|
EVENIMENTE CULTURALE
de Octavian Ciupitu.
|
|
|
|
Mulaje dup` Coloana lui Traian. Perechea a doua: Solda]i de diferite na]iuni în armata roman`. © Nationalmuseet, Stockholm. |
Mulaj dup` Coloana lui Traian. Perechea a [asea: Ora[ul roman Drobeta. ©Nationalmuseet, Stockholm. |
© 1999 Curierul Românesc.
Muzeul Na]ional din Stockholm, inaugurat în 1866, a fost reconstruit par]ial în ultimul timp [i decorat cu lucr`ri de art` plastic` pre]ioase în sine. De exemplu, una dintre cele dou` cur]i interioare a fost acoperit` cu sticl` pentru a fi transformat` în spa]iu utilizabil în activitatea muzeului, lucrare inaugurat` în 1996. Sala nou creat` în acest fel urma a fi decorat` cu obiecte de art` de valoare [i cu importan]` semnificativ` pentru istoria artelor europene. Precedentul istoric obliga: la inaugurarea din 1866, pere]ii sc`rii monumentale a muzeului a fost decorat` cu mulaje de pe frizele de la templul Parthenon din Atena. De data aceasta, noua sal` monumental` a muzeului a fost decorat` cu panouri constituite din mulaje ale reliefurilor de pe coloana lui Traian de la Roma. Mai mult, mulajele în sine, prin istoria [i vârsta lor, constituie o raritate muzeal`. Iat` istoria lor pe scurt.
Coloana lui Traian a fost inaugurat` la Roma în anul 113 d.Cr. ca monument al victoriei imperiale ridicat în forul voit de acest împ`rat. Coloana este decorat` cu imagini desf`[urate pe în`l]ime în spiral` pe o lungime de 200 de metri în 23 de cicluri, reprezentând r`zboaiele duse de Traian în Dacia în anii 101-102 [i 105-106 d.Cr.
Celebritatea acestor reliefuri const` în aceea c` ele constituie una dintre cele mai ambi]ioase povestiri în imagini pe care a cunoscut-o istoria artei universale. 2 638 de figuri sunt puse în scen` în peste 150 de secven]e ordonate cronologic. Ambi]ia arti[tilor, condu[i de arhitectul Apollodoros din Damasc, a fost s`-[i reprezinte contemporaneitatea în întreaga ei multilateralitate: solda]i îmbr`ca]i în armuri tipice pentru acel timp sunt ar`ta]i atât în mar[, la construirea taberelor sau defri[area p`durilor cât [i în timpul b`t`liilor, peisajele [i cl`dirile permit identifierea locurilor [i timpului ac]iunilor, [.a.m.d.
Dar figura care revine mereu este cea a împ`ratului Traian, cel care are importan]a central` pentru desf`[urarea evenimentelor ilustrate. Împ`ratul este reprezentat de peste 60 de ori: conduce mar[uri, supravegheaz` construirea taberelor, vorbe[te de la tribune improvizate, urm`re[te luptele din locuri de comand`, efectueaz` nenum`rate jertfe dedicate zeilor, [.a.
R`zboaiele au dus la cucerirea Daciei [i transformarea ei într-o provincie roman`, cea mai mare cucerire roman` de la ocuparea Galliei de c`tre Caesar cu aproape 150 de ani mai înainte. Succesul acesta a fost atribuit personalit`]ii lui Traian.
De aceea, mul]i domnitori ulteriori cu acelea[i ambi]ii au fost atra[i de imaginile coloanei care redau bravadele lui Traian [i [i-au dorit copii ale lor. În vechime, singura metod` la îndemân` pentru aceasta era executarea de mulaje în ghips. În ciuda greut`]ilor, coloana a fost mulat` de trei ori pân` acum. Pentru prima dat` s-a încercat o copiere prin mulaje de c`tre Francisc I, regele Fran]ei, în prima jum`tate a anilor 1500. Aceast` încercare a putut cuprinde îns` numai primele spirale, fiind mai accesibile. Prima serie complet` de mulaje s-a efectuat un secol mai târziu din dorin]a regelui Fran]ei Ludovic al XIV-lea, care a [i comandat o lucrare tip`rit` cu plan[e în gravur` reprezentând imaginile de pe coloan`.
Mai târziu, Napoleon I a pl`nuit s` ia coloana în original [i s` o mute la Paris. A treia opera]ie de mulare a coloanei a avut loc la comanda lui Napoleon III pe la mijlocul anilor 1800. Document`rile fotografice au fost greu de efectuat din cauza formei [i dimensiunii coloanei. O documentare fotografic` complet` nu s-a putut face de aceea decât atunci când coloana a fost acoperit` de schele pentru restaurare în anii 1980-89.
Cele 11 perechi de mulajele care sunt expuse la Muzeul Na]ional din Stockholm provin din cele 80 de copii în ghips procurate de regele Gustav al III-lea al Suediei în timpul vizitei în Italia în anii 1783- 84 [i efectuate dup` mulajele din timpul lui Ludovic al XIV-lea. Ghipsul fiind un material u[or de distrus, multe dintre copiile procurate de Gustav al III-lea au ajuns la Stockholm deteriorate. Ast`zi, cele mai multe dintre ele sunt f`r`mi]ate sau sparte în buc`]i.
Mulajele expuse au fost alese nu numai pentru c` sunt dintre cele mai bine p`strate, dar [i pentru c` constituie p`r]i coerente ale povestirii în imagini. Am ales dintre acestea dou` perechi de mulaje pentru a ilustra dou` momente din istoria r`zboaielor daco-romane.
Mulajele din perechea a doua de reliefuri arat` în partea stâng` un grup de solda]i legionari ocupa]i cu a t`ia copaci în ]inuturile Daciei cu mun]i înal]i [i p`duri adânci. În partea dreapt` este prezentat` o scen` de lupt` la care particip` solda]i romani de diferite na]ionalit`]i: un balear arunc`tor cu pra[tia, un german b`rbos cu pieptul gol înarmat doar cu o bât` precum [i arca[i palmyrieni cu zale [i coifuri. Este de remarcat c` la lupta activ` nu particip` solda]ii de elit` legionari, ace[tia fiind p`stra]i pentru interven]ii excep]ionale, conform regulei generale ce decurge din imaginele de pe coloan`.
În perechea a [asea de mulaje vedem c` împ`ratul [i armata sa au trecut Dun`rea [i se g`sesc acum la ora[ul roman Drobeta ridicat pe p`mântul Daciei lâng` podul peste fluviu. În partea stâng` se vede primul arc al podului voit de Traian peste Dun`re. În spatele zidurilor ora[ului se v`d diferite cl`diri cu arhitectur` roman` iar în afara ora[ului, la dreapta, se distinge un amfiteatru. În prim-plan înainteaz` o delega]ie de daci veni]i s`-l întâmpine pe împ`ratul Traian.
Când regele Gustav al III-lea a cump`rat copiile din ghips dup` coloana lui Traian la Roma, acestea erau vechi de peste o sut` de ani: fuseser` ini]ial executate pentru regele Ludovic al XIV-lea al Fran]ei.
Aceasta îmi aminte[te involuntar de o alt` copie a coloanei lui Traian, cea expus` la Bucure[ti. Regele Carol al II-lea al României comandase la Roma o copie în ghips a coloanei lui Traian, probabil dup` mulajele din vremea lui Napoleon al III-lea, care îns` nu a fost livrat` la Bucure[ti decât dup` mai mult de dou`zeci de ani de la terminarea celui de-al doilea r`zboi mondial.
Ca urmare, Ministerul Culturii din România a dispus expunerea acestor mulaje în cadrul Muzeului Militar din Bucure[ti. Proiectarea [i executarea expunerii a fost comandat` în 1968 la întreprinderea "Decorativa" unde eu lucram atunci ca arhitect proiectant [i participând ca urmare în cadrul colectivului de proiectare a expunerii acestor mulaje. Ulterior, mulajele coloanei lui Traian aflate la Bucure[ti au fost mutate în cadrul expunerilor de la noul Muzeul Na]ional de Istorie din Calea Victoriei.
Plimbându-m` prin Muzeul Na]ional din Stockholm, mulajele coloanei lui Traian îmi trezesc multiple memorii, asociate atât cu propria mea experien]` de arhitect cât [i cu experien]a istorico-cultural` general` a fiec`ruia.
Iar faptul c` elementul de excelen]` ales de muzeul suedez în decorarea sa monumental` este constituit de imagini care redau evenimente ce au stat la baza form`rii poporului român face ca s` ne identific`m unii într-al]ii geniul uman, contopit în destinul comun al speciei.
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.
Înapoi la începutul paginei!