RADU MURGESCU Jr.

Radu Murgescu: M-am n`scut în Bucure[ti pe 4 Octombrie 1967. Am urmat cursurile liceului Gheorghe Laz`r, în clas` cu Florin Piersic jr, pån` la plecarea în Statele Unite unde am terminat facultatea de cibernetic`. De]in o experien]` de lucru divers` în marketing [i lucrez de peste zece ani pentru o companie mul]i-na]ional`, fiind considerat un bun specialist, r`spunzând de investi]ii de multe milioane de dolari. Sunt c`s`torit cu Magda [i avem un b`iat de [`se ani. Am participat în R`zboiul din Golf al`turi de fortele aliate [i am primit urm`toarele decoratii: Medalia Eliber`rii Kuwaitului (din partea Arabiei Saudite), Medalia Serviciului în Asia de sud-vest cu dou` stele de bronz, Medalia Armatei pentru Succes cu frunz` de stejar, Medalia Serviciului în Ap`rarea Na]ional` [i multe alte medalii [i cita]ii pe câmpul de lupt`. De asemeni, am creat prima colec]ie de publica]ii romåne[ti de pe Internet (http:/ /ziare.com).

S.C.: Cum ai ajuns în USA [i ce a însemnat exilul pentru tine?

R.M.: Am reusit s` primim pa[apoartele în 1987, dup` o perioad` în care comuni[tii au f`cut tot ce au putut pentru ca noi s` suferim. Tat`l meu, un inginer de elit`, a fost mutat for]at pe un [antier ca muncitor cu salariul redus. Sora mea a fost dat` afar` de la liceul de art` "Nicolae Toni]a" la cererea unui ofi]er de Securitate pentru a face loc copilului s`u care nu trecuse examenul de admitere. Chiar [i so]ia mea a fost interogat` [i amenin]at` de organele de Securitate. Pot spune c` durerea exilului a fost ruperea de prieteni [i de locurile în care am copil`rit. Totu[i exilul ne-a oferit [ansa de a gåndi liber, de a tr`i într-o ]ar` democratic` [i de a ne realiza profesional.

S.C.: Exist` o anume psihologie a exilatului, a celui care locuie[te departe de ]ara de origine, sau USA te ajut` s` treci mult mai repede peste acest handicap?

R.M.: Înc` de la plecare am p`strat dragostea pentru Romånia. În afar` de dragostea de ]ar`, pe care noi exilan]ii o avem în comun, am sim]it frica de a ne asocia cu al]i romåni datorit` faptului c` Securitatea reu[ise s` se infiltreze în mijlocul comunit`]ilor romåne[ti. Din aceast` cauz` mul]i au preferat s` se integreze în totalitate în ]ara adoptiv` [i s` rup` leg`turile cu romånii [i Romånia.

D-ul Radu Murgescu Jr.
Foto: A-M Ciupitu/© CR.

S.C.: Cum te-ai sim]it în ]ara care te-a primit? Ai fost primit cu bra]ele deschise? }i-a fost greu s` te asimilezi sau ai continuat s` tr`iesti cu speran]a reîntoarcerii în Romånia? Cum a fost?

R.M.: Începutul a fost greu. Statele Unite este, pe bun` dreptate, ]ara tuturor posibilit`]ilor. Cu toate astea, mul]i emigran]i au început s` î[i cl`deasc` via]a începând, ca [i mine, de la munca de jos, sp`lånd mese în restaurant sau muncind la casierie. Pot spune ca am fost primit cu bra]ele deschise, pentru c` am [tiut c` succesul depinde numai de mine. M-am integrat repede în cultura [i via]a american`, dar am ales s` p`strez cu prioritate leg`turile cu prietenii mei romåni. Vreau s` m` întorc în ]ar`, cu toate c` în prezent acest lucru nu este înc` posibil.

S.C.: Ce [ti]i despre romånii din USA? Cum s-a dezvoltat comunitatea rom`n` din USA despre care [tim mai pu]in în Europa?

R.M.: Romånii din SUA au ales cu preponderen]` centre precum New York (New York), Los Angeles (California), Chicago (Illinois) [i Cleaveland (Ohio). Printre organiza]iile romåne[ti din America se g`sesc cele vechi, precum Uniunea [i Liga, cele care au condus lupta împotriva comunismului, precum Uniunea Romån` pentru Credin]` [i Libertate (URCL), cele pentru promovarea valorilor morale, precum Uniunea Romåneasc` [i alte organiza]ii cre[tine, organiza]iile studen]e[ti de la Case Western Reserve University, Queens, Iowa U., Harvard, [i deasemenea ARA, Comitetul pentru Proprietate Privat`, Free Romania Fund, A.C.O.R.D., Congresul Cultural Macedo-Român, American Romanian Foundation, [i multe altele.

S.C.: Ce cuno[ti despre romånii din exil din alte ]`ri? Consideri c` se poate vorbi de o activitate, de o politic` a exilului rom`nesc în sensul de a informa Occidentul despre situ]ia din Romånia înainte de ´89 [i dup` aceea? A fost posibil` o organizare a tutuor romånilor din exil?

R.M.: Desigur, organiza]iile romåne[ti au avut, [i au, un rol important în informarea guvernelor din Occident despre situa]ia din Romånia. În mod special, trebuie apreciate eforturile luptei anticomuniste ale organiza]iei URCL, cåt [i sprijinul recent pentru candidatura Romåniei la NATO al asocia]iilor Romanian Lobby [i Free Romania Fund. Organiza]iile romåne[ti au fost unite pentru o perioad` de timp sub umbrela organiza]iei Uniunea Mondial` a Romånilor Liberi. O nou` încercare de a uni organiza]iile romåne[ti este promovat` de Uniunea Romåneasc`. Acest efort porne[te, nu de la diferen]ele dintre noi, ci de la ceea ce avem în comun. Uniunea Romåneasc` este de p`rere c`, printr-un dialog bazat pe sinceritate [i respect mutual, ne putem elibera de barierele psihologice care ne separ`. Realizarea aspira]iilor noastre este garantat` de integritatea [i valoarea moral` a celor care au împ`rta[it [i împ`rt`[esc destinul ]`rii în care s-au n`scut. Uniunea Romåneasc` nu vrea integrarea rigid` a organiza]iilor romåne[ti într-una singur`, ci doreste s` ofere un for în care asocia]iile romåne[ti s` se cunoasc` mai bine [i s` mearg` împreun` atunci cånd pa[ii îi poart` pe acela[i drum. Diversitatea caracterului organiza]iilor este important [i nu trebuie diluat, dar împreun` putem valorifica ceea ce avem în comun. Un exemplu în acest sens poate fi demersul întreprins pentru eliberarea Grupului Ila[cu, o ac]iune coordonat` de Andrei Doicin din Anglia, pre[edintele Comisiei pentru Drepturile Omului din cadrul Uniunii Romåne[ti. Un alt exemplu este schimbarea unor puncte din constitu]ie care îngr`desc drepturile romånilor din afara ]`rii ce sunt considera]i înc` cet`]eni de clasa a doua, ac]iune coordonat` de Olga Lazin din California, C.E.O. al AmROM.

S.C.: Cum vezi rolul monarhiei în istoria Rom`nie [i care ar fi rolul ei acum?

R.M.: A fost o perioad` în istoria Romåniei cånd toate for]ele politice, liberale [i conservatoare, de[i erau dezbinate, au ajuns la concluzia c` pentru a garanta viitorul Romåniei este necesar` o monarhie constitu]ional`. Îmi amintesc bine venirea domnitorului în ]ar`, pentru c` bunicul meu avea un dar sublim de a povesti cu lux de am`nunte, în timpul plimb`rilor noaste prin parcul Her`str`u. La fel de bine îmi amintesc r`zboiul de independen]`, încoronarea M.S. Regelui Carol I, [i lupta cu valurile a Amiralului Murgescu la comanda yachtului regal. Monarhia a avut un rol principal în modelarea ]`rii. Apoi comuni[tii au furat viitorul Romåniei, [i au schimbat rolul actual al monarhiei. Se poate spune c` exilul romånesc a început odat` cu exilul regelui, [i s-a terminat atunci cånd M.S. Regele Mihai I l-a declarat încheiat. În Romånia de ast`zi, for]ele politice sunt mai dezbinate ca oricând. Zeci de partide politice încearc` s` î[i defineasc` ]elurile, unele dovedind intransigen]` politic`, iar altele, ar`tând o schimbare perpetu`. Viitorul Romåniei este sacrificat, în a[teptarea unei noi genera]ii. Regele, dar în special Pre[edintele Romåniei care de]ine prerogativele puterii, trebuie s` se implice mai activ în societatea civic` Romåneasc`, pentru a încuraja o schimbare real` prin debarasarea mentalit`]ii comuniste care înc` mai domin` gåndirea multora. Trebuie încurajat` o continuare a efortului comun de lobby pentru aderarea Romåniei la NATO al Regelui [i al Pre[edintelui.

S.C.: Care a fost [i care ar trebui s` fie rolul bisericii în exil? Cum vezi existen]a bisericilor paralele în exil înainte de ´89 [i dup`?

R.M.: Biserica trebuie s` fie nucleul comunit`]ii. Prin credin]`, în]elegere, [i iertare, putem s` rec`p`tam încrederea în noi. Este [tiut c` biserica din exil a fost înfiltrat` cu oamenii securit`]ii, [i ace[tia au contribuit la dezbinarea comunit`]i. Ace[ti oameni au r`mas printre noi, [i biserica nu pare activ` în drumul spre adev`r, dorind în schimb s` rezolve lucrurile din interior prin puterea sa. Sunt totu[i în cadrul bisericii multe personalit`]i care ne arat` un exemplu pur de curaj [i integritate, precum IPS Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului. Iar al]i membri de seam` ai bisericii din exil, lupt`tori activi anti-comuni[ti, promoveaz` o în]elegere a bisericilor str`mo[e[ti. R`spunsul nu este s` ne îndep`rt`m de biseric`, ci s` ne rug`m pentru ea. Prin credin]a noastr` vom afla [i vom recunoa[te adev`rul.

S.C.: Despre situa]ia bisericii pentru vorbitorii de limb` romån` din USA [tiu foarte pu]in. Ce ai putea s` ne spui despre aceasta?

R.M.: În Statele Unite sunt biserici romåne[ti în toate centrele comunit`]ilor noastre, din nord-est în Bridgeport (Connecticut) pån` în sud-vest, în Los Angeles (California), [i din nord-vestul ]`rii, în Portland (Oregon) pån` în sud-est, în Miami (Florida).

S.C.: Romånii care s-au considerat în exil trebuie s` se considere în continuare în exil sau diaspor`? Cine de fapt este în m`sur` s` defineasc` dac` este vorba de exil sau diaspora? O organiza]ie, o institu]ie sau fiecare individ în parte?

R.M.: Exil, diaspora, romåni de pretutindeni. Aceste cuvinte au un în]eles anume pentru cei care le rostesc. Nu trebuie s` schimb`m cuvintele, ci s` ne schimb`m noi în[ine pentru a recap`ta încrederea în oameni, fie ei exilan]i, fie diasporeni. Pentru mul]i dintre noi, exilul a luat sfår[it odat` cu declara]ia regelui; pentru al]ii el s-a terminat odat` cu alegerile din1996; [i în final unii opteaz` s` r`mån` în continuare în exil. Nici una din alegerile pe care noi le-am facut nu este gre[it`. Ceea ce este gre[it este c` mul]i dintre noi au ales s` nu vad` ceea ce avem cu to]ii în comun. Fie c` ne numim exilan]i, diasporeni, romåni de pretutindeni, noi suntem înainte de toate romåni! De ce s` nu pornim de la acest adev`r [i s` recunoa[tem c` avem, în mare parte, acelea[i speran]e pentru Romånia. Trebuie s` recunoa[tem c` suntem responsabili, prin îns`[i calitatea noastr` de romåni, de situa]ia din ]ar`. Desigur, putem g`si mul]i vinova]i: guvernul, coali]ia, opozi]ia, pre[eden]ia. Dar în c`utarea vinova]ilor, atåt noi cåt [i cei din ]ar` am încetat s` g`sim solu]ii.

S.C.: Crezi c` în marea ei majoritate societatea româneasc` i-a acceptat pe cei din exil [i este gata s` le respecte [i drepturile pe care le au cei din Romånia?

R.M.: Romånii din ]ar` au fost [i sunt al`turi de fra]ii lor din afara ]`rii. Cu toate acestea datorit` îngr`dirilor legale, romånii din str`in`tate sunt înc` cet`]eni de clasa a doua. Dreptul de vot este drastic limitat, iar atunci cånd acest vot este exprimat el este distribuit din oficiu unui reprezentant necunoscut din Bucure[ti. Propriet`]ile furate de comuni[ti nu au fost înc` restituite. Totu[i nu mai suntem "trad`tori de ]ar`", [i lumea începe s` uite de "salamul cu soia". Romånii din str`in`tate reprezint` un veritabil poten]ial uman ce poate contribui considerabil la prosperitatea ]`rii.

S.C.: Nimeni p`n` acum (sau cel pu]in nu [tiu eu) din reprezentan]ii noii puteri nu s-a adresat celor din exil, îndemn`ndu-i s` se reîntoarc`, s` ajute prin cuno[tin]ele [i experien]a c`p`tat` la dezvoltarea rapid` a României. Cum vezi aceasta? Consideri c` guvernul României ar trebui s` foloseasc` experien]a romånilor care tr`iesc în alte ]`ri la rela]iile bilaterale cu alte ]`ri? Sau s` se adopte o atitudine de neîncredere fa]` de ace[tia, a[a cum se face acum? Ce m`suri ar trebui s` ia noul guvern ca s`-i atrag` pe cei din afara grani]elor ca s` se reîntoarc` în Romånia? Consideri c` este necesar ca ace[tia s` se întoarc` în Romånia? Ar avea vreo utilitate Romånia din aceasta, sau ar fi numai o problem` nepl`cut`, în aceea c` ar trebui s` le redea drepturile care li s-au luat de comuni[ti?

R.M.: Atragerea [i participarea oamenilor din exil la reconstruc]ia [i dezvoltarea ]`rii nu poate fi decåt un cå[tig pentru aceasta. Experien]a de via]` [i activitate - [tiin]`, tehnic`, cultur`, medicin`, înv`]`mânt, economie, sport - este o resurs` important` care este pus` la dispozi]ia Romåniei. Consider c` este o gre[eal` din partea guvernului de a nu folosi aceast` resurs` gratuit` [i cu un poten]ial imens. Iat` cåteva exemple: pentru un partid politic este esen]ial` o strategie clar`, cu toate acestea, principalul partid din guvern, PN}CD, nu pare s` aibe una. Folosirea unor exper]i în acest domeniu, precum Liviu Cananau din Canada sau Vladimir Ti[m`neanu din SUA, ar putea revitaliza arena politic` Romåneasc`. Un alt exemplu ar fi folosirea exper]ilor romåni din SUA în domeniul de marketing, precum George Roth din California, care ofer` asisten]` gratuit` firmelor din Romånia. Mul]i romåni din diaspora ar fi bucuro[i s` ajute ]ar`, în schimbul unui simplu "mul]umesc." Autorit`]ile de la Bucure[ti v`d poten]ialul pe care diaspora îl prezint`, dar nu [tiu înc` cum ar putea s` îl foloseasc`. Puterea de la Bucure[ti ne arat` des c` pe lista problemelor Romåniei, problemele exilului au, pentru ei, prea pu]in` importan]`.

S.C.: Cum vezi rezolvarea propriet`]ii private în Romånia, în particular cea a locuin]elor? Vezi vreo leg`tur` între proprietate [i cet`]enie? Ce ar trebui s` fac` romånii din afara grani]elor ca s`-[i ob]in` propriet`]ile furate de comuni[ti?

R.M.: Punerea integral` în drepturi a romånilor din afara grani]elor este de la sine în]eleas`. Restituirea propriet`]ilor furate trebuie f`cut` f`r` întårziere.
Trebuie s` în]elegem c` un lucru furat, este un lucru furat! Romånia are o [ans` acum s` repare gre[eala! Ace[ti oameni au suferit destul de pe urma regimului comunist, [i nu este drept s` sufere [i acum.

S.C.: }i-a fost sau î]i este ru[ine c` e[ti romån? Consideri c` exist` o persoan` -un guvern, un partid - care ]i-ar putea reda "måndria de a fi romån", dac` aceasta ]i-a lipsit vreodat`?

R.M.: Nu mi-a fost nici o clip` ru[ine c` sunt romån. Am fost din totdeauna måndru s` fiu romån, måndru de istoria noastr`. Cred c` este în mare m`sur` datorit` pasiunii pentru istorie, care este mereu vie în familia mea.

S.C.: E[ti secretarul general al UR, o organiza]ie care se adreseaz` romånilor din DIASPORA. Romånii care tr`iesc în afara grani]elor fac distinc]ie între romånii din exil [i cei din diaspora. ROMFEST-ul, la care ai participat, a fost o întrunire a romånilor din exil. Este necesar` existen]a unei organiza]ii interna]ionale pentru romånii din diaspora? Care este atitudinea acestei organiza]ii fa]` de romånii din exil? Care este rela]ia între aceast` organiza]ie, a celor din diaspora, fa]` de romånii din exil? Este necesar` existen]a unei organiza]ii interna]ionale care s` cuprind` pe to]i romånii din afara grani]elor sau existen]a mai multor organiza]ii ar servi mai bine interesele acestora?

R.M.: Uniunea Romåneasc` se adreseaz` în primul rånd ROMÅNILOR care tr`iesc în afara grani]elor ]`rii, dar [i unui num`r mare de membri care tr`iesc în Romånia. Membrii fondatori ai Uniunii Romåne[ti sunt exilan]i care au supravie]uit ororilor regimului comunist [i s-au refugiat în afara ]`rii. Uniunea Romåneasc` respect` fiecare membru pentru calitatea sa de romån, nu face distinc]ie între exilant [i diasporean, [i pentru o înalt` valoare moral`. Înainte de a ne scoate în eviden]` diferen]ele dintre noi trebuie s` g`sim ceea ce avem în comun, altfel nu vom descoperi nici o dat` speran]ele pe care le purt`m împreun`. Dup` cum am spus anterior, mul]i exila]i au luat exemplul regelui [i au renun]at la termenul "Exil", al]ii au renun]at s` îl foloseasc` dup` alegerile din 1996. Iar mul]i al]ii folosesc ambii termeni în acela[i sens. Nu este un conflict, o neîn]elegere, între exila]i [i diasporeni, ci poate un risc de a ne pierde în defini]ii, uitând c` suntem to]i romåni de acela[i sånge, [i vrem s` facem un bine pentru ]ar`. În afar` de "exilan]i", care sunt o majoritate, printre membrii Uniunii Romåne[ti se g`sesc studen]i [i profesioni[ti care au ales [i ei calea pribegiei. Ace[ti tineri romåni au p`strat în inima lor Romånia [i, de aici din diaspora, doresc s` fie folositori ]`rii.
Tinerii au o abilitate aparte de a se elibera de mentalitatea comunist`, [i nu au barierele psihologice care înc` îi mai separ` pe cei cu o istorie mai veche în exil. Prin prisma valorilor morale cre[tine, prin încredere, respect, responsabilitate, dreptate, întelegere [i spirit civic, tinerii vor s` se uite întåi la ceea ce este bun pentru romåni [i pentru Romånia, [i nu la ceea ce este bun, în mod personal, pentru ei. Uniunea Romåneasc` este prima organiza]ie Romåneasc` care a predat recent [tafeta genera]iei tinere. Lor le apar]ine viitorul, [i este råndul lor s` poarte speran]a. Personal, pot spune c` am fost onorat s` accept func]ia de pre[edinte în cadrul alegerilor recente pe care noi le-am avut.
Acest schimb de genera]ii a fost completat prin alegerea membrilor UR din Europa, a tån`rului inginer . Adrian Butuc din Portugalia, de origine din Oradea, pentru func]ia de Secretar General Europa. Totodat` vice-pre[edintele organiza]iei noastre în Europa este un alt tân`r, oltean de origine, dr. Juergen Pflanzer din Germania.

S.C.: Ai participat la ROMFEST. Cum ai apreciat ac]iunea - importan]a organiz`rii ei la Bucure[ti, impactul la autorit`]i (despre neparticiparea pre[edintelui, primministrului [i ministrului de externe) [i în mass-media? Cum vezi desf`[urarea ROMFESTULUI în viitor? Consideri c` desf`[urarea în viitor în Romånia a ROMFEST-ului ar contribui la strângerea rela]iilor între cei din Rom`nia [i cei din afara grani]elor?

R.M.: Am fost bucuros s` particip la Romfest '98. Am avut ocazia s` întålnesc mul]i oameni pe care îi respect, am încercat s` înv`] din experien]a lor, [i s` înteleg durerea pe care o tr`iau. Din acest punct de vedere Romfest '98 a fost un succes. Pe de alt` parte, cu toate c` unii organizatori au declarat inten]ia de a preda [tafeta tineretului, am sim]it din plin ezit`rile vechii genera]ii. Am tr`it atåt de mult cu acelea[i preconcep]ii, încåt ne este greu s` în]elegem c` revolu]ia a aprins o speran]` în inimile genera]iei tinere, o speran]` pe care lipsa de încredere a vechii genera]ii o ucide încet. Noi din exil, ca [i cei din ]ar`, ne luptam cu "schimbarea", nerealizând c` schimbarea începe cu noi. ROMFEST 2000 va avea loc, conform organizatorilor, la Chi[in`u. Sper ca atunci tinerii s` fie încuraja]i s` se implice activ în societatea Romåneasc`, cu sprijinul deschis al organiza]orilor, [i al Puterii. De asemeni, sper s` mergem acolo, înainte de toate, ca romåni, nu ca exila]i sau diasporeni.