CURIERUL ROMÂNESC

EXIL SAU DIASPORA
LA COTROCENI?

de

Octavian Ciupitu

.
Din comunicatul transmis de Congresul Românilor din Exil, denumit prescurtat ROMFEST, rezult` c` acesta este condus de un Comitet Interna]ional al c`rui pre[edinte este p`rintele Gheorghe Calciu Dumitreasa [i c` se va desf`[ura la Bucure[ti în perioada 17-20 septembrie a.c. P`rintele Calciu s-a aflat la Bucure[ti în perioada 17-23 martie pentru a preg`ti aceast` manifestare.
Cu aceast` ocazie, conform comunicatului de mai sus, el a f`cut printre altele o vizit` la pre[edintele României, Emil Constantinescu. Pre[edintele României a f`cut cunoscut cu aceast` ocazie c` "în prezent de]ine însemnele Puterii, dar c` nu poate exercita Puterea". Mai departe, pre[edintele Constantinescu "a propus numirea de c`tre Exil a unui consilier la Palatul Cotroceni care s` se ocupe de cererile Exilului, în cazul în care organiza]iile române[ti vor c`dea de acord asupra unei persoane". Reac]ia acestei propuneri nu s-a l`sat mult a[teptat`, [i organiza]ia Uniunea Româneasc` (UR), constituit` în 1997, s-a [i auto-oferit, conform comunicatului s`u de pres` din 26 martie a.c., "s` participe la alegerea unui consilier preziden]ial pentru diaspor`", aceasta "pentru a valorifica diversitatea de opinii prin claritatea unui singur mesaj".
Despre ce este vorba în fond?
Este bine s` clarific`m acum no]iunile de baz` vehiculate în cele relatate pân` acum: 'români', 'Putere', 'Exil', 'diaspor`'. Ce înseamn` ace[ti termeni pentru diferitele p`r]i implicate?
Cine sunt 'români'?
Pentru cei care s-au n`scut în România, sunt 'români prin na[tere' to]i cei care s-au n`scut pe p`mântul acestei ]`ri: români români (din România), maghiari români (din România), germani români (din România), evrei români (din România), turci români, greci români, ru[i români, ]igani români [.a.m.d. Cei n`scu]i oriunde în lume în familii cu p`rin]i care apar]in grupului etnic român sunt 'români etnici': români etnici din România, români etnici din Suedia, români etnici din Fran]a, români etnici din Germania, români etnici din S.U.A. [.a.m.d. Drepturile 'românilor' trebuie s`-i cuprind` pe to]i ace[tia. Se pune atunci întrebarea: sunt toate aceste categorii reprezentate de organiza]iile a[a-zise "române[ti"? Dac` nu, atunci aceste organiza]ii nu-[i pot aroga dreptul de a-i reprezenta pe to]i românii în toate probleme de drepturi ale omului: politice, de proprietate, de exprimare, religioase, de pensie [.a.m.d.
Ce este 'Puterea' în România? Pre[edintele României de]ine simbolul Puterii. Puterea este constituit` din Puterea Legislativ`, Puterea Executiv` [i Puterea Judec`toreasc`.
Reclama]iile îndreptate c`tre pre[edintele ]`rii par a fi gre[it orientate, a[adar. Pentru a reclama nedrept`]ile legislative ce contravin drepturile omului, indiferent de originea etnic` de exemplu, trebuie adresat la Puterea Legislativ`, care este exercitat` în România de c`tre Parlament. Adresarea în acest sens la pre[edintele ]`rii echivaleaz` cu tentativa de a-l incita pe acesta s`-[i calce îndatorilile [i limit`rile constitu]ionale [i a-l tenta s` fac` gafe cu caracter de abuz de putere. Propunerea pre[edintelui de "numirea de c`tre Exil a unui consilier la Palatul Cotroceni care s` se ocupe de cererile Exilului" se afl` la limita unei asemenea tenta]ii. Mai ales c` o mare parte a 'românilor prin na[tere' afla]i peste tot în lume sunt monarhi[ti, care v`d pre[eden]ia din România ca ceva de trecere [i care ar fi trebuit de mult abolit`, considerând contactele cu aceasta ca pe o form` de duplicitate.
Senatorul Dan A. L`z`rescu, ca membru al comisiei pentru redactarea Constitu]iei în 1990, a încercat de exemplu atunci, f`r` succes, s` impun` revenirea la Constitu]ia monarhic` din 1923. Oricum, drepturile omului de proprietate, de exprimare politic`, de pensie, de exprimare religioas`, de exprimarea opiniilor [.a. sunt definite în Declara]ia Drepturilor Omului adoptat` de O.N.U. în 1948, iar înc`lcarea lor prin legisla]ia defectuoas` a unei ]`ri trebuie reclamat` puterii legislative din ]ara respectiv`, în cazul României aceasta fiind Parlamentul, nu [efului statului. Mai departe este rolul Parlamentului din România s` asigure o legisla]ie na]ional` în conformitate cu Declara]ia Drepturilor Omului [i a puterii executive (guvern) [i judec`tore[ti s` fac` aceste legi aplicate în via]a de zi cu zi a ]`rii, atât pentru cet`]enii proprii cât [i pentru to]i cei afecta]i, precum [i urma[ii lor, indiferent de cet`]enia acestora. Tendin]a contactului între o singur` persoan` din România, care s` fie pre[edintele ]`rii, [i o singur` persoan` din 'Exil', care s` fie un 'consilier', prefigureaz` o form` de absolutism de putere prin asumare care displace total spiritelor adepte ale democra]iei parlamentare.
Ce este 'Exil' [i ce este 'diaspora'? Comunicatul de la ROMFEST vorbe[te despre 'Exil', pe care comunicatul de la Uniunea Româneasc` (U R) îl identific` cu 'diaspora' care cuprinde tineri r`ma[i la studii în afara României [.a. Prin 'Exil' ar trebui în]eles situa]ia celor care au trebuit s` p`r`seasc` România prin abrogarea abuziv` [i unilateral` din partea conducerii comuniste a drepturilor celor pleca]i. 'Diaspora', care înseamn` 'semin]e r`spândide', ar trebui s` se refere la cei care au plecat cu treburi sau misiuni mai mult sau mai pu]in îndelungate din România, p`strând cet`]enia [i leg`tura de drept cu aceasta [i primind între]inerea substan]ial` de la ea: studen]i la studii, profesioni[ti cu contracte de munc` îndelungate, 'coloni[ti', agen]i comerciali [i de alt` natur`, etc. U E vrea un consilier pentru 'diaspora'. "Punerea integral` în drepturi a acestor persoane o consider`m a fi de la sine în]eleas`, chiar dac`, din diferite considerente (profesionale, studii, etc.), mul]i dintre ace[ti români vor mai trebui s`-[i p`streze înc`, pentru o perioad` mai mult sau mai pu]in îndelungat`, domiciliul în str`in`tate", se afirm` în comunicatul de la U R.
De aci apare c` autorit`]ile române[ti neag` pân` [i drepturile cuvenite propriilor cet`]eni, afla]i în 'diaspora', numai pentru faptul c` ace[tia se afl` în afara grani]elor ]`rii! Punerea în drepturi a tuturor celor afecta]i în rela]iile cu România nu are nimic de-a face cu domiciliul acestora.
U R nu trebuie s` fac` concesii [i s` accepte, chiar sub rezerv`, ce se face acum în România. A[ vrea s` compar aceasta cu situa]ia italienilor în 'diaspora' afla]i la munc` în Suedia înainte de 1995, care primeau bilete de avion gratuite de la stat pentru a putea c`l`tori în Italia cu ocazia alegerilor parlamentare ca s` voteze acolo...
Oricum, 'Exil' [i 'diaspora' sunt dou` categorii cu totul diferite între ele. Diversitatea are totdeauna [anse s` fie mai bun` pentru mai multe categorii de oameni decât un singur mesaj, oricât de clar ar fi acesta. 'Românii' sunt foarte diferi]i [i ca atare propunerea consilierului unic, nu se [tie dac` pentru 'Exil' sau pentru 'diaspora', pare doar ca o am`gire.
Este mai sigur dac` toate organiza]iile "române[ti" de oriunde sunt ele lucreaz` pe front larg concentrate pe puterea legislativ` din România [i a organelor de control ale acesteia pentru a o determina s` intre în rândurile democra]iilor parlamentare contemporane.

Înapoi la începutul paginei!

© 1998 Curierul Românesc.

Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.