|
EVENIMENTE CULTURALE
de Octavian Ciupitu.
|
|
|
|
Serviciu de ceai comandat de Carl von Liné din China, 1755. © Östasiatiska Museet, Stockholm. |
Catalogul expozi]iei "Din China în Europa". © Östasiatiska Museet, Stockholm. |
© 1999 Curierul Românesc.
Compania Indiilor Orientale suedez` (au mai fost de mai înainte [i portughez`, spaniol`, olandez`, englez`, francez` [i danez`) a fost înfiin]at` la 14 iunie 1731 de Henrik König. Activitatea principal` a Companiei era comer]ul cu ceai [i por]elanuri. Pân` prin 1770, Compania a avut venituri mari [i mul]i dintre ac]ionarii ei s-au îmbog`]it foarte mult. Spre sfâr[itul secolului, luptele politice, blocadele napoleoniene [i interesul sc`zut pentru vânz`rile de ceai [i por]elan au dus la faliment, petrecut în 1813.
Compania suedez` a dispus de 37 de cor`bii. Plec`rile spre China trebuiau începute în timpul iernii, pentru a se putea utiliza vânturile alizee. De aceea ele se efectuau din Göteborg, port comercial care nu înghea]` iarna.
Drumul cor`biilor trecea prin Cadiz, Madeira sau insulele Canare, Capul Bunei Speran]e, Madagascar, Mauritius, Java, Macao [i prin gurile Fluviului Perlelor, a[a numita Bocca Tigris, pân` la Wampoa, la dou`zeci de kilometri de Kanton.
Pentru a junge la sediul Companiei din Kanton, singurul loc unde erau admi[i europenii, c`l`toria continua cu [alupe. Din China se importa ceai, m`tase, mirodenii, filde[, picturi, tapete, obiecte din lac, mobile [i por]elan. În expozi]ie sunt prezentate exemple de mare valoare de asemenea obiecte provenite din diferite colec]ii. Dominant` este totu[i prezentarea unor forme foarte variate de obiecte de por]elan. Importul de por]elan chinezesc cuprindea atât produse destinate ini]ial consumului intern al chinezilor, cât [i produse comandate special de importatori dup` modele proprii copiate [i multiplicate în China.
Cel mai vechi comer] al Europei cu China dateaz` îns` din antichitate (100 î.d.Cr.) [i se efectua pe uscat, cu caravane, foarte adesea prin de[erturi întinse [i drumuri de munte greu accesibile, ca de exemplu pe "Drumul M`t`sii".
Acest nume desemna o seam` de drumuri de caravane care porneau în principal din Kanton [i Hangchou în China [i continuau, cu multe peripe]ii [i pericole, prin Hsi-an, Turfan, Ta[chent, Samarcand, Hamadan, Bagdad, Damasc [i Antiohia c`tre Constantinopol, de unde m`rfurile erau îndreptate c`tre Europa Apusean` pe mare prin Genova [i Vene]ia. Pe uscat, m`rfurile continuau drumul spre Apus de la Constantinopol spre Dun`re [i apoi prin }ara Româneasc` pe "drumurile s`rii", prin trec`torile de la Ruc`r [i Bran spre Bra[ov sau prin valea Oltului [i a Jiului (de exemplu, ]es`turile de m`tase circulau la români sub denumirile de camh`, tebenc` [i hazdee). Descoperirea de c`tre portughezi [i spanioli a drumului pe mare c`tre India a îmbun`t`]it îns` cu mult situa]ia acestui comer].
Titlul expozi]iei, prin generalitatea sa, las` de crezut c` inten]ia organizatorilor ar fi fost s` abordeze toate c`ile de comer] cu China, când de fapt manifeastarea aceasta se limiteaz` la comer]ul maritim suedez, lucru ce d` na[tere, în ciuda bog`]iei de impresii create de înalta calitate artistic` a obiectelor expuse, la o umbr` de dezam`gire vizitatorului venit plin de cu totul altfel de speran]e.
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.
Înapoi la începutul paginei!