CURIERUL ROMÂNESC

In English, please!

Foto: Theo Ciupitu.

"ECONOMIE GLOBAL~
ÎNTR-O SOCIETATE GLOBAL~"

Întâlnire cu George Soros
de
THEO CIUPITU

Mar]i 11 iunie a.c., dl George Soros, binecunoscut [i controversat om de afaceri, proprietarul lui Soros Fund Management din New York, a ]inut o conferin]` pe tema "Poate exista o economie global` f`r` o societate global`?". Conferin]a a avut loc la City Conference Centre Norra Latin din Stockholm. Evenimentul a fost organizat de c`tre organiza]ia suedez` SIPRI (Swedish International Peace Research Institute) ca o parte a Seriei de Conferin]e în Memoria lui Olof Palme, fiind a unsprezecea conferin]` din aceast` serie. Vorbitori anteriori invita]i la aceast` Serie de Conferin]e au fost conduc`tori proeminen]i ca dr. Willy Brandt - fost cancelar al RFG, dr Oscar Arias Sanchez - fost pre[edinte în Costa Rica, sau Mihail Gorbacev, fost pre[edinte în URSS.

Foto: George Soros.
George Soros la "Lecturile Olof Palme".
Foto: Silvia Constantinescu/©CR.

Înainte de a intra în con]inutul conferin]ei, a[ vrea mai întâi s` fac o prezentare succint` a antecedentelor dlui Soros care au dus pân` la rolul pe care îl are azi. George Soros s-a n`scut în Budapesta în 1930. A emigrat în Anglia în 1947, unde a absolvit cursurile de la London School of Economics. În 1956 s-a mutat în Statele Unite, unde a început s`-[i acumuleze marea sa avere prin intermediul unui fond interna]ional de investi]ii pe care l-a fondat [i condus el însu[i. Dl Soros a întemeiat prima sa funda]ie, the Open Society Fund (Fondul pentru Societatea Deschis`), la New York în 1979 [i prima sa funda]ie pentru Europa de Est în Ungaria în 1984. În prezent, el finan]eaz` o re]ea de funda]ii care opereaz` în 31 de ]`ri din Europa Central` [i de Est, fosta Uniune Sovietic` [i Asia Central`, precum [i în Africa de Sud, Haiti, Guatemala [i Statele Unite. Scopul acestor funda]ii a fost declarat a fi acela de a construi [i men]ine infrastructura [i institu]iile unei societ`]i deschise. Alte institu]ii importante care au fost fondate de c`tre dl Soros sunt Universitatea Europei Centrale [i Funda]ia Interna]ional` de {tiin]e. În conformitate cu d`rile de seam` ale funda]iilor, re]eaua de funda]ii a cheltuit un total de aproximativ 300 milioane USD în 1994, 350 USD în 1995 [i 362 USD în 1996. Darea de seam` monetar` pentru 1997 se a[teapt` s` ating` un nivel similar. Dac` dl Soros a primit multe aprecieri pentru interesul ar`tat [i pentru banii genera]i de c`tre funda]iile sale în scopul amelior`rii situa]iei sociale în lumea întreag` [i în special în Europa de Est, el a fost îns` supus [i la multe atacuri critice. Plângerile la adresa lui con]in acuza]ii ca acelea c` dl Soros a fost cauza principal` a crizei valutare atât din Suedia cât [i din Marea Britanie acum câ]iva ani în urm`, precum [i c` el are un rol important în devastarea burselor din Asia de Sud-Este cu mai pu]in de un an în urm`. Unii critici au mers a[a de departe încât îl acuz` pe dl Soros c` folose[te dona]iile generoase din funda]iile sale ca un instrument de a ob]ine influen]` politic` în ]`rile respective în scopul de a-[i m`ri averea personal`. Deasemeni, s-au adus multe acuza]ii la adresa activit`]ii lui în favoarea liberaliz`rii mondiale a produselor narcotice. Cu alte cuvinte, succesul s`u [i mijloacele de a-l procura au generat multe sentimente [i pro [i contra, precum [i mult` ostilitate.
Cea mai lucrativ` întreprindere a dlui Soros este Soros Fund Management LCC. Organiza]ia aceasta, al c`rui pre[edinte este, este o firm` care se ocup` de investi]ii private [i care serve[te ca pricipal consilier de investi]ii pentru Quantum Group of Funds. Quantum Fund N.V., cel mai vechi [i mai mare fond în cadrul lui Quantum Group, este recunoscut în general ca având cel mai bun record de performan]` dintre toate fondurile de investi]ii din lume dealungul istoriei sale de 28 de ani. Cu un asemenea trecut, este simplu de în]eles cum a reu[it s`-[i adune averea [i s`-[i extind` influen]a. Cu aceast` conferin]`, dl Soros a inten]ionat s` creeze consensul c` este necesar ca economia global` s` fie complementat` cu o societate global`.
Prelegerea sa s-a ocupat de problema a ce sofisme posed` sistemul actual [i ce îmbun`t`]iri sunt necesare pentru noua societete globalizat` ca s` mearg` bine [i, lucru [i mai important pentru ea, s` devin` binef`c`toare pentru to]i. Cheia de bolt` a unei asemenea modific`ri sociale la scar` global`, conform dlui Soros, este conceptul de "societate deschis`". În partea introductiv` a discursului s`u, el afirm` c` este îngrijorat. Nelini[tea pe care o simte este cauzat` de faptul c`, a[a cum afirm`, "lumea care tr`ie[te în societ`]i deschise nu pare s` cread` în ideea societ`]ii deschise...". El a explicat c` oamenii sunt dornici s` lupte pentru propria lor bun`stare, dar c` ei sunt pu]in entuziasma]i de ideea de a interveni ca s`-i ajute pe al]ii. Ca un exemplu pentru aceasta, el a ar`tat conferin]a de la Potsdam, care a avut loc în vara anului 1989, când el a sugerat o nou` versiune a Planului Marshall în scopul ajut`rii Rusiei pe perioada ei de trecere spre o societate deschis`. R`spunsul dat de ceilal]i membri ai conferin]ei, a spus dl Soros, a fost c` "am fost literalmente luat în râs". Este interesant de notat c`, în timp ce dl Soros propaga pentru mai mult` empatie în societate, când a fost întrebat dac` nu îl deranjeaz` faptul c` a cauzat economiei suedeze multe daune prin afacerile sale valutare, el a r`spuns pur [i simplu c` a urmat regulile existente. Cam atât despre preocuparea fa]` de al]ii. Introducerea sa a fost urmat` de o încercare de a explica ce înseamn` de fapt no]iunea de "societate deschis`". Rezultatul a fost ceva caracterizat de nesiguran]` [i pleonastic`.
"Ea este bazat` pe recunoa[terea faptului c` în]elegerea lumii în care tr`im este în mod \nn`scut imperfect`. Adev`rul absolut este dincolo de posibilitatea noastr` de a-l atinge. El nu poate fi atins nici m`car de [tiin]`. Cheia succesului [tiin]ei este încercarea, [i teoriile care nu pot fi puse la încercare nu sunt calificate ca fiind [tiin]ifice. Noi trebuie s` proced`m prin a încerca [i a gre[i [i trebuie s` fim gata s` ne corect`m gre[elile. Aceasta duce la o form` democratic` de guvernare care permite oamenilor s`- i dea la o parte pe conduc`torii de care nu sunt satisf`cu]i. Societatea perfect` nu poate fi ajuns`; de aceea trebuie s` ne mul]umim cu ceva mai pu]in bun, o societate care este congenital imperfect`, dar care se men]ine deschis` pentru a fi îmbun`t`]it`. Aceasta este no]iunea de societate deschis`."
Afirma]ia c` o utopie este dincolo de posibilitatea noastr` de a o atinge nu este nou`. {i nici ideea unui sistem politic bazat pe îmbun`t`]ire perpetu`. La urma urmelor, rolul oric`rui corp legislativ sau al sistemului cur]ilor juridice este s` genereze legi noi [i s` le corecteze pe cele vechi în scopul de a aplica mai bine regula sau legea [i institu]iile acestora la schimb`rile necesare din societate. Mai departe, no]iunea utiliz`rii instrumentelor politice ca o revocare nu este nici ea nou`. Cu alte cuvinte, pilonii societ`]ii deschise sunt vechi [i nu noi inven]ii a[a cum au fost ei descri[i de c`tre dl Soros. Evident, dl Soros nu-[i ia onoarea acestor idei asupra sa, ci el deleag` aceast` onoare asupra omului de [tiin]` Karl Popper. Totu[i, apare ca [i cum dl Soros vrea s` revendice c` este prezent cu ceva original [i revolu]ionar. O remarc` [i mai mare este îns` faptul c` citind defini]ia sa î]i este greu s` diferen]iezi o societate deschis` de ceea ce în general este crezut c` este o democra]ie.
Darea de seam` prescurtat` asupra a ce este o societate deschis` a fost urmat` de identificarea unora dintre pericolele contra acesteia atât în trecut cât [i în viitor. Mai întâi, explic` el, regimuri totalitare precum comunism [i fascism erau opusul societ`]ii deschise. Asemenea regimuri congenital transformau societatea într-o închisoare în loc s` îi permit` s` fie deschis`. Asupra acestui punct nu po]i decât s` fii de acord cu dl Soros. La urma urmei, ordinea de zi a unor asemenea regimuri nu a constat niciodat` în a crea o societate mai bun` sau una dornic` de îmbun`t`]ire, ci în schimb ea avea inten]ia s` redistribuie puterea politic` unui nou grup din societate [i s` asigure men]inerea autorit`]ii nou ob]inute. Aceast` problem`, îns`, a fost abordat` mai mult pe scurt. În schimb, el [i-a concentrat interesul asupra unei mai largi extinderi asupra pericolului a ceea ce dl Soros nume[te "fundamentalismul economiei de pia]`", pe care el sus]ine c` este o amenin]are la fel de mare contra societ`]ii deschise ast`zi precum a fost comunismul în trecut. Dl Soros explic` urm`toarele:
"Comunismul abolise mecanismele de pia]`. Fundamentalismul economiei de pia]` caut` s` aboleasc` lu`rile de decizii colective [i controlul politic asupra pie]elor. Amândou` sistemele acestea sunt gre[ite. Ceea ce este necesar este un echilibru corect între politic` [i pie]e, între facerea regulilor [i jucarea conform regulilor."
Dl Soros afirm` c` fundamentalismul economiei de pia]`, care este eticheta sa pentru laissez faire, pune în pericol societatea deschis` prin aprecierea gre[it` a felului în care lucreaz` pie]ele financiare [i prin a le permite acestora s` joace un rol prea mare. Motivul s`u de nemul]umire fa]` de fundamentalismul economiei de pia]` poate fi rezumat în dou` puncte mari. Mai întâi, el reclam` c` mecanismul de pia]` este instabil [i c` economi[tii utilizeaz` în mod gre[it no]iunea de echilibru, lucru care genereaz` un model fals al pie]elor financiare. Fundamentali[tii economiei de pia]` cred, conform dlui Soros, c` pie]ele financiare se deplaseaz` în mod natural spre echilibru, ceea ce dl Soros pretinde c` nu este adev`rat. Dl Soros sus]ine c` ideea lor, dup` care pia]a este ca un pendul care pân` la urm` întotdeauna ajunge la o stare de odihn` în echilibru, este fals`. Criza asiatic`, argumenteaz` el, arat` c` analogia cu pendulul [i no]iunea de echilibru sunt neadev`rate.
O obiec]iune posibil` contra afirma]iei sale, pe baza globaliz`rii pe care o propov`duie[te el însu[i, ar fi aceea c` "pia]a" în cazul acesta nu poate fi gândit` ca fiind doar economia Asiei de Sud-Est. În schimb, aplicarea corect` a conceptului economic de echilibru ar consta în a considera întreaga economie mondial` ca o pia]`. No]iunea c` o ]ar` sau o regiune constituie pia]a era aplicat` atunci când comer]ul interna]ional [i interdependen]a erau aproape inexistente, comparat cu situa]ia de azi. Astfel, afirma]iile de azi în leg`tur` cu teoria economic` trebuie s` fie f`cute în contextul în care pia]a total` înseamn` economia mondial`, [i c` echilibrul trebuie g`sit în aceast` pia]`. De aceea, pr`bu[irea economiei Asiei de Sud-Est nu func]ioneaz` ca un bun exemplu pentru a dovedi c` no]iunea de echilibru este fals`. Mai departe, este curios faptul c` dl Soros se refer` în mod constant la criza asiatic` ca la un exemplu. A uitat el c` mul]i îl condamn` pe el pentru aceast` criz`, sau strategia lui este s` creeze o percep]ie public` conform c`reia el ar fi într-adev`r \nrolat în a încerca s` sprijine pia]a asiatic` ca aceasta s` se poat` stabiliza [i prin asemenea mijloace s` evite critici ulterioare pentru ac]iunile sale din trecut?
În continuarea prelegerii sale, dl Soros a afirmat c` "exist` o leg`tur` cu sens dublu între hot`rârile prezente [i evenimentele viitoare", lucru pe care îl nume[te "reflexibilitate". El arat` c` participan]ii pe pia]a economic` nu-[i bazeaz` deciziile lor pe cunoa[tere ci în schimb pe prejudecat` iar "reflexibilitatea sau va corecta prejudecata [i va creea echilibru, sau aceasta din urm` se poate autoînt`ri, în care caz pie]ele se pot îndep`rta mult de la echilibru". El prezint` Asia ca un exemplu pentru cazul din urm`. Mai departe, el trage concluzia c` pie]ele cunosc atât cre[teri mari de valori cât [i falimente, ceea ce ar fi determinat de mecanismul "reflexibilit`]ii" [i nu de un echilibru. Desigur, no]iunea de reflexibilitate a ajuns departe de a fi acceptat` în cadrul grup`rilor de economi[ti. În schimb, lucru pe care îl arat` [i el însu[i, se pare c` va fi o no]iune foarte controversat`. Totu[i, ideea de "refexibilitate" este ca un divertisment, [i sunt sigur c`, special cu dl Soros ca cel care o propune, va constitui tema de conversa]ie mult` vreme de-acum încolo.
Cea de a doua nemul]umire a dlui Soros în leg`tur` cu fundamentalismul de economie de pia]` prive[te "sectorul non-pia]`", care este direc]ionat pân` la falimentul ideilor politice atât na]ional cât [i interna]ional. Critica sa este îndreptat` contra faptului c` mecanismele de pia]` [i "metoda profitului" au fost acceptate s` p`trund` adânc în aria de activitate unde nu-[i au locul. Aceast` problem`, care sus]ine c` este mai d`un`toare decât instabilitate amecanismelor de pia]`, o atribuie falimentului în politic` [i spulber`rii valorilor sociale. "Promovarea interesului propriu la nivelul de principiu moral corupe politica [i falimentarea politicii este argumentul cel mai puternic în favoarea acord`rii pie]ei o domnie liber`", declar` dl Soros. Aici dl Soros sap` într-o arie plin` de cli[ee. Tema corup]iei politicii fusese cercetat` de la baz` de mult` vreme. Desigur c` dac` ar fi avut solu]ii concrete pentru a o combate, ar fi fost interesant s` le auzim, dar doar s` sus]in` c` ea exist` este cam inutil.
Dl Soros a sus]inut [i c` luarea colectiv` de decizii este vital` pentru a asigura o societate global` deschis` în viitor. Modelul profitului, care este un rezultat al fundamentalismului economiei de pia]`, stabile[te c` dac` fiecare individ se ocup` el însu[i de interesele sale, atunci fiecare va beneficia de factori ca avantaje comparative [i efecul trickle-down (pic` în jos). Dl Soros, îns`, respinge aceast` idee. El argumenteaz` c` exist` domenii sociale [i economice în care luarea de decizii individual nu este suficient`. În schimb, în domenii ca pace, dreptate, libertate [i mediul înconjur`tor singurul for viabil este luarea colectiv` de decizii. Mai departe, el face o distinc]ie între a stabili regulile [i a juca dup` aceste reguli. "Facerea de reguli", dup` dl Soros, "implic` decizii colective sau politic`. A juca dup` aceste reguli implic` decizii individuale sau comportare de pia]`." Cu alte cuvinte, el proclam` c` luarea colectiv` de decizii, [i nu cea individual`, este esen]ial` în des`vâr[irea creerii unei societ`]i deschise.
Alt` critic` este îndreptat` c`tre institu]iile interna]ionale, [i în special împotriva Fondului Monetar Interna]ional IMF. Dl Soros argumenteaz` c` IMF nu a f`cut destul pentru a creia un ajutor pentru ]`rile din Europa de Est. Desigur, spune el, IMF a încercat s` stabilizeze valutele dar nu a atacat problemele de baz` ale "insolvabilit`]ii sistemului bancar". Mai departe, IMF a pus condi]ii ]`rilor care au împrumutat, dar nu au fost impuse nici un fel de restric]ii b`ncilor interna]ionale care au dat banii cu împrumut.
Mult` critic` a fost îndreptat` împotriva sistemului bazat pe capital, de[i dl Soros a afirmat c` el, în ciuda tuturor gre[elilor acestuia, este pentru o continuare a capitalismului.
"Doresc s` l`muresc c` nu vreau s` abolesc capitalismul. În ciuda lipsurilor acestuia, el este mai bun decât alternativele sale. A[ vrea s` previn sistemul global capitalist ca s` nu se auto-distrug`. Pentru aceasta avem nevoie de no]iunea de societate deschis` mai mult decât oricând."
Cu alte cuvinte, el vrea s` p`streze capitalismul [i vrea o societate deschis`, care în concordan]` cu propria sa defini]ie este egal` cu democra]ia. Ceea ce m` sup`r` pe mine este urm`torul lucru: nu exist` deja aceste dou` condi]ii în lumea vestic`? Desigur, prelegerea lui ar fi avut sens dac` ar fi declarat nevoia r`spândirii acestor sisteme la restul lumii, dar cea mai mare parte a discursului s`u s-a referit la în[el`toriile din socetatea apusean`. Bogatul domn Soros î[i poate permite acum s` atrag` aten]ia asupra imoralit`]ii care exist` în lume [i regulilor corupte ale jocului economic. El însu[i a urmat aceste reguli când [i-a f`cut averea. Le-a acceptat el însu[i. Dar acum când deja î[i are bog`]iile, î[i permite s` se schimbe regula jocului.
Prelegerea sa te las` mai încurcat ca oricând în ceea ce prive[te propia lui ordine de zi. Combinând no]iuni din ideologii atât de diferite, precum comunism [i liberalism, utilizând noi etichete pentru no]iuni vechi [i pledând pentru schimb`ri în regulile care i-au permis lui s` se ca]ere pe spatele succesului, s-a generat o imagine foarte ce]oas` asupra pozi]iei sale reale. El proclam` c` pune la cale o nou` form` de ideologie. Dar a[a este, sau încearc` mai degrab` s` creeze confuzie ca nimeni s` nu [tie ce urm`re[te el sau ce va face în curând? La urma urmelor, el [i-a f`cut averea prin a fi un pas înaintea oricui de pe pia]a financiar`.
Traducerea din englez`:
Octavian Ciupitu. Înapoi la începutul paginei!

© 1998 Curierul Românesc.

Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.