu." În realitate nu se petrece astfel. De ce?
N.R.: De cele mai multe ori nu întrevezi ce este într-adev`r nou [i important [i ce descoperiri "au adus umanit`]ii cel mai mare serviciu". Noi îns` interpret`m c` este vorba de momentul cånd Comitetul Nobel a considerat c` o descoperire este important` pentru dezvoltarea [tiin]ei. Deci, poate fi vorba de o descoperire care s-a f`cut cu foarte mul]i ani în urm`.
S.C.: Academia Regal` Suedez` de {tiin]` [i Academia Suedez` au fiecare biblioteca sa, unde sunt p`starate [i toate documentele legate de premierile Nobel. Are [i Institutul Carolin o astfel de bibliotec` [i o arhiv` care p`streaz`, secret, 50 de ani, aceste documente? Cine are acces la aceste documente?
N.R.: {i noi avem arhiv` care p`streaz` secret 50 de ani toate documentele legate de premiere. La cererea cercet`torilor serio[i din domeniul medicinei li se pot pune materiale la dispozi]ie.
S.C.: Revin [i te rog s` vorbe[ti mai mult despre activitatea ta legat` de cercetarea celulei [i în domeniul geneticii, c`ci ai trecut foarte repede peste aceast` întrebare la început.
N.R.: Ast`zi [tim c` celula are o structur` mult mai complicat` decåt s-a crezut pån` acum. {tim c` în nucleul celulei sunt 23 de perechi de cromozomi. Pe ce loc anume se afl` ace[tia? Sunt plasa]i pe anumite locuri, sau sunt plasa]i alandala? R`spunsul este c`: exist` o anumit` ordine! Apoi, în celul` exist` anumite structuri, dar nu [tim înc` exact ce func]ii au. {tim c` "un mare corp", nucleol - unde se produc ribosomi - este acea "mas` de lucru", care atunci cånd este transportat` la cytoplasm`, ac]ioneaz` la formarea proteinelor din aminoacizi. Dar vedem [i un rånd de alte structuri: diferi]i "corpi", "a]e" [i "boabe" ale c`ror func]ii nu le cuno[tem înc`. {i eu sunt interesat, în mod special, de ace[ti "corpi". Ce rol pot avea? Cum func]ioneaz` nucleul celulei, care indic` nu numai reac]ii chimice, ci [i unde în nucleu au loc acestea. A[ putea s` spun c` ceea ce m` intereseaz` pe mine este "anatomia" [i fiziologia" celulei.
S.C.: Activitatea ta în domeniul geneticii este fascinant`, cu tote acestea exist` foarte mult` lume, nu mai pu]in aici în Suedia, care este speriat` de experien]ele genetice [i încotro se îndreapt` acestea.
N.R.: Cu cåteva mii de ani înainte de Hristos oamenii au visat la "combinarea" anumitor animale. Sfinxul este un astfel de exemplu. Se poate spune c` exist` o baz` în credin]a popular` ca s` existe o mul]ime de mon[tri [i de fiin]e fantastice. Toate acestea contribuie la "spaima" oamenilor fa]` de genetic` sau de ce se poate face prin manipulare genetic`. De fapt NATURA a fost întotdeauna "manipulat`"! Toate animalele, ia ca exemplu cåinii no[tri care sunt "încruci[eri", hybrizi. Ei sunt rezultatul manipul`rii genetice. Cånd prive[ti cåmpul de gråu sau de porumb, vezi tot o manipulare genetic`! S-a ales un anumit tip de cultur` - un anumit tip de iarb`, de porumb, de gråu - care apoi a fost "purificat" [i din care s-a f`cut o "monocultur`". Deci, manipularea genetic` nu-i nimic nou! Dac` noi ne-am duce înapoi la plantele [i animalele ne manipulate, am muri instantaneu! Am dat doar un exemplu de ceva imposibil. Dar ceea ce stårne[te team` azi este altceva, este elementul nou - hybridul DNA. Tehnica [i posibilit`]ile de a "descrie", de a prezenta mo[tenirea genetic`, [i astfel s` se poat` constata ce boli genetice sau ce calit`]i are o persoan`. Desigur c` pe aceast` tem` se poate argumenta foarte mult. Dar ce vreu s` spun este c` nu trebuie s` uit`m c` NATURA a experintat tot timpul [i a f`cut cele mai de negåndit combina]ii. {i eu cred c` [ansa ca un "cercet`tor extrem de inteligent" s` g`seasc` combina]ii, manipul`ri genetice care s` le dep`[asc` pe cele ale NATURII, este extrem de mic`! {i chiar dac` s-ar face o astfel de manipulare, o asfel de combina]ie [i s-ar crea o vie]uitore nemaiv`zut`, trebuie s` se [tie c` ea va fi supus` testului NATURII. Este un lucru s` po]i cultiva ceva special într-o sticl` [i altul ca aceast` s` supravie]uiasc` în NATUR~!
S.C.: Dar ceea ce spui tu nu duce la concluzia c` oamenii ar trebui s` fie mai bine informa]i despre aceste manipul`ri naturale care s-au f`cut, ca [i cele care se fac constant, înl`turåndu-se astfel o team` care în mare parte este neîntemeiat`?
N.R.: Bine-n]eles! {i noi încerc`m s` inform`m cåt se poate de mult, dar exist` o grani]` în ceea ce prive[te capacitatea oamenilor de a primi aceste informa]ii. Mul]i prefer` s` se uite la un meci de hochei decåt la informa]ii sistematice despre genetic`. Nimeni nu-i poate obliga s` le asculte!
S.C.: A[ vrea s`-]i pun o întrebare f`r` leg`tur` cu discu]ia noastr` de pån` acum. În Suedia de pe la sfår[itul anilor ´60 oamenii se tutuiesc. Tu ai vårsta [i rangul care ar cere o adresare cu Dvs. Cum vezi aceast` tutuire? Este ceva natural pentru tine sau e[ti împotriva tutuirii? În alte ]`ri, în Romånia, nu este de conceput a[a ceva.
N.R.: Eu consider c` este absolut natural s`-i spui tu cuiva. Cånd spui dvs. vrei s` marchezi c` dore[ti s` p`strezi distan]`, nu vrei s` ai contact cu persoana respectiv`.
S.C.: {i în încheierea discu]iei noastre a[ dori s` te întreb ce [tii despre Romånia în general [i despre cercetarea în domeniul medicinei [i fiziologiei în special? Are Institutul Carolin [i Comitetul Nobel contacte cu Romånia?
N.R.: În m`sura în care noi trimitem invita]ii de propuneri pentru premiul Nobel la facult`]i [i unele persoane care s` propun` candida]i. Personal, în calitatea mea de profesor în genetic`, am cåteva contacte în Romånia. Dar este total neinteresant dac` cineva este romån, bulgar... Cercetarea este interna]ional`!
S.C.: Tu ai întålnit un romån, un laureat Nobel în medicin` în 1974, care a împ`r]it premiul cu înc` al]i doi americani. Mircea Palade.
N.R.: Da! Ai dreptate! Palade! Îmi amintesc.
Foto: Anne-Marie Ciupitu/
© CR.
© 1998 Curierul Românesc.
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.
Înapoi la începutul paginei!