REPREZENTAN}I AI ROMÅNIEI ÎN SUEDIA (4)

În 1993, Majestatea Sa Regele Mihai I al Romåniei, în interviul pe care mi l-a acordat atunci [i pe care l-am publicat în num`rul 1/1993 al CURIERULUI ROMÅNESC, spunea:
"Lupta împotriva comunismului se afl` abia la începutul ei. Chiar dac`, s` presupunem, to]i comuni[tii din ]`rile socialiste ar fi renun]at la ideea totalitar` [i ar fi îmbr`]i[at democra]ia ca pe singura form` de vie]uire social-politic` apropiat` de natura uman`, ar r`mâne de înl`turat urm`rile mentalit`]ii comuniste."
Nu credeam atunci c` 7 ani de la interviul cu M.S. Regele Mihai [i 10 ani de la c`derea regimului lui Ceu[escu, afirma]ia va fi mai actual` decåt oricånd! Mentalit`tea comunist` este cea mai mare från` în democratizarea Romåniei. Ca aceast` mentalitate s` se schimbe este necesar ca toat` lumea care dore[te o Romånie democrat` s` contribuie la crearea premizelor, pe toate c`ile [i la toate nivelele, pentru schimbarea acestei mentalit`]i.

În Suedia statul romån este proprietarul unei cl`dirii fastuoase, cump`rat` de la familia Palme, [i în care s-a n`scut Olof Palme. Este una din pu]inele cl`diri din elegantul cartier Östermalm, cu 4 fa]ade. O cl`dire de tip palat. În aceast` cl`dire î[i are sediul Ambasada Romåniei din Stockholm. Cl`direa, foarte înc`p`toare, dep`[e[te cu mult nevoile de servici ale ambasadei. "Pentru economie" sunt caza]i în aceea[i cl`dire [i salaria]ii ambasadei ca [i vizitatorii de la MAE sau alte ministere [i institu]ii din Romånia. Nimic mai de[tept, s-ar putea spune, dar realitatea este alta! În timpul regimului comunist salaria]ii au fost caza]i în incinta ambasadei, nu primar din dorin]a de a face economii, ci pentru ca toat` lumea s` fie sub observa]ie, s` fie supravegheat`. Totul se raporta [efului misiunii, iar [eful misiunii raporta mai departe. Situa]ia este aceia[i ast`zi, 10 ani de la "c`derea comunismului"!
Salaria]ii ambasadei, trimi[i ca reprezentan]i ai Romåniei în Suedia cu scopul de a crea contacte cu suedezii, de a contribui la l`rgirea rela]iilor politice, economice [i culturale dintre cele dou` ]`ri sunt de fapt un fel de prizonieri timp de 4 ani, între pere]ii acestei cl`diri, cu aceia[i tovar`[i de celul`.
Locuind în cl`direa ambasadei sunt supu[i la un control riguros din toate punctele de vedere: li se înregistreaz` convorbirile telefonice, li se controleaz` po[ta (nu de pu]ine ori nu li se distribuie), li se închide u[a de la intrarea în ambasad` la ora 21 (oficial la ora 23), etc, etc. În loc s`-[i foloseasc` energia creativ, înv`]ånd limba ]`ri în care vor lucra 4 ani, luånd contact cu societatea suedez`, deschis` [i democratic`, ace[ti oameni folosesc cele mai ingenioase metode de a se submina reciproc. S-ar putea spune c` se au ca fra]ii, ca Abel [i Cain! Un exemplu în acest sens este [i turnarea de zah`r în carburatorul ma[inii fostului ambasador Ionescu.
Chiar dac` ace[ti oameni ar fi anima]i de cele mai sincere dorin]e de schimbare a mentalit`]ii în care au fost educa]i timp de 50 de ani, n-au nicio [ans` s` poat` realiza aceast` schimbare, atåt timp cåt sunt priva]i de cele mai elementare libert`]i!
Romånia se zbate într-o mare criz` economic`. Închirierea acestui "palat" pe 5-10 ani, unei firme care ar pl`ti în dolari (procedeul n-ar fi unic, multe ambasade str`ine în Suedia folosesc metoda), ar putea rezolva cel pu]in 2 probleme:
* ar aduce Romåniei venituri pe care le-ar putea folosi pentru alte activit`]i, ca de exemplu culturale, cu atåt mai mult cu cåt Romånia se plånge c` nu are fonduri pentru astfel de activit`]i;
* salaria]ii ambasadei s-ar putea muta în apartamente mici, în suburbii, mai pu]in costisitoare (standardul apartamentelor suedeze se poate asimila cu apartamente de lux din alte ]`ri), printre suedezi. Ar avea astfel posibilitatea s`-i cunoasc` pe suedezi, s` vad` cum func]iioneaz` o societate democratic`. Întorcåndu-se în ]ar`, dup` 4 ani, ar putea s` devin` promotorii ideilor democratice înv`]ate aici. În condi]iile în care lucraz` ast`zi ace[ti oameni n-au nici cea mai mic` [ans` de s`-[i schimbe modul comunist de a gåndi.

Pentru fiecare meserie trebuie s` ai calit`]i în`scute. Nici o [coal` nu ]i le inplanteaz`, ]i le cizeleaz`, doar! Nici diplomat nu te faci prin cursuri! {i pentru meseria asta trebuie s` ai calit`]i în`scute, cum ar fi st`pånirea de sine, capacitatea de apreciere, bunsim], modestie, polite]e! O axiom` pe care MAE se pare c` se înc`p`]âneaz` s-o ignoreze.

Imediat dup` ´89, în perioada aceea plin` de suspiciuni, dar [i de speran]e, a fost numit în Suedia ca ambasador domnul Lucian Petrescu, care, în ciuda unor critici care i se aduceau, cum c` "[i-a f`cut studiile la Moscova", s-a purtat ca un diplomat, ca un adev`rat trimis al tuturor romånilor! Nu [i-a manifestat pregnant culoarea politic`, în leg`tura sa cu etnicii romåni din Suedia a încercat s` duc` o politic` echidistant`, s` poarte un dialog f`r` emfaz` [i chiar s` aplice "principiul accesului la actele publice". Ba mai mult, a f`cut posibil ca un num`r mai mare de romåni s` calce pragul ambasadei, pån` atunci evitat`. Ata[at de pres` era atunci d-ul Ion Pascu, ast`zi director în MAE, care s-a comportat civilizat [i cu spirit de respect fa]` de cel cu care venea în contact. Colaborarea cu presa de exil a tratat-o "diplomat", mai ales pentru c` a[a-i era firea. {i diploma]ia i-a mers atåt de departe, încåt a creat tot timpul împresia c` este interesat s` afle din experien]a originarilor romåni de aici. Poate chiar a [i fost! A[ putea spune c` grupul care a activat cu d-ul Lucian Petrescu era un colectiv de diploma]i! Dar minunile sunt scurte! Ambasadorul Petrescu a ie[it la pensie, [eful de pres` a fost mutat la Londra. Restul personalului [i-a încetat misiunea [i astfel a venit personal nou.
Romånia l-a trimis în 1993 la Stockholm ca ambasador pe Nicolae Ionescu. Un om infatuat [i f`r` cele mai elementare calit`]i de diplomat, care înjura personalul ambasadei, etc, etc. Despre domnia lui Nicolae Ionescu am scris deja în CURIERUL ROMÅNESC în 3-4/1997, atåt în edi]ia tip`rit`, cåt [i în cea electronic`.
Cu probleme de "cultur` [i pres`", printre altele, a fost trimis s` r`spund` Radu Gogu. Multe lucruri [i bune [i rele s-ar putea spune despre Radu Gogu, dar c` ar fi avut vre o tangen]` cu "problemele de cultur`", ba! Pe cei mai mul]i salaria]i ai ambasadei din acea perioad` i-am prezentant în CURIERUL ROMÅNESC nr. 4/1997.
Radu Gogu a fost "rechemat" în ]ar` deja la sfår[itul anului ´97 [i înlocuit cu inginerul Cristian Harabagiu. Ambasadorul Ionescu [i-a "încetat misiunea" în septembrie 1998. Aproape tot personalul ambasadei, cu mici excep]ii, a fost schimbat.
Suedia n-a primit un nou ambasador înc`, ci numai un "chargé d´affaires a.i", pe inginerul Vlad Andrei Moga. L-am întånit personal pe Vlad Andrei Moga cu ocazia cocktailului dat de directorul Teatrului Regal de Dram`, Steffan Rydén, în onoarea ansamblului teatrului Bulandra. La Stockholm era deschis` atunci expozi]ia "Petru cel Mare [i Carol al XII-lea". Era o ocazie unic` pentru actorii de la Bulandra s`-[i completeze cuno[tiin]ele despre personajul [i epoca tratat` în piesa pe care tocmai o interpretau, prin vizitarea acestei expozi]ii extraordinare. "Nu s-ar putea s` le înlesni]i vizitarea expozi]iei care tocmai este deschis` la Stockholm despre Petru cel Mare?", l-am întrebat pe noul chargé d´affaires i.a. Cu o mimic` foarte grav`, Atlas s` fi fost [i nu p`rea mai împov`rat de greut`]i, mi-a r`spuns scurt: "Eu am foarte mult de lucru [i n-am timp de a[a ceva. Ocupa]i-v` dvs.!" S-a întors apoi, [i ]an]o[, s-a îndreptat c`tre alt grup. Tonul imperativ, neprietenos, pe care niciodat` nu-l mai întålnisem la cineva în 20 de ani, aici în Suedia, m-a intrigat, mai ales c` propunerea mea nu implica direct angajarea "[efului misiuni", ci a cuiva de la ambasad`, de ce nu a celui cu probleme culturale, de exemplu!
Eu [i arhitectul Ciupitu am considerat c` este un fel de "datorie de intelectuali" s`-i ajut`m, pe cei din trup` care doreau, s` viziteze expozi]a. Asta a însemnat c` a doua zi eu am stat 2 ore la telefon, ca s` le ob]in intrarea gratuit` (biletul de intrare costa 10 dolari de persoan`) la expozi]ie, iar arhitectul Ciupitu, de[i [i el foarte ocupat, a fost, timp de aproximativ 2 ore (f`r` s` punem la socoteal` drumul dus-întors), gaidul, voluntar, al acestora în expozi]ie.
A[ putea avea o anumit` îng`duin]` fa]` de posibilitatea noului "chargé d´affaires a.i" sau a ata[atului cultural de a le fi fost gaid acestora, c`ci trebuie s` ai cuno[tin]ele necesare [i s` [tii [i la ce u[i s` ba]i pentru aceasta [i de aceea ne-am oferit sprijinul. Dar pentru tonul poruncitor ca [i întreaga atitudine nepl`cut` a lui Vlad Andrei Moga n-am nici cea mai mic` îng`duin]`!
Pu]in timp dup` acest "mic incident", l-am sunat pe ata[atul cultural [i de pres`, Cristian Harabagiu, [i i-am solicitat s`-mi r`spund` la cåteva întreb`ri legate de s`rb`torirea zilei de 1 decembrie [i despre noul personal al ambasadei, pe care inten]ionam s`-l prezint cititorilor CURIERULUI ROMÅNESC. Nici de data aceasta C. Harabagiu nu mi-a r`spuns la întreb`rile solicitate. (În timpul ambasadorului N. Ionescu n-aveau voie s`-mi r`spund` la nici o întrebare, nici Radu Gogu, nici C. Harabagiu. La una din cererile mele de anul trecut de a mi-se comunica numele noului personal, C. Harabagiu mi-a r`spund: "L`sa]i doamn` c` [tim noi c` [ti]i cine lucreaz` la ambasad`!").
Cum n-am primit nici un r`spuns l-am sunat din nou pe ata[atul de pres`, C. Harabagiu, care a b`lm`jit ceva, dar tot nu mi-a dat r`spuns la întreb`rile puse.
Am presupus c` interzicerea din timpul lui N. Ionescu func]iona înc` [i m-am hot`råt s`-i scriu noului "chargé d´affaires a.i", V-A Moga. I-am trimis o copie de luare la cuno[tiint` [i lui C. Harabagiu, mai ales pentru evitarea transmiterii denaturate a con]inutului faxului meu. Redau mai jos textul faxului expediat de mine:

"Domnului Vlad-Andrei Moga
Ins`rcinat cu Afaceri ad interim
Ambasada Romåniei
Box 26043 114 26 STOCKHOLM
Pentru luare la cuno[tiin]` D-ului Chrisitan Harabagiu
1997-11-19

Stimate domn Moga,
M` adresez dvs. deoarece comunicarea cu ata[atul de pres`, d-ul Cristian Harabagiu, nu func]ioneaz` cum ar trebui. Am cerut d-ului Harabagiu s`-mi comunice care sunt activit`]ile Ambasadei legate de s`rb`torirea zilei de 1 decembrie, dar înc` n-am primit nici un r`spuns. Nu este prima dat` cånd am astfel de greut`]i cu d-ul Harabagiu, adic` nu-mi acord` inform]iile de pres` pe care le solicit [i la care presa ar trebui s` aibe acces. Sper c` este vorba numai de o atitudine de neglijen]` din partea ata[atului de pres`, atitudine destul de grav` de alt fel, [i nu de o atitudine de ignorare a publica]iilor în limba romån` din afara grani]elor Romåniei. V` rog de aceea pe dvs., pe de o parte s` lua]i m`suri, astfel ca ata[atul de pres` s` respecte accesul la informa]ii al presei, pe de alt` parte, v` rog s` m` ajuta]i cu urm`toarele informa]ii:
1. Care vor fi festivit`]ile organizate de Ambasada Romån` legat de s`rb`torirea zilei de 1 decembrie la Stockholm?
2. Organiza]i 2 festivit`]i, una pentru oficialit`]ile suedeze, diploma]i str`ini [i pres` suedez` [i alta pentru cet`tenii romåni [i cei suedezi de origin` romån`? Dac` da, care este motiva]ia?*
În cazul în care Ambassada organizeaz` 2 festivit`ti diferite, CURIERUL ROMÅNESC dore[te s` se acrediteze pentru amåndou` festivit`]ile, pentru a putea oglindi în paginile publica]iei aceste festivit`ti, cu un fotograf [i un reporter.
3. Cine lucreaz` ast`zi la Ambasada Romåniei la Stockholm? Care este numele [i func]iile acestora?
4. Ce personalit`]i romåne (oameni politici, reprezentan]i ai vie]ii economice, pres`, etc) vor vizit` Suedia pån` la sfår[itul anului 1998 [i prima lun` din 1999?
5. Ce personalit`]i suedeze (oameni politici, reprezentan]i ai vie]ii economice, pres`, etc) vor vizita Romånia pån` la sfår[itul anului 1998 [i prima lun` din 1999?
6. Organizeaz` Ambasada Romåniei la Stockholm vreo întrunire cu oficialit`]i, oamenii de afaceri sau oameni de cultur` suedez` în perioada 22 noiembrie - 30 decembrie? Dac` da, ce, cånd [i unde?
Cu cele mai sincere gånduri
Editor responsabil, Silvia Constantinescu"

În aceea[i zi am primit un fax de la ambasad` cu urm`torul text:
"Embassy of Romania, Stockholm
The Charge d´Affaires a.i
The Charge d´Affaires a.i wishes to inform you that on the occasion of the National Day of Romania, 'Collegio Stravagante' - a Romanian team of musicians will perform two concerts as follows: - Thursday, November 26 th, 1998, at 19,00h in Johannes Kyrka, Johannesgatan; - Sunday, November 29 th, 1998 at 15.00 h in Adolf Frederik School, Dalagatan 18. You ar most welcome."

Faxul nu avea nici o semn`tur` [i r`spundea doar par]ial întreb`rilor mele. Am trimis atunci din nou un fax noului chargé d´affaires i.a. prin care-i semnalam din nou faptul c` nu primisem înc` informa]iile solicitate. Redau par]ial con]inutul celei de a doua scrisori, deoarece întreb`rile sunt acelea[i din prima scrsoare:
"Domnului Vlad-Andrei Moga
Ins`rcinat cu Afaceri ad interim
Ambasada Romåniei
Box 26043 114 26 STOCKHOLM 1997-11-24
Stimate domn Moga,
Pe data de 19 noiembrie a.c. v-am adresat un fax prin care v` solicitam r`spuns la cåteva întreb`ri. Ast`zi, 24 noiembrie, am primit un fax, care nu [tiu cui se adreseaz`, c`ci nu exist` nici o indica]ie în acest sens, nici cine a formulat textul [i nici cine semneaz` comunicarea, care r`spunde, de alt fel, incomplect doar la prima mea întrebare. Convins` fiind c` dvs. nu încerca]i s` opri]i accesul presei la informa]ii [i c` este vorba din nou de o neglijen]`, v` retransmit întreb`rile, sperånd s` primiesc r`spuns urgent la ele. Doresc s` v` mai comunic c` sper într-o colaborare pl`cut` în interesul nu numai al amåndouora, ci mai ales al Romåniei [i romånilor. În cazul c` aceste informa]ii le considera]i "secrete", v` rog s`-mi comunica]i aceasta, ca s` încerc s` le ob]in, adresåndu-m` fie MAE, Guvernului sau Parlamentului.
G CURIERUL ROMÅNESC este o publica]ie suedez` în limba romån`."
La aceast al doilea fax am primit urm`torul r`spuns:

"Embassy of Romania, Stockholm
The Charge d´Affaires a.i
Stockholm, 25 noiembrie 1998

Doamn` CONSTANTINESCU,
În leg`tur` cu mesajul fax al "Curierul Romanesc", nu pot decat sa-mi manifset, cu regret, nedumerirea ca in relatia noastra, inca neformalizata, exista deja disfunctionalitati. Mai mult, sunt cu adevarat surprins sa citesc ca aceasta s-ar datora colegului nostru atasat de presa. Spun aceasta intrucat, cel putin de cand suntem impreuna, domnul Cristian HARABAGIU a dat dovada de o atitudine absolut ireprosabila in relatiile dintre Ambasada noastra si diferite institutii sau presa suedeza. In ceea ce va priveste, m-a informat in legatura cu publicatia pe care o conduceti**, m-a tinut la curent cu solitciarile Domniei Voastre, la fel ca si cu toate celelalte aspecte legate de presa. La rugamintea mea a incercat sa va contacteze - cu regret am inteles ca a fost refuzat**- m-a ajutat sa identific expeditorul mesajului fax din 19 noiembrie a.c. (care nu figureaz` cu numele clar), la care acum raspund, si, nu in ultimul rand, tot lui i se datoreaza recomandarea pentru invitatia pe care v-am adresat-o, Domniei Voastre si domnului Octavian CIUPITU pentru receptia ocazionata de sarbatorirea Zilei noastre Nationale. Toate acestea ma fac sa cred ca daca exista disfunctionalitati, acestea nu au in nici un caz drept motiv atitudinea lui sau a vreunui alt membru al Ambasadei.
O precizare: La toate manifestarile publice, indiferent cine anume le organizeaza, evident, reprezentantii presei sunt bineveniti, daca o doresc. Atragem atentia ca receptiile NU sunt manifestari publice, iar accesul se face NUMAI pe baza de invitatie scrisa, adresata PERSONAL, si care este necesar a fi prezentata la intrare. In consecinta, respectul datorat tuturor invitatilor, deopotriva, precum si cutuma unor asemenea actiuni protocolare face ca problema "acreditarii" la asemenea ocazii, sa nu poata fi pusa.
Sunt convins ca, daca am incerca sa ne cunoastem mai bine, astel incit sa putem, eventual, stabili relatii bazate pe stima si respect reciptoc, am putea avea in vedere, pe viitor, relatii de colaborare demne de anvergura institutiilor pe care dorim sau suntem chemati sa le reprezentam. Pana atunci insa, tinand cont de respectul datorat cititorilor de limba romana din Suedia si incercand a veni in intampinare dorintei lor de a sti mai mult despre activitatile Ambadasei noastre, in aceasta perioada, aducem la cunostiinta:
1. Informatii cu privire la actiunile organizate sub egida Ambasadei Romåniei, in colaborare cu diferite institutii suedeze, in vederea marcarii Zilei Nationale veti gasi in Comunicatul de Presa al Ambadadei, difuzat in acest scop tuturor publicatiilor de limba romana din tara Domniei Voastre.
2. Parcurgand acelasi Comunicat de Presa veti afla despre membrii mai noi si veti recunoaste pe cei mai vechi ai personalului diplomatic al Ambasadei Romaniei la Stockholm.
3. Cu privire la contactele bilaterale romåno-suedeze, pe toate planurile, desi nu sunt prevazute, in viitorul apropiat, evolutii semnificative, putem afirma speranta noastra intr-un an 1999 cat mai bogat din acest punct de vedere.
Cu speranta ca cele de mai sus vor fi de folos, transmitem cel mai bune ganduri cititorilor publicatiei "Curierul Romånesc".
Vlad-Andrei Moga."

Textul comunicatului:
"COMUNICAT DE PRESA 1
Anul acesta se implinesc 80 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, eveniment cu semnificatii adanci in istoria milenara a poporului nostru ce-si vedea astfel implinit visul atator generatii de ilustri inaintasi care au luptat pentru reintregirea neamului in granitele sale firesti. In cadrul actiunilor menite a marca acest moment deosebit, alaturi de turneele efectuate in cadrul programului "Stockholm - Capitala Culturala a Europei 1998", de catre un grup de elevi - actori din Sibiu (septembrie 1998), si de trupa Teatrului "Lucia Sturza Bulandra" din Bucuresti (noiembrie 1998), vor avea loc doua concerte ale formatiei romanisti de muzica de camera "Collegio Stravagante" dupa cum urmeaza: - joi, 26 noiembrie, orele 19 la Biserica Johannes, Johannesgatan; si -duminica, 29 noiembrie, orele 15,00 la Scoala de Muzica Adolf Frederik, Dalagatan 18. De asemenea, avand in vedere apropiatele Sarbatori ale Craciunului si Noului An, diplomatii Ambasadei Romåniei: - Vlad-Andrei MOGA, Insarcinat cu Afaceri a. i.; Ilie STANICA, consilier economic; Vlad DIACONESCU, consul; Cristian HARABAGIU, atasat cultural si de presa; Virgil Elisei NEAGU, atasat administrativ; impreuna cu colegii lor din corpul tehnic-administrativ precum si membrii de familie doresc sa foloseasca acest prilej pentru a ura tuturor conationalilor si membrilor familiilor acestora, sanatate, prosperitate, succese si fericire alaturi de Cei Dragi. Craciun Fericit! si La Multi Ani! Ambasada Romåniei Stockholm 25 noiembrie 1998

Logica din scrsoarea "chargé d´affaires a.i" V-A Moga este sublim`, am putea spune, dar lipse[te cu des`vår[ire! Faptul c` C. Harabagiu are rela]ii bune cu [eful [i cu "presa suedez`" nu înseamn` c` are rela]ii bune cu toat` "presa". În ceea ce prive[te "cutumele ac]iunilor protocolare" ar fi mai indicat dac` "chargé d´affaires a.i" s-ar informa mai bine. Ar putea afla c` ceea ce este "cutum` protocolar`" în Romånia nu este [i în alte ]`ri! {i cutumele se mai schimb` [i ele! Cererea de "acreditare" din partea CURIERULUI ROMÅNESC nu avea nimic de-a face cu invita]ia trimis` unei persoane privatae. Eu ceream îng`duin]a de a face un reportaj la o recep]ie [i de a fotografia la festivitate. {i pentru a[a ceva "cutuma" cere, ca într-o form` scris`, s` ceri permisiunea.
Am sunat la Guvernul Romåniei cåt [i la MAE ca s` întreb dac` pentru ambasada din Stockholm este vre-o "cutum`" mai nou` prin care se interzice accesul la informa]ii unor anumite publica]ii .
La pu]in timp dup` discu]ia mea cu Bucure[ti-ul am fost sunat` de "chargé d´affaires a.i" V-A Moga, care, a[ putut spune, avea chiar un ton pl`cut! {tie s` fie amabil!!
Dup` p`rerea mea V-A Moga este purt`torul mentalit`]ii comunist`: infatuat pån` peste m`sur`, interzice presei accesul la informa]ii, nu permite salaria]ilor s` dea informa]ii presei, se purta slugarnic cu [efii, [i cu cei de pe urma c`r`roa poate trage vreun folos, dar tiranic [i brutal cu subalternii sau cu cei care nu-i aduc nici un avantaj! Din p`cate forte mul]i romåni din afara grani]elor între]in la salaria]ii ambadadei aceast` mentalitate, fie pentru c` au suflet de slug`, fie c` "cine [tie, poate ob]inem ceva!".