CURIERUL ROMÂNESC

STOCKHOLM - CAPITALA CULTURAL~ A EUROPEI ÎN 1998

Partea a 2-a
de OCTAVIAN CIUPITU.

Activit`]ile culturale prilejuite de Anul Capitalei Culturale Europene 1998 au continuat s` abunde [i în ultima perioad` în Stockholm. O mare parte a acestor manifest`ri constau în expozi]ii g`zduite de academii, muzee, mari complexe expozi]ionale, case de cultur` [i alte asemenea focare culturale. Continu`m în acest num`r prezentarea câtorva evenimente culturale mai importante ce au avut loc în ultimul timp în capitala Suediei, limitându-ne la manifest`ri cu caracter expozi]ional.

"ORA{UL CA VIZIUNE FRUMOAS~ SAU CA SCENARIU DE GROAZ~"

În perioada 16 mai-27 septembrie are loc la Nationalmuseet (Muzeul Na]ional) din Stockholm expozi]ia cu titlul de mai sus [i care este dedicat` capitalei Suediei. Ideea este de a descrie Stockholm-ul v`zut cu ochi de artist plastic sau de arhitect, începând din evul mediu pân` în prezent. Materialul expozi]ional provine în cea mai mare parte din colec]iile de la Nationalmuseet [i de la Moderna Museet (Muzeul de Art` Modern`).
Materialul expozi]ional este sistematizat dup` temele urm`toare: topografia Stockholm-ului din secolul 16 c`tre noi; ora[ul întâlne[te satul; trafic [i transport; ora[ul ca scen` [i spa]iu public; romantism [i modernism; viziuni.
În evul mediu timpuriu se a[eaz` un sat fortificat pe insulele ce formeaz` azi Ora[ul Vechi [i Insula Sfântului Duh. Secolele urm`toare adun` noi cl`diri la vechea a[ezare [i ora[ul se extinde spre sud. Insula de Sud este sistematizat` în sistem rectangular în jur de anul 1650. În anii 1700, peisajul urban devine un motiv îndr`git de c`tre arti[tii suedezi.

Nicodemus Tessin cel tân`r
(1654- 1728):
Sistematizarea centrului
Stockholm-ului,
plan de situa]ie, 1712.

În anii 1800, odat` cu apari]ia industrialismului [i a extraordinarului optimism al dezvolt`rii, ora[ul Stockholm este supus la mari transform`ri. Re]eaua stradal` este l`rgit` pentru a face loc traficului crescând [i se construiesc noi locuin]e pentru a g`zdui mul]imile de oameni care p`r`sesc satele pentru a-[i g`si un loc la fabricile din ora[. În anii 1900 imaginea ora[ului este marcat` de regl`ri ale traficului [i demol`ri masive. Desenatorii politici ai anilor '70 prezint` ora[ul ca scena demonstra]iilor [i conflictelor, iar graficianul expresiv Sixten Haage îl prezint` în viziunea unui ora[ de groaz` pustiu. Înapoi la începutul paginei!

© 1998 Curierul Românesc.


Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.