CURIERUL ROMÂNESC

LEGEA PRIVIND M~SURILE ÎMPOTRIVA
DISCRIMIN~RII ETNICE PE PIA}A MUNCII

De vorb` cu Anders Kandelin,
[eful informa]iilor de la DO
(Ombudsmanul împotriva discrimin`rii etnice).

Interviu realizat de Silvia Constantinescu.

La 1 mai 1999 intr` în vigoare o nou` lege împotriva discrimin`rii etnice pe pia]a muncii.În leg`tur` cu aceast` lege am stat de vorb` cu Anders Kandelin, de la DO - Diskriminerings-ombudsmannen (Ombuds-manul împotriva discrimin`rii).

Silvia Constantinescu: Te rog s` te prezin]i cititorilor mei înainte de a prezenta noua lege împotriva discrimin`rii pe pia]a muncii.

Anders Kandelin: M` numesc Anders Kandelin [i lucrez ca [ef cu probleme de informare la DO. Locuiesc în Mälarhöjden, la sud de Stockholm, împreun` cu so]ia [i 2 copii. Marele meu hobby este s` scriu literatur` beletristic`. Sunt un "hobby-scriitor". În 1997 mi-a ap`rut romanul "Ormens barn" (Copilul [arpelui), care trateaz` problema unui copil curd care a crescut în Turcia. Preg`tirea mea este de "informatör", dar [i de ziarist [i specialist în marketing. Am lucrat ca frilans ziarist, ca [ef cu informa]iile la Botkyrkabyggen, ca [ef de proiect la Crucea Ro[ie. Func]ia de [ef al informa]iilor pe care o am la DO înseamn` în primul rând c` eu preg`tesc metodele de lucru prin care DO s` informeze cât mai eficient despre activitatea sa.

S.C.: Ce înseamn` concret noua lege împotriva discrimin`rii etnice care intr` în vigoare la 1 mai?

A.K.: Punctele esen]iale ale noii legi sunt:

TRATEMENTUL DEFAVORABIL ESTE CEL CARE ESTE DETERMINANT, NU INTEN}IA:
Discrimin`rea din motive etnice este interzis`, indiferent dac` exist` inten]ie sau nu la "cel care d` de lucru"/patron. Aceasta înseamn` c` cel care se consider` discriminat nu trebuie s` ar`te care a fost inten]ia "celui care d` de lucru"/patronul. În schimb "cel care d` de lucru"/patronul va trebui ca, obiectiv, s` demonstreze c` a ales persoana cu calificativele cele mai bune. {i cazurile cu calificative "egale" se vor lua în discu]ie.

PROTEC}IA ÎN TIMPUL RECRUT~RII:
Protec]ia celui care cere de lucru în timpul recrut`rii va fi p`starat`. Este vorba de chemarea la interviu, luarea de referin]e [i bineîn]eles, decizia de angajare. Chiar dac` nimeni nu este angajat "cel care d` de lucru"/patronul este oricum obligat s` aibe grije ca nimeni s` nu fi fost discriminat în timpul acestei ac]iuni.

DISCRIMINARE INDIRECT~:
"Cel care d` de lucru"/patronul n-are voie s` aibe preten]ii care par neutrale, dar în practiac` pune anumite grupe într-o situa]ie de inferioritate. De exemplu nu are voie s` cear` cuno[tin]e mai avansate de limba suedez` decât cere postul solicitat.

TRACASERIE ETNIC~:
"Cel care d` de lucru"/patronul este obligat s` cerceteze atunci când i se aduce la cuno[tin]` c` se exercit` tracaserie etnic` la locul de munc` [i s` opreasc` acesta.

DESP~GUBIREA:
"Cel care d` de lucru"/patronul, care încalc` regulile va pl`ti desp`gubire celui care a fost discriminat din motive etnice pentru pierderea provocat`. Dac` discriminarea s-a f`cut cu inten]ie, aceasta va influen]a m`rinea desp`gubirii. Spre deosebire de legea trecut`, potrivit noii legi, desp`gubirea se va acorda individual, dac` sunt mai mul]i care reclam` c` au fost discrimina]i. Ca [i în legea trecut` o conven]ie f`cut` împotriva legii nu este valabil`.

M~SURI CONCRETE:
"Cel care d` de lucru"/patronul este obligat s` asigure condi]ii pentru varietate etnic` la locul de munc`. Un patron pasiv va fi obligat s` pl`teasc` amend`.

DO a format reguli de cum trebuie s` ac]ioneze patronul pentru asigurarea condi]iilor de varietate etnic` la locul de munc`. Aceste reguli vor fi cuprinse într-o bro[ur` cu instuc]iuni ce va apare în luna mai.

SUPRAVEGHEREA:
Sindicatul, DO [i Nämnden mot diskriminering (Comitetul împotriva discrimin`rii) vor supraveghea ca "cel care d` de lucru"/patronul s` respecte legea.

S.C.: Este noua lege o adaptare la legile Uniunii Europene sau Riksdagul suedez a vrut s` schimbe legea având în vedere situa]ia alarmant` de pe pia]a muncii?

A.K.: Guvernul a dat sarcin` unui cercet`tor s` vin` cu propuneri pentru modificarea legii existente atunci împotriva discrimin`rii etnice. Cel care a primit sarcina a fost Margareta Wadstein* care lucra atunci la tribunalul din Stockholm. Guvernul a plecat de la propunerea ei în propopunearea pe care a f`cut-o parlamentului. Legea discrimin`rii etncie a avut ca exemplu Legea Egalit`]ii între Sexe.

S.C.: Care sunt limitele legii actuale?

A.K.: Este greu s` vorbesc despre aceasta înainte de a vedea ce înseamn` ea în practic`.

S.C.: Ajunge aceast` lege ca s` se elimine discriminarea etnic` pe pia]a muncii? Ce alte m`suri ar trebui luate al`turi de aceast` lege?

A.K.: Nici o lege nu elimin` înc`lcarea ei. Este nevoie de legi, dar [i de ac]iuni voluntare pentru a schimba mentalitatea, tratamentul oamenilor cu alt` origine etnic`. "Cei care dau de lucru"/pataroni trebuie s`-i vad` pe oameni ca indivizi [i s`-i judece dup` calit`]ile [i defectele lor [i nu dup` apartenen]` de grup.

În aprecierea dac` cineva a fost discriminat etnic pe pia]a muncii se ]ine cont de urm`toarele:

  • cine a mai cerut locul de munc` respectiv;
  • ce calificare a avut cel care a primit postul anun]at;
  • dac` "cel care d` de lucru"/patronul a avut cuno[tiin]` de factorul etnic;
  • dac` cineva a fost tratat dezavantajos fa]` de alt` persoan`.
    Noua lege se g`se[te în SFS din 11 martie. De la 1 aprilie legea poate fi porcurat` gratis de la DO: Hemsida:http://www.do.se;
    tel.: 08/23 74 50, fax: 08/760 58 95.

    * Margareta Wadstein este ast`zi [efa DO [i am prezentat-o în num`rul 3/98.

    Înapoi la începutul paginei!

    © 1999 Curierul Românesc.


    Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.