CURIERUL ROMÂNESC

ANA MARIA NARTI INSTIG~
ÎMPOTRIVA ROMÂNILOR {I A ROMÂNIEI

de

Silvia Constantinescu

.
Sunt afirma]ii f`cute în anumite momente istorice, care persist` în memoria oamenilor într-atât, încât ele nu pot fi [terse chiar nici atunci când realitatea arat` c` au fost false, mai ales când acestea sunt f`cute de la tribuna televiziunii sau în diferite publica]ii, care se bucur` de aprecierea cititorilor. Un astfel de moment istoric a fost în anul 1989, când în România a c`zut regimul Ceau[escu. Informa]ile transmise atunci despre România [i tradi]iile ei politice, economice [i culturale, despre motivele care au dus la evenimentele din ´89 au avut un impact deosebit la poporul suedez. Trebuie spus c` cei care au primit sarcina s` fac` aceste inform`ri, aceste raport`ri au f`cut-o ne nuan]at, tenden]ios, [i nu de pu]ine ori, def`im`tor [i sofistic.
Persoana care a contribuit în mare parte la dezinformarea publicului suedez despre România, prin afirma]ii sofistice sau p`reri proprii pe care le- a declarat ca fiind ale tuturor românilor, este Ana Maria Narti. Au trecut 9 ani de atunci, dar dac` întrebi ast`zi un suedez ce [tie despre România, î]i citeaz` din ce-i persist` în memorie, din ce s-a întip`rit atunci, în 1989-90, din afirma]iile acestei Ana Maria Narti: c` românii sunt un popor f`r` tradi]ii democrate, care ar fi întâmpinat în 1989 armata ro[ie, eliberatoare, cu flori, [i care este atât de barbar încât era gata, gata s` omoare 3 milioane de comuni[ti, dac` nu lansa ea apelul la "în]elepciune"!
Mul]i români stabili]i în Suedia ne-au sunat atunci la redac]ie, revolta]i de afirma]iile acesteia, cerându- ne s` facem o prezentare demn` a României [i s` ar`t`m c` afirma]iiile acesteia sunt false, c`-[i pezint` propriile dorin]e [i p`reri ca fiind ale tuturor românilor, c` se irijeaz` în reprezentanta românilor de peste tot [i ca cea care de]ine r`spunsurile la toate problemele românilor.
Am auzit-o de multe ori pe aceast` ziarist` f`când afirma]ii generale despre România [i români, care corespondeau numai în parte cu adev`rul, atunci când ziari[ti sau bibliotecari, reprezentan]i ai altor ]`ri din fostul lag`r comunist ca Ungaria, Estonia, Polonia, faceau analize pertinente prezentând aspectele negative din ]`rile respective, dar p`strând un respect elementar pentru poporul din care se tr`geau [i mai ales f`r` s` afirme neadev`ruri.

Aduc din nou în discu]ie atitudinea acestei ziariste, deoarece ea, continuu [i sistematic, def`imeaz` România.
Într-un articol publicat în ziarul de mare prestigiu Dagens Nyheter, din 15 februarie 1998, sub titlul "Hugo Alfvén [i mo[tenirea cea rea", am citit cu stupoare urm`toarea fraz`: "Trebuie s` cunoa[tem 'Afacerea Dreyfuss' [i ac]iunile teroriste anti]ariste, tradi]ionalele pogromuri din Ucraina, România [i Polonia..."
O acuz pe Ana Maria Narti de antiromânism [i de instigare împotriva unui grup etnic; o acuz de instigarea minorit`]ii evrei[ti din Suedia împotriva minorit`]ii române din Suedia.
Ana Maria Narti trebuie s` dovedeasc` c` în România au existat "pogromuri tradi]ionale".
Nimeni n-are voie s` arunce cuvinte în vânt numai pentru c` sun` bine în context.
România are necazurile [i p`catele ei [i din trecut [i din prezent. {i acestea ajung cu prisosin]`! Nu mai este nevoie s` fie n`scocite [i altele de oportuni[i, care [i-au schimbat haina dup` cum a b`tut vântul.
Atunci, în 1989-90 am pubicat în CURIERUL ROMÂNESC un articol în care ar`tam o parte din afirma]iile iresponsabile ale acestei persoane.
Redau mai jos, par]ial, articolul publicat în nr. 1/ ianuarie - martie 1990 al CURIERULUI ROMÂNESC:

"}ara în care nu se întâmpl` nimic!", România, ap`rea sporadic în spalturile ziarelor suedeze, la radio sau tv. Excep]ie a f`cut anul 1980, când perechea Ceau[escu a vizitat Suedia. Am scos atunci un num`r special al CURIERULUI ROMÂNESC, cu traduceri din presa suedez` despre situa]ia din "]ara cea mai s`rac` din Europa", cum o numeau suedezii. Ian Behre, bun cunosc`tor al situa]iei din România, printr-o serie de articole în cotidianul GÖTEBORGS POSTEN informa cititorii suedezi despre România [i dictatorul ei.
Nou` ani mai târziu massmedia suedez` acorda din nou spa]iu României. Întâi evenimentelor de la Timi[oara, apoi "Revolu]iei Române".
"Revolu]ia Român`" a surprins nepreg`tit` Suedia. M` refer în primul rând la cuno[tiin]ele oamenilor politici [i jurnali[tilor despre istoria [i tradi]iile politice [i culturale ale poporului român.
Trebuie s` recunosc c` evenimentelor din România acum li s-a acordat spa]iu dup` importan]a evenimentelor, pe de o parte prin reportaje din ]ar`, pe de alt` parte prin comentarii despre România.
Dac` reportajele din ]ar` au fost ample [i emo]ionante, comentariile "exper]ilor" au fost nu numai ignorante, dar [i def`im`toare.
În noaptea de 31 decembrie, la televiziunea suedez` academicianul Lars Forssel spunea:
"L.F.: - Noi [tim foarte pu]in despre România... Îmi amintesc din copil`rie c` se spunea c` Regele Carol era a[a de nervos, c` fuma trei ]ig`ri deodat` [i c` Madam Lupescu avea puterea... {i nu cred c` are vreo tradi]ie democratic`, a[a în sensul nostru..."
Tacerea e de aur!
{i cam la fel de mult au [tiut majoritatea jurnali[tilor. M. Dixelius, comentator la TV, explica cu convingere c` "România nu a avut niciodat` democra]ie!" Un minimum de bun sim] cerea s` se deschid` o carte de istorie, dac` nu pentru respectul datorat acestei na]iuni, cel pu]in pentru obliga]ia fa]` de cititorii [i ascult`torii care pl`tesc abonamentele.
Dar gafele acestea se bazeaz`, în mare parte, pe afirma]iile "specialistului" în probleme române[ti. C`ci dac` "specialistul" spune într-un fel... a[a este!
{i întâmplare a f`cut ca "specialistul" în probleme române[ti s` fie numit` Ana Maria Narti.
Ceea ce se spune la radio, tv, pres` este crezut de un num`r imens de oameni, mai ales de aceia care nu folosesc alt` surs` de informare decât tv, radio sau pres`. Tocmai de aceea se impune ca jurnali[tii s` fie bine documenta]i [i cât se poate de lucizi în afirma]iile pe care le fac. Aleas` ca "specialist", Anei Maria Narti îi revenea o sarcin` deosebit de important`: s` comenteze întâmpl`rile tragice din România, dar [i s` dea o imagine corect` ascult`torilor [i cititorilor suedezi despre România. {i de asta era mare nevoie!
În locul unui comentator serios [i competent am putut urm`ri la tv o persoan` surescitat` [i labil`, care-[i schimba p`rerilede la o zi la alta, prezentând p`rerile proprii ca unanim valabile.
A început prin a prezenta România ca pe o ]ar` "lipsit` de tradi]ie democrat`".
Apoi, în 23 decembrie (1989, n.a.) la întrebarea spicheri]ei de la tv suedez`, dac` crede c` un ajutor al armatei sovietice ar fi necesar [i dac` poporul român ar fi bucuros s` primeasc` un atfel de ajutor, "specialistul" în dorin]e române[ti r`spunde:
"Eu nu cred, eu [tiu c` poporul român i-ar primi cu flori!"
Vreau s` subliniez c` la aceea[i întrebare, Ministrul de Externe, Sten Anderson, a r`spuns: "O interven]ie sovietic` în momentul de fa]`, din punct de vedere al drepturilor popoarelor este de neacceptat. Nici o ]ar` nu are voie s` intervin` acum [i dac` ar i cazul numai ONU are competen]a s` decid`."
Într-un articol din 29 decembrie1989, publicat în cotidianul EXPRESSEN, [i mai exaltat` lanseaz` urm`torul apel: "Opri]i baia de sânge, da]i democra]iei o [ans`!... E u[or de în]eles ura, b`nuiala, disperarea - prea mul]i au suferit, prea mult timp sub conducere comunist` ca membrii de partid s` mai fie trata]i ca concet`]eni. România are un partid comunist mare (num`rul membrilor nu-l [tiu sigur, dar este vorba de sute de mii, milioane). Ce se întâmpl` cu to]i oamenii ace[tia dac` d`m frâu liber urii? Nu ajunge cu sângele de care am auzit pân` acum?"
Ana Maria Narti [tia c` nu-i adev`rat c` milioane de români necomuni[ti îi vor lin[a pe cele 3 milioane de comuni[ti. {tia c` fenomenul a fost invers, comuni[tii au omorât milioane de necomuni[ti între 1946-1989. {i nici acum nu se dau în l`turi s-o fac`!
Dar suedezii nu [tiu asta [i afirma]iile ei, aparent binevoitoare, las` loc la interpret`ri gre[ite.
Aceea[i Ana Maria Narti, dup` ce-[i exprim` încredera "1000%" (da, mie la sut`) în Front [i Iliescu, continu` prin a-i intimida pe românii din Suedia, a le strecura teama [i a-i face s` nu protesteze anticomunist. Într-un aricol din cotidianul DAGENS NYHETER, din 3 februarie 1990, scrie:
"To]i cei ce vor s` ajute procesul de democratizare în România trebuie s` ac]ioneze în]elept. Declara]iile violente anticomuniste sunt d`un`toare, ele mobilizeaz` pe fo[tii comuni[ti [i securi[ti la lupt` activ` împotriva democratiz`rii. {i nu-i vorba de un grup mic. Ceau[escu a [tiut ce a f`cut când a l`sat partidul s` creasc`. Trei milioane optsute de mii de membri [i poate [aptesute de mii de securi[ti. Frica acestor oameni de represalii [i voin]a de a-[i ap`ra privilegiile pot deveni o arm` pentru toate grupurile care printr-o politic` populist` vor s`-[i asigure puterea."
Vechea amenin]are comunist` a c`p`tat o nou` formulare: Fi]i în]elep]i, nu spune]i nimic anticomunist, c` tot v` ajungem!
Dar Ana Maria Narti personal era curajoas` [i nu se teme de nimic!
Arhitectul Octavian Ciupitu [i cu mine am trimis scrisori de informare despre tradi]iile politice [i democratice ale românilor înainte de 1946, ca [i luare de pozi]ie fa]` de opiniile Anei Maria Narti tuturor [efilor de partide, ziarelor centrale [i posturilor de tv [i radio din Suedia.
Altfel, Ana Maria Narti [i-a petrecut concediile în România pân` prin 1984 [i a f`cut tot ce i-a stat în putin]` s`-[i aduc` rudele în Suedia. Înc` în 1984 era una din stâlpii bisericii conduse de preotul reserist Anton Po[irc`. În revista CANDELA editat` de sec]ia de securitate a Patriarhiei din Bucure[ti, în nr. 4 din 1984, afl`m c` "doamna Elena Narti [i fiica sa Ana Maria Narti, bune credincioase [i cu ata[ament pentru biseric`, au oferit gust`ri [i coliv`..."

CURIERUL ROMÂNESC de]ine benzi de video cu programele TV realizate atunci de Ana Maria Narti, cât [i ziarele în care ea a prezentant def`im`tor situa]ia din România.

Înapoi la începutul paginei!

© 1998 Curierul Românesc.

Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.