 Mårten Eskil Winge: Lupta lui Tor cu uria[ii, 1872. Foto: © Muzeul Na]ional din Stockholm. |  Herman Wislicenus: Germania de paz` la fluviul Rin, 1873. Foto: © Deutsches Historisches Museum. |
Expozi]ia are opt sec]ii: Imaginea Nordului; Identit`]ile na]ionale Germania, Nordul, Scandinavia; Fascina]ia pentru Nord [i elementul germanic în imperiul german; R`scruci politice; Schimburi în literatur`, muzic` [i grafic`; Întâlniri: arti[ti scandinavi în Germania; Experien]e [i exemple de urmat; Sfâr[itul visului?
Între Germania [i ]`rile scandinave a existat în ultimii dou` sute de ani o atmosfer` plin` de tensiune, plin` de a[tept`ri [i cu totul special`, ceva mai mult decât o înfr`]ire între popoare. Despre aceast` atmosfer` este vorba în expozi]ie.
La Berlin, expozi]ia s-a chemat "Wahlverwandtschaft", ceea ce înseamn` "înrudire pe baz` de alegere", adic` cei care se socotesc înrudi]i între ei s-au ales ei în[i[i [i s-au autodeclarat înrudi]i, pentru a se distinge de ceilal]i din afar` [i care sunt considera]i str`ini. Expozi]ia vrea s` arate aceste rela]ii rezultate dintr-o alegere con[tient`, întâlnirile, locurile de întâlnire, schimburile reciproce între reprezentan]ii scandinavi [i germani în domeniul politic, de idei [i cultural. Atrac]ia reciproc` între Scandinavia [i Germania din timpul anilor 1800 a fost atât expresia unei nevoi de colaborare cât [i a unor neîn]elegeri îngrozitoare. Rela]iile politice [i mai ales ideologice scandinavo-germane au fost impregnate de-a lungul istoriei de identitate inventat`, de neîn]elegere [i mai apoi de catastrofe. Ceea ce s-a întâmplat de fapt este c` s-au inventat dou` domenii culturale care nici m`car nu au existat în cea mai mare parte a anilor 1800: nu a existat înainte de 1871 nicio Germanie care s` justifice din punct de vedere politic speran]ele sau temerile vecinilor s`i, [i nu a existat nicio Scandinavie politic` dup` 1523 (când ia sfâr[it Uniunea de la Kalmar) care s` corespund` cât de cât proiec]iilor ideologice despre o Arcadie germanic` nordic`. Imaginea despre Nord care este valabil` în Germania acum a fost creiat` în anii 1700 [i 1800. Acela[i lucru este valabil în ceea ce prive[te imaginea despre Germania care este înc` valabil` în ]`rile Scandinave. Este vorba despre realit`]i construite dup` acelea[i forme stereotipe dup` care s-au construit imaginile despre Orient, Africa sau China. Imaginea închipuit` despre Nord a început s` se creieze din antichitate prin lucrarea Germania a lui Tacitus, autor care nu fusese niciodat` nici în Germania [i nici în Nord [i pe care le descrie aparent atât de exact. În sens invers s-a întâmplat acela[i lucru cu imaginea creiat` în Nord despre Germania [i Europa. 'Germania' [i 'Nordul' sunt teme creiate din neîn]elegere, fie c` este vorba despre vikingi, negustorii hanseatici, protestan]ii lutherani, participan]ii suedezi la r`zboiul de treizeci de ani, filozofii ilumini[ti de la sfâr[itul anilor 1700, romanticii literaturii [i filozofii ideali[ti de la începutul [i germani[tii de la sfâr[itul anilor 1800, 'rasa nordic` a st`pânitorilor'din cadrul ideologiei rasiste a celui de-al Treilea Reich sau 'modelele' contemporane ale statelor bun`st`rii. Imaginea despre Nord s-a creiat ca urmare a încerc`rilor de ap`rare contra unor nemul]umiri politico-culturale proprii [i a unor reprezent`ri sublime ale dorin]elor de a ajunge într-o lume de paradis, imaginea final` fiind în cele din urm` determinat` de c`tre propriile lipsuri tr`ite la propriu. Ca urmare, la sfâr[itul secolului trecut, Nordul p`rea pentru Germania ca o idil` rural` pre-capitalist`, în timp ce Prusia [i mai apoi Germania reprezentau pentru Nord modelul reînoirii politice, sociale [i economice. Fascina]ia [i impulsurile reciproce nu au fost limitate la trezirea la via]` a unor mituri [i reprezent`ri ale unei origini culturale comune, ci se întinde asupra tuturor domeniilor culturale: arhitectur`, pictur`, muzic`, artizanat, religie, filosofie, literatur`, teatru, [.a.m.d. Un domeniu special îl constituie biologia rasial`.
Discu]iile [i cercet`rile suedeze despre ideia rasial` [i higiena rasial` constituie o parte a formelor de cultur` germanice. Cel care a început o clasificare "[tiin]ific`" a oamenilor a fost Carl von Linné în lucrarea sa Systema naturae, edi]ia a zecea din 1758, în care omul a fost numit Homo sapiens [i a fost clasificat în 'variet`]ile' Americanus, Europeus, Asiaticus [i Afer (african) plasate astfel valoric în mod descresc`tor, africanul fiind leg`tura dintre om [i maimu]` (!). Dezvoltarea acestor idei se datore[te anatomistului Johann Friedrich Blumenbach din Göttingen [i lucr`rii acestuia De generis humani varietate nativa liber din 1776 [i care lanseaz` ideia c` tipul caucazian este tipul genuin pentru europeni [i c` acesta reprezint` culmea sc`rii de valori (!). Contactele intense din anii 1800 între Suedia [i Germania constau mai ales în aceea c` suedezii c`l`toreau intens la Berlin, venind acas` cu diferite experien]e, boli venerice, alcoolism [i idei rasiale hr`nite în metropola german`. Literatura beletristic`, caricatura [i filmul incipient sunt impregnate de reprezent`rile diferen]elor dintre rase. La aceasta au participat [i oamenii de [tiin]` cu prestigiul lor ca biologi, medici, arheologi, statisticieni [i criminologi, dintre care un mare num`r au studiat în Germania. Se vorbea tot mai mult despre 'rase', 'higien` rasial`' [i 'biologie rasial`'. În 1905 s-a înfiin]at la Berlin Deutsche Gesellschaft für Rassen hygiene iar în 1909 Compania Suedez` pentru higiena rasei. În 1921, când în Suedia se afl` la conducere primul guvern socialdemocrat, se înfiin]eaz` primul institut de stat pentru biologia rasei, cu sediul la Uppsala, primul institut de acest fel din lume. Acest institut suedez a slujit de model cercet`rilor germane de biologie rasial` de mai târziu.
Organizatorii expozi]iei ajung la concluzia c` scandinavii, în c`utarea lor dup` o identitate na]ional` în secolul trecut, s-au orientat c`tre propria continuitate istoric`, c`tre miturile [i experien]ele proprii [i au reu[it de aceea s` creieze state na]ionale relativ f`r` probleme.
Germanii, în schimb, au încercat s`-[i cl`deasc` o identitate proprie din fragmente de identitate luate dintr-o preistorie de împrumut, cea nordic`, o ideologizare care a dus la o experien]` amar` în secolul acesta al nostru.
Înapoi la începutul paginei!
© 1998 Curierul Românesc.
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.