CURIERUL ROMÂNESC

EVENIMENTE CULTURALE
DIN STOCKHOLM

de Octavian Ciupitu.

"ARTA GRAFIC~ - TEHNIC~ SAU ART~?
GRAFIC~ DE MAE{TRI AI ARTEI UNIVERSALE
AFLAT~ ÎN COLEC}IILE MUZEULUI NA}IONAL"

Albrecht Dürer(1471-1528): Fuga în Egipt, 1511.
© Nationalmuseet, Stockholm.

În perioada 22 octombrie 1998 - 31 ianuarie 1999 are loc la Muzeul Na]ional din Stockholm o expozi]ie cu caracter didactic despre arta grafic`, în care sunt prezentate cele mai multe tehnici care au fost folosite de arti[ti din anii 1400 pân` la sfâr[itul anilor 1800.
Printre arti[tii reprezenta]i sunt Dürer, Rembrandt, Piranesi, Goya, Manet, Gauguin, Zorn. La ace[tia se adaug` un mare num`r de arti[ti mai pu]in cunoscu]i marelui public, fiind expuse aproape o sut` de lucr`ri de grafic`.
Arta grafic` const` din metode diferite pentru a multiplica [i r`spândi imagini, pornind de la a fixa imaginea într-un material de baz` rezistent. Cele mai obi[nuite materiale de baz` sunt lemnul, metalele [i piatra. Diferitele metode de lucru în arta grafic` difer` prin felul în care se aplic` culoarea pe materialul de baz`. Când materialul se sculpteaz` ca s` se formeze reliefuri pe care se aplic` culoarea ca pe o [tampil`, atunci se vorbe[te despre tipar înalt. Cea mai obi[nuit` metod` de tipar înalt este gravura în lemn. Când imaginea se graveaz` mecanic sau chimic în materialul de baz`, atunci adânciturile sunt cele care formeaz` imaginea. Punând culoare în aceste adâncituri, se ob]ine tipar adânc. Cele mai obi[nuite metode de tipar adânc sunt gravura în aram` [i aquaforte. Dac` imaginea se realizeaz` cu cret` gras` sau tu[ gras pe un suport care se coloreaz` a[a ca vopseaua s` r`mân` doar pe elementele ce formeaz` imaginea, atunci se ob]ine ceea ce se cheam` tipar plan. Cea mai obi[nuit` form` de tipar plan din anii 1800 este litografia.
În Europa, metodele de a tip`ri imagini prin gravur` în lemn se dezvolt` prin anii 1400. Gravura [i aquaforte încep s` se r`spândeasc` în deceniile imediat apropiate de anul 1500. Aceste tehnici se rafineaz` tot mai mult, prin anii 1700 realizându-se imagini cu suprafe]e tot mai acoperite de culoare. Cea mai mare schimbare are loc în 1798, când Alois Senefelder din München inventeaz` litografia.
Arti[tii au în arta grafic` posibilitatea de a crea cu u[urin]` serii de imagini constituid suite, lucru pe care expozi]ia l-a dovedit cu prisosin]` în Marile Patimi [i Via]a Mariei de Dürer din 1511, Les Grands Misères de la Guerre de Callot din 1633, Le Carceri de Piranesi din 1745-60 [.a.

Înapoi la începutul paginei!

© 1999 Curierul Românesc.

Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.