Marc Ciupitu:
CEL MAI IMPORTANT ESTE S~ AI CAPACITATEA
S~ LUCREZI ÎN TEAM!
 |
|
Marc Ciupitu: Eu m` numesc de fapt Marc Paul Veniamin Ciupitu [i m-am n`scut în 11 iulie 1971, la Bucure[ti, ca cel de al 3-lea copil, din patru, al t`u, Silvia Constantinescu [i al arhitectului Octavian Ciupitu. Despre primii ani ai vie]ii mele nu-mi amintesc prea mult, dar [tiu, din povestirile voastre, c` primii ani i-am petrecut la Târgu Jiu, unde tat`l meu lucra ca arhitect [ef la Institutul de Proiectare din Gorj, iar tu, mama mea, la Casa de crea]ie a jude]ului. Ne-am mutat înapoi la Bucure[ti [i mi-am început [coala, dup` un examen de admitere [i dup` doi ani de exerci]ii grele la vior`, la Liceul de Muzic` num`rul 1 din Bucure[ti, având-o ca profesoar` la vioar` pe Doina Ionescu. N-am urmat decât 3 luni cursurile acestei [coli, deoarece ne-am mutat în 1977, toat` familia, în Suedia, la Göteborg.
Cariera mea muzical`, pe care mi-o preg`tiser`-]i voi, p`rin]ii mei, p`rea c` s-a terminat. Totu[i a mai durat câ]iva ani, deoarece am fost acceptat în corul de copii al bisericii Domkyrkan din Göteborg, [i apoi în corul de copii al Operei de Stat din acela[i ora[. Am cântat în Boema, Tosca [i chiar [i în corul de copii, care înlocuia unul de femei, din Sp`rg`torul de Nuci, al lui Ceaicovski.
A urmat perioada schimb`rii vocii [i o perioad` de c`ut`ri. Ce m` fac când voi fi mare?
Spre disperarea voastr`, a p`rin]ilor mei, a durat câ]iva ani pân` m-am hot`rât. {i trebuie s` recunoa[te]i, c` atunci când v-am comunicat c` doresc s` fac studii de inginerie de mecanic` spa]ial`, v-am [ocat. Au urmat 3 ani de studii la liceu, în Stockholm, sau mai precis spus, în Huddinge, sec]ia tehnic`. Ca elev la liceu l-am ajutat pe tat`l meu la proiectul de la Sturegallerian, ca desenator. Asta l-a f`cut un moment s` cread` c` voi studia arhitectura, dar...
În anul al 4-lea m-a]i trimis s`-mi iau examenul de maturitate în USA. Am studiat la Tallahassee, în Florida. Am terminat liceul cu calificativul "A", la toate materiile, iar la matimatic` [i fizic` am primit o diplom` cu specifica]ia "Cuno[tiin]e excep]ionale în matematic` [i fizic`", ceea ce v-a f`cut pe voi, p`rin]ii mei, s` v` bucura]i foarte mult, nu-i a[a?
Am continuat studiile la Universitatea din Florida, în Tallahassee. Studiile mele s-au axat pe mecanic`, cu specific de mecanic` spa]ial`.
Am absolvit Facultatea în 1997, tot cu calificativul "A" la toate materiile [i am prezentat, ca lucrare de diplom`, împreun` cu al]i 2 colegi, ingineri mecanici [i 2 colegi, ingineri electricieni, o ma[in` condus` cu celule solare. Proiectul a fost sponsorizat de Universitate [i de unele companii locale din Florida, ca Ford [i Goodyear.
 |
Construirea ma[inii a fost pe cât de pasionant`, tot pe atât de grea [i a cerul fantezie, [i mult, mult timp. Proiectul era de doi ani, dar noi l-am terminat în patru luni. Cu aceast` ma[in` am participat la un concurs na]ional în America, numit Sunrayce, concurs între colegii. Este un concurs care are loc o dat` la doi ani, între cinci state, pe un itinerar de 2000 de kilometri.
Înc` din timpul facult`]ii am fost primit ca membru în Golden Key - National Honor Society, [i dup` terminarea facult`]ii în Pi Tau Sigma - National Mechanical Engineering Honor Society, lucru de care sunt foarte mândru.
S.C.: A avut aceast` lucrare de diplom` vre o importan]` atunci când ai fost selectat s` lucrezi la NASA?
M.P.V.C.: Orice companie de ingineri vrea s` fii creativ, dar [i s` ai capacitatea s` lucrezi cu ingineri de alte discipline, [i s` functionezi bine într-o grup`, în team. C`ci cel mai important este s` ai capacitatea s` lucrezi în team! Lucrarea de diplom` a dovedit acest fapt. La NASA lucrezi nu numai cu ingineri de alte discipline, dar [i cu fizicieni, chimi[ti, matematicieni, etc. Dac` nu func]ionezi bine în grup, nu ai succes!
S.C.: Ce lucrezi în prezent?
 |
M.P.V.C.: În prezent lucrez la un proiect în colaborare cu Agen]ia de Spa]iu din Rusia, RSA. Responsibilitatea mea este s` asist NASA cu dou` costume de cosmonau]i pentru antrenament în hydromedium, la Star City, în Rusia. Alt proiect este s` fac design pentru un system secundar de aer pentru costume de cosmonaut de antrenament în hydromedium. Un alt proiect este s` fac design pentru instrumente de folosit la instala]iile de la "International Space Station (ISS)". Prima faz` începe în iunie anul acesta [i se sfâr[e[te în 2003.
În afar` de NASA mai sunt [i alte agen]ii de spa]iu care fac parte din ISS, cum ar fi NASDA (Japonia), ESA (European Space Agency), [i agen]ii din Canada [i Brazilia.
 |
S.C.: Ce proiecte de viitor ai?
M.P.V.C.: Sunt implicat în diferite proiecte de designs pentru ISS [i am început deja lucrul pentru "Lunar-Mars Project", proiectul de trimis oameni pe Lun` [i Marte.
S.C.: Ai studiat în limba suedez` [i englez`, ai avut ca a treia limb` în [coal` germana, dar vorbe[ti [i române[te foarte bine. }i-a fost u[or s`-]i p`strezi limba matern`?
M.P.V.C.: U[or n-a fost, dar n-am avut de ales. Voi, p`rin]i]ii mei, [i-n special tu, mama mea, ne-ai obligat s` vorbim române[te acas`, ne-ai pus s` citim în limba român`, etc.
Când studiam la liceul din Tallahassee, aveam mul]i colegi care vorbeau o limb` latin`. Când ei nu [tiau un cuvânt în englez` m` întrebau cum se spune în român`. A[a am descoperit ce folositor este s` [tii limba român`.
Experien]a mi-a ar`tat c` cel mai important este s` posezi limba din ]ara în care tr`ie[ti [i mai ales în care lucrezi.
S.C.: Tu e[ti unul din redactorii CURIERULUI ROMÂNESC. Cum a început munca ta la redac]ie?
M.P.V.C.: Am început a[a cum încep to]i marii ziari[ti: am lipit timbre, am b`gat ziarul în plic, l-am distribuit! Cu timpul am ajutat chiar la corectur`! Acum contribui dup` nevoile redac]iei [i dup` timpul meu liber, c`ci proiectele care le am în lucru nu-mi mai las` prea mult r`gaz de altceva. Ne sf`tuim despre etica CURIERULUI ROMÂNESC, ajut economic [i r`spund în continuare la cererile redac]iei, atunci când este nevoie de ajutorul meu.
 |
S.C. : Marc, a avut pentru tine o importan]` faptul c` e[ti imigrant atât în Suedia cât [i în USA?
Te-ai simtit discriminat, sau nici macar nu te-ai gândit la asta?
M.P.V.C.: În Suedia sunt discrimina]i imigran]ii în general. În America, faptul c` sunt din Europa a fost un plus. La început am avut un accent care era considerat "interesant [i misterios".
Dup` un timp am pierdut accentul [i acum toat` lumea crede c` sunt american. În USA pot exista probleme de discriminare (asiatic, negru, hispanic, etc.), dar nu ca imigrant din Europa. Eu, din când în când, m-am sim]it discriminat în Suedia, dar niciodat` în USA!
 |
S.C.: Faptul c` e[ti etnic român, c` ]i-ai p`strat limba [i ai primit influen]e din cultura român`, dar nu mai pu]in din cea suedez` [i american`, te-a stimulat în vreun fel?
M.P.V.C.: Eu m` simt îmbog`]it de faptul acesta. Faptul c` am primit influen]e culturale din a[a de multe p`r]i m-a înv`]at s` înteleg oameniii din alte culturi [i s` v`d lumea printr-o alt` perspectiv`.
{i cunoa[terea a mai multor limbi este un mare avantaj, mai ales aici unde lucrez, unde proiectele sunt interna]ionale. Cum spunea proverbul românesc?
"Câte limbi cuno[ti, de atâtea ori e[ti om!"
S.C.: Mai ai ceva de ad`ugat?
M.P.V.C.: Dac` spa]iul permite a[ dori s` adaug c` anul 1997 a fost un an deosebit pentru mine nu numai pentru c` am terminat facultatea, c` am fost angajat s` lucrez cu ceea ce mi-am dorit eu ([i de ce s` nu o spunem, ceea ce [i tu ]i-ai dorit), adic` cu proiectare în mecanic` spa]ial`, dar [i pentru c` m-am c`s`torit. So]ia mea se nume[te Candace [i este dup` mam` japonez`, iar dup` tat` americanc`. Aceasta este desigur un eveniment important în via]a unui b`rbat, nu-i a[a?
 |
© 1998 Curierul Românesc.
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.
Înapoi la începutul paginei!