Belli, copie dup` tabloul lui G. Kneller: Petru cel Mare,1697. Ulei pe pânz`. © Eremitage, GE, GE-4521.

"PETRU CEL MARE {I CAROL XII LA R~ZBOI {I ÎN TIMP DE PACE" de Octavian Ciupitu.

J.H. Wedekindt: Carol XII, 1719. Ulei pe pânz`. © Gripsholm, Grh 414.

În cadrul s`lilor de expozi]ie de la Livrustkammaren (Garderoba Regal`) din Palatul Regal de la Stockholm are loc în perioada 9 octombrie 1998 - 14 martie 1999 o expozi]ie de mare bog`]ie documentar` care prezint` pe dou` dintre cele mai fascinante, dar [i mai controversate, personalit`]i istorice [i cultura vremii lor: Petru cel Mare, ini]iatorul Rusiei moderne, [i Carol XII, ultimul rege al Suediei ca Mare Putere.
Atât Petru cel Mare cât [i Carol XII au devenit monarhi absolu]i la vârst` fraged`.
Petru (1672-1725, ]ar 1682-1725) a încercat cu energie aparent nesfâr[it` s` transforme Rusia cea subdezvoltat` din multe puncte de vedere într-un stat european modern. A cl`dit o nou` capital` - St. Petersburg, a creat o flot` ruseasc` de r`zboi [i a construit o administra]ie de stat complet nou`.
Situa]ia lui Carol XII (1682-1718; rege 1697-1718) era cu totul alta, el mo[tenea o na]iune cu contacte apropiate cu Europa [i cu aparat de stat care func]iona neobi[nuit de bine pentru timpul acela. Dar [i Carol XII a încercat s` introduc` reforme aproape revolu]ionare într-un întreg [ir de domenii ale societ`]ii: administra]ia statului, impozite, infrastructur` [.a. O mare parte a expozi]iei trateaz` ciocnirile militare între Petru cel Mare [i Carol XII. În 1699, Rusia, Saxonia [i Danemarca-Norvegia (atunci în uniune una cu cealalt`) au format o coali]ie care în anul urm`tor a atacat Suedia. Regele Carol XII, atunci în vârst` de 17 ani, a p`r`sit Stockholmul, pe care nu-l va mai revedea niciodat`, pentru ca s` apere în fruntea armatei sale domeniul marii puteri suedeze. Prin aceasta a început marele r`zboi nordic (1700-09), care a adus mari modific`ri nu numai pentru Suedia [i Rusia, ci pentru toat` zona baltic`. Consecin]ele cele mai importante ale acestui r`zboi au fost acelea c` Suedia [i-a pierdut pozi]ia de mare putere [i în schimb Rusia a devenit na]iunea conduc`toare militar [i politic în Europa de nord.
Expozi]ia ilustreaz` detaliat atât b`t`lia de la Narva (1700), câ[tigat` de Suedia, cât [i cea de la Poltava (1709), care a însemnat pr`bu[irea definitiv` politic` [i militar` a Suediei [i a deschis drumul Rusiei la Marea Baltic`. În plus, înfrângerea suedez` de la Poltava a f`cut ca Suedia s` aibe capitala timp de aproape cinci ani în... Moldova, la Tighina! Iat` în continuare evenimentele pe scurt. În 1708, Carol XII se îndrepta cu trupele sale prin Bielorusia c`tra Moscova. La 29 septembrie 1708, Petru cel Mare învinge o parte din trupele suedeze în lupta de la Lesnaia, unde suedezii pierd [i toate proviziile la ru[i. Atunci, Carol XII întrerupe mar[ul spre Moscova [i se îndreapt` spre sud, ca s` petreac` iarna în Ucraina. Aceasta va duce la înfrângerea de la Poltava [i istoria se va repeta cu aproape 240 de ani mai târziu, când o alt` campanie spre Moscova va fi deviat` din nou spre sud, pentru a e[ua la Stalingrad!
Iarna 1708-09 a fost neobi[nuit de geroas` [i atunci au murit mai multe mii de solda]i suedezi în timpul mar[ului spre sud. În Ucraina, Carol XII a încheiat alian]` contra ru[ilor cu Ivan Mazepa, hatmanul cazacilor. În prim`vara lui 1709, armata suedez` se decimase la 23.000 de oameni. În mai, suedezii încep s` asedieze Poltava. La 17 iunie, Carol XII este r`nit, fiind împu[cat în picior.
Era tocmai ziua lui de na[tere. Rana s-a infectat [i la 22 iunie medicii au crezut c` regele va muri. Nu s-a întâmplat a[a, dar îns`n`to[irea a durat mult timp. Între timp, grosul armatei ruse[ti în frunte cu Petru cel Mare s-a îndreptat c`tre Poltava. B`t`lia decisiv` a avut loc la 28 iunie. Armata suedez` consta din 17.000 suedezi [i un num`r necunoscut de cazaci ai lui Mazepa. Armata rus` num`ra 40.000 oameni. La sfâr[itul zilei, armata rus` a câ[tigat o victorie mare [i deplin` iar armata suedez` era pus` pe fug`.
La 30 iunie, mare parte a armatei de câmp suedeze s-a adunat lâng` satul Perevolotina pe Nipru, unde Carol XII a fost convins s` treac` fluviul pentru a se pune la ad`post la turci. Ceea ce s-a [i întâmplat, restul armatei suedeze predându-se ru[ilor la 1 iulie. În noaptea c`tre 1 iulie, Carol XII, în fruntea a circa o mie de suedezi [i vreo trei mii de cazaci condu[i de Mazepa, a început fuga spre teritoriile ocupate de turci [i a ajuns pân` la ora[ul Ociacov de la malul M`rii Negre. Carol XII a fost primit ca oaspetele personal al sultanului Ahmed III [i a fost tratat cu prietenie [i onoare. În scurt timp dup` aceea, regele [i-a mutat tab`ra în satul Varni]a, în apropierea ora[ului Tighina (numit de turci Bender) de pe malul drept al Nistrului, pe teritoriu moldovenesc care fusese ocupat de turci înc` din 1538. La Varni]a a primit Carol XII vestea despre capitularea resturilor armatei suedeze la ru[i [i [i-a dat seama c` [ederea aici va fi de lung` durat`: regele pl`nuia s` adune bani pentru a putea strânge o nou` armat` cu care s` se îndrepte c`tre Moscova. Ca urmare, a ordonat cl`direa de case trainice din c`r`mid` pentru el [i oamenii lui precum [i de grajduri de cai [i acareturi. Proiectul acestui ansamblu, prezentat în cadrul expozi]iei [i reprodus aici, se afl` în Arhiva Na]ional` a Suediei.
La Varni]a se va afla capitala Suediei timp de aproape cinci ani, pân` în 1713. De aici a condus Carol XII Suedia cu ajutorul curierilor care îi transmiteau ordinele c`tre consiliul din Stockholm aflat sub conducerea lui Arvid Horn [i veneu cu rapoarte de acolo. Aici are el timp s` se ocupe de treburi de stat de care nu avusese timp s` se ocupe înc` de la începutul campaniei militare din 1700.
Ca ajutor avea o cancelarie de câmp sub conducerea lui Casten Feif. În iulie 1711 are loc b`t`lia de la St`nile[ti lâng` Prut în Moldova între Rusia lui Petru cel Mare, aliat` cu Moldova condus` de Dimitrie Cantemir, [i Turcia lui Ahmed III, al c`rui aliat era Carol XII. Regele Suediei s-a repezit cu trupa sa în sprijinul turcilor, care de fapt au ie[it înving`tori, dar a ajuns la câmpul de lupt`... a doua zi dup` b`t`lie, întorcându-se la Varni]a cu misiunea neîndeplinit`! Pentru a ob]ine banii necesari pentru a finan]a o nou` armat`, Carol XII a revizuit întregul sistem de impozite din Suedia, introducând declara]ia de venituri pe baza c`reia erau impoza]i to]i cei cu venituri, procedur` care a început s` func]ioneze în 1713. Regele a lucrat activ pentru modernizarea [i efectivizarea mineritului [i a industriei metalurgice suedeze, pentru îmbun`t`]irea comunica]iilor în ]ar` [i pentru favorizarea manufacturilor [i comer]ului. Deasemeni, el a finan]at trei expedi]ii [tiin]ifice care au avut ca sarcin` s` cerceteze ]`rile Orientului precum [i cultura [i monumentele acestora.Totodat`, el era adânc angajat în lucr`rile de construire a Palatului Regal din Stockholm. Conducerea lucr`rilor se f`cea prin coresponden]a între Carol XII, aflat la Varni]a, [i arhitectul baron Nicodemus Tessin cel tân`r, aflat la Stockholm. Planurile lui Tessin deveneau din ce în ce mai pline de m`re]ie, culminând cu proiectul din 1712 pentru restructurarea total` a ora[ului Stockholm. În realitate, nu existau bani pentru aceste lucr`ri: construirea Palatului Regal încetase în 1710 [i nu va fi reluat` decât mult mai târziu, inaugurarea având loc în 1754. V`zând c` oaspetele suedez nu mai pleac` acas`, sultanul Ahmed III a ordonat la sfâr[itul lui 1712 luarea ca prizonier a lui Carol XII în tab`ra acestuia din Varni]a, dac` acesta nu vrea s` p`r`seasc` teritoriile turce[ti de bun`voie. Regele refuzând s` asculte de dorin]a sultanului, s-a ajuns la lupte între suedezi [i turci atunci când ace[tia au încercat s`-l ia cu for]a pe regele Suediei la începutul anului 1713. Incidentul este cunoscut în istoria Suediei sub numele de "calabalâcul din Bender". Dup` "calabalâc", Carol XII a fost dus la Demotica [i apoi la Timurta[, în apropiere de Adrianopol. În prima parte a lunii octombrie, regele a proclamat directivele pentru o reorganizare fundamental` a administra]iei de stat suedeze, înfiin]ând printre altele [ase secretariate de stat conduse fiecare de c`tre un consilier-"ombudsman" (delegat) r`spunz`tori direct fa]` de rege. Unul dintre ace[tia era "justitiekanslern" (cancelarul de justi]ie al regelui), precursorul viitorului "justitieombudsman" (delegat de justi]ie al parlamentului) din 1809, a c`rui sarcin` este s` controleze c` func]ionarii publici respect` legile statului.
Dup` înc` o încercare nereu[it` de a se folosi de turci contra Rusiei, la 20 septembrie 1714 Carol XII [i ai lui au p`r`sit localitatea Timurta[ [i s-au îndreptat spre nord, spre Suedia, înso]i] de solda]i turci [i de creditorii evrei [i musulmani care intermediaser` împrumuturile din care se între]inuse suita lui Carol XII în to]i ace[ti ani. Pentru u[urin]a deplas`rii, suita regelui s-a împ`r]it în grupe ce urmau s` se reuneasc` în ora[ul valah Pite[ti, unde urmau s` vin` [i ultimii solda]i [i al]i creditori r`ma[i la Varni]a. Nu to]i solda]ii suedezi l-au urmat pe Carol XII spre Suedia, ci unii au r`mas pe drum la Bucure[ti, unde au participat la ridicarea Turnului Col]ei.
La 27 octombrie 1714, Carol XII p`r`se[te incognito sub numele de "Peter Frisk" restul suitei sale împreun` cu doi înso]itori [i se îndreapt` prin pasul Bran c`tre Transilvania [i mai departe prin Budapesta [i Viena c`tre Kassel [i Stralsund, pe atunci înc` teritoriu suedez, unde ajunge la 11 noiembrie 1714.
Solda]ii turci r`m`seser` la grani]a cu Transilvania, în timp ce creditorii l-au urmat pe rege în Suedia, unde oameni cu aceste credin]e religioase altfel nu aveau voie s` locuiasc`, sub pedeasps` cu moartea. Ei au trebuit s` a[tepte aici mult` vreme ca s` li se pl`teasc` cele datorate, dar abia dup` mai mul]i ani dup` moartea regelui le-a pl`tit statul suedez ceva din ceea ce împrumutase Carol XII. Restul nu s-a mai pl`tit niciodat`.
Din p`cate, expozi]ia neglijeaz` unele aspecte importante de detaliu ale evenimentelor din timpul [ederii lui Carol XII [i a solda]ilor lui în teritoriile române[ti [i urm`rile acesteia, dar pe care le-am prezentat în parte mai pe larg aici pe baza cercet`rilor [i observa]iilor proprii.

Casa Regelui de la Varni]a.
Desen [i acuarel`.
© Riksarkivet (Arhiva Na]ional`), Arhiva Stafsund, desen nr. 3.

Înapoi la începutul paginei!
Înapoi la STOCKHOLM - CAPITALA CULTURAL~ A EUROPEI.

© 1998 Curierul Românesc.

Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC