ROMÂNII DIN LUMEA ÎNTREAG~
RECLAM~ RESTITUIREA
PROPRIET~}ILOR FURATE DE COMUNI{TI

În aprilie 1998 Pre[edintele României, domnul Emil Constantinescu, mi-a acordat un interviu pe care l-am publicat în num`rul 2/98 al CURIERULUI ROMÂNESC, atât în edi]ia tip`rit`, cât [i în edi]ia electronic` (URL: http://home3.swipnet.se/~w-33952/curierul.html). La întrebarea: "Se discut` în mod deosebit, printre românii din afara grani]elor României, despre dou` probleme. Este vorba de problema propriet`]ilor, redarea propriet`]ilor, [i a pensiilor. Vreau s` v` întreb: care considera]i c` sunt motivele principale care fac ca aceste probleme s` nu fie înc` rezolvate ast`zi satisf`c`tor?", d-ul Emil Constantinescu mi-a r`spuns astfel: "Am c`l`torit destul de mult, oficial acum, ca pre[edinte, am reîntâlnit foarte mul]i [i am întâlnit destui români care tr`iesc în str`in`tate, dar am constatat c` foarte pu]ini dintre ei puneau acut [i pe primul plan probleme de bunuri materiale [i de recuperare. {i foarte mul]i apreciau un lucru, care pentru al]ii nu înseamn` nimic: c` de un an [i câteva luni, totu[i, nu mai au de ce s` se jeneze c` sunt români".
Printre "românii din afara hotarelor" exist` în Occident "plante", care au avut ca sarcin`, printre altele, s` dezinformeze pe toate planurile, dar exist` [i ling`i, oameni cu suflet de slugi, care atunci când întâlnesc pre[edin]i, [efi de guvern, etc. se poart` slugarnic, nu spun adev`rul, dar nu las` nici pe al]ii s`-[i fac` glasul auzit. Un exemplu elocvent au fost incidentele legate de vizita d-ului Pre[edinte Emil Constantinescu în USA, când o "echip` de români patrio]i" au stabilit ce întreb`ri este voie s` se pun` [i ce nu este voie s` se întrebe. În astfel de condi]ii este evident c` pre[edin]ii, [efii de guvern, etc. asistând la întruniri cu "românii din afara hotarelor" bine regizate, n-au ocazie s` afle exact care sunt problemele pe care le consider` "românii din afara hotarelor" majore.
Pre[edin]ii sau [efii de guverne n-au nicio scuz` c` nu cunosc realitatea. Ei au datoria s` afle, pe toate c`ile, adev`rul!
Românii din lumea întreg`, ca [i cei din România, reclam` cu tenacitate restituirea propriet`]ilor furate de comuni[ti. Ace[tia s-au constituit în asocia]ii [i adresându-se atât parlamentului României cât [i unor foruri interna]ionale cer ca România s` respecte dreptul sfânt al propriet`]ii. Printre acestea sunt: Asocia]ia Fo[tilor De]inuti Politici din România, Asocia]ia Proprietarilor cu Imobile Na]ionalizate, Association Francaise pour la Défense du Droit de Proprieté en Roumanie, Comitetul Adev`rul despre România, Comitetul pentru Proprietatea Privat`, Datoria Româneasc` - Chicago, Funda]ia Mociorni]a, Grupul de Sprijin ALIAN}A CIVIC~ - New York, Lumea Liber` - New York, Propact, Romanian-American Council, Uniunea Româneasc`, Uniunea Veteranilor de R`zboi [i a Urma[ilor Veteranilor.

L-am rugat pe d-ul Mihai A. Vîn`toru s` se prezinte [i s`-mi spun` [i câteva cuvinte despre organiza]ia pe care o reprezint`.

M.A.: Vîn`toru: Organiza]ia noastr` se nume[te Comitetul pentru Proprietatea Privat` (CPP).
Cine sunt? Unul dintre cei câteva milioane de români pr`da]i de c`tre comuni[ti; unul, care nu vrea s` a[tepte pân` "ne vor da ei" ceea ce v` râmane în urma jafului neocomunist, dac` va mai r`mâne ceva.
Sunt în America de 30 de ani, dup` ce am reu[it s` r`mân în Turcia dintr-o excursie în 1968. În cei peste 30 de ani de când am plecat de acas` am înv`]at c` nimic nu-]i pic` din cer. Trebuie s` munce[ti pentru orice [i trebuie s`-]i aperi cu îndârjire ceea ce este al t`u.
America este socotit` ca una dintre ]`rile cu num`rul cel mai mare de organiza]ii particulare cu tot felul de scopuri, de la politic` pân` la caritate.
Oameni cu acelea[i interese, acelea[i probleme, acelea[i idealuri se asociaz` pentru a-[i multiplica eforturile [i a aduce la îndeplinire ceea ce doresc. Când a luat fiin]` CPP?
Pentru c` în cei peste 50 de ani de control comunist România a suferit unul dintre cele mai aspre sisteme represive, de cele mai multe ori violen]a fiind îndreptat` specific împotriva proprietarilor, proprietarii de drept sunt printre ultimii care se organizeaz`. Dupa venirea la conducerea }`rii a Conven]iei Democrate mi-am dat seama c` nu se vor înf`ptui schimb`ri pozitive curând. Am început s` discut cu câ]iva priteni despre necesitatea form`rii unei organiza]ii non-profit, pentru promovarea ideii de proprietate particular` ca baza sistemului care asigur` individului gradul maxim de libertate personal` [i bun` stare. Situa]ia deplorabil` în care se afla ast`zi România se datore[te în foarte mare masur` lipsei de respect fa]` de proprietatea privat`.
În prim`vara anului 1997 am început formalit`]ile, iar în var` CPP a devenit persoan` juridic`. Întrucât adev`rul este arma cea mai puternic` de partea noastr`, am hot`rât ca unul dintre obiectivele de baz`, documentarea cazurilor de abuz împotriva proprietarilor. Ast`zi avem pe Internet o list` a propriet`]ilor revendicate de c`tre proprietarii de drept care dep`[e[te 1.700 de cazuri. În cei aproape doi ani de existen]` am f`cut numeroase interven]ii la guvernul României, guvernul Statelor Unite [i organiza]ii interna]ionale cum ar fi Consiliul Europei. Efectul muncii noastre întârzie s` se vad` [i aceasta se datore[te lipsei de progres pe care România întârzie s`-l fac` în toate domeniile, în special cel politic. Rezultatul educa]iei comuniste, existen]a celor 4 milioane de membri ai partidului comunist, care s-au infiltrat în majoritatea partidelor politice [i sunt de]in`torii posturilor cheie în multe domenii este evident`. În România sub Conven]ia Democrat` Parlamentul nu a promulgat o lege pentru deconspirarea securit`]ii, nu se aplic` punctul 8 de la Timi[oara, se men]ine un sistem electoral care favorizeaz` continuarea controlului asupra parlamentului de c`tre PDSR, respingând ideea de vot direct, în care cel ales este r`spunz`tor fa]` de aleg`tor [i nu fa]` de [eful partidului politic. Mai mult, politicienii au tupeul s` spun` c` electoratul nu este preg`tit pentru votul direct. Trebuie s`-i dirijeze ei spre pr`pastie. Îmbun`t`]irea situa]iei în România depinde într-o foarte mare m`sur` de rezolvarea celor de mai sus [i bine în]eles, de retrocedarea bunurilor de orice fel, confiscate de c`tre comuni[ti [i "vândute" de c`tre guvernul falimentar prezent.
Alte probleme de interes pentru CPP? Desigur problema propriet`]ii nu poate fi rezolvat` în vacuum. Toate problemele legate de dezvoltarea democratic` a României sunt legate în mod firesc între ele. Cum s` ne a[tept`m la o rezolvare dreapt` a problemei retrocedarii bunurilor jefuite când [eful Senatului, Prim Ministrul [i al]i politicieni "de vaz`" sunt beneficiarii direc]i ai tâlh`riilor comise de partidul comunist din care ei [i p`rin]ii lor au f`cut parte pân` mai ieri.
Problema pensiilor, ideea c` trebuie s` locuie[ti în România, s` fii cet`]ean român c` s` te bucuri de ceea ce este al t`u nu este altceva decât o confirmare a faptului c` guvernul nu serve[te interesele cet`]eanului, ci pe ale lui. Nu sunt bani s` plateasc` o pensie de $ 35 pe lun` îns` sunt bani pentru salarii enorme pentru Parlamentari. {i pu]inii pensionari care locuiesc în afara ]`rii [i care au reu[it s` primeasc` pensia trebuie s` pl`teasc` la fiecare 6 luni $45 pentru o procur` f`cut` la consulatele Române, care îns` se poate face gratis la orice banc` de c`tre un notar public american.
Toate aceste probleme ne fr`mânt`, îns` trebuie s` ne limit`m la ceea ce putem face în timpul de care dispunem, cu banii care-i primim drept contribu]ii benevole. Lipsa de drepturi a românilor din afara }`rii se poate corecta numai prin instituirea votului direct într-un sistem în care noi cei din exil putem s` alegem reprezentan]ii nostri, desigur propor]ional cu num`rul nostru. De asemeni, trebuie instituit un sistem de vot prin po[t` pentru românii din str`in`tate. În America, în cazul când e[ti plecât din localitatea de reziden]`, prime[ti un "absentee ballot" * pe care-l expediezi prin po[t` de acolo de unde te afli. În multe cazuri, aici românii locuiesc la câteva sute de kilometrii de cele câteva sec]ii de vot, pe un continent imens. A[a se expic` num`rul redus de votan]i, în afara faptului c` de cele mai multe ori ai de ales între doi comuni[ti din sectorul 1 din Bucure[ti. Cred îns` c` mai curând ne vom revendica dreptul la proprietate, împreun` cu proprietarii de drept din }ar`, în mare m`sur` datorit` lor, decât drepturile politice ce ni se cuvin. Politicienii care controleaz` Parlamentul nu vor s`-[i asume riscul de a fi contamina]i de democra]ie.
Timpul de acum pân` la alegerile din 2000 trebuie folosit cu scrupulozitate pentru o mai bun` organizare a exilului, dac` vrem s` aducem îmbun`t`]iri în }ar`.
Adresa CPP: CPP P.O. Box 103 Pompton Plains,
NJ 07444; Tel: 009.1. 973 616 7711
Fax : 009. 1. 973 616 9444
Email: cpp@romhome.org
Website: http://www.romhome.org

Domnul Mihai A. Vîn`toru ne-a transmis [i o prezentare a celor mai importante ac]iuni legate de restituirea propriet`]ilor ca [i un montaj de articole ap`rute în presa din România legate de problema restituirii propriet`]ilor.

ZIUA, 12 mrtie, Bogdana P`un:
"PNL nu vrea o ordonan]` privind prelungirea contractelor de închiriere."

Liberalii nu sunt de acord s` se prelungeasc` printr-o Ordonan]` de Urgen]`, cu cinci ani de zile, contractele de închiriere pentru chiria[i. Biroul Permanent al PNL a comentat miercuri seara discu]iile liderilor coali]iei de la Guvern cu privire la legile propriet`]ii, unde s-a pus problema prelungirii contractelor de închiriere pentru chiria[i pentru o perioad` de trei sau cinci ani.
"S-a ajuns la concluzie c` o Ordonan]` de Urgen]` nu este binevenit` pentru c` exist` deja o lege depus` la Parlament care prevede [i ea prelungirea contractelor, tot cu cinci ani.
Deci, noi cerem c` proiectul s` intre pe ordinea de zi a Parlamentului [i s` fie dezb`tut [i adoptat pân` la sfâr[itul lunii iunie a acestui an, adic` în actuala sesiune", ne-a precizat Sorin St`nescu, membru al Biroului Permanent. El spune c`, în acest fel, s-ar evita o eventual` confuzie care ar rezulta din dou` termene de prelungire a contractelor, o dat` prin Ordonan]a de Urgen]` [i a doua oar` prin lege."

ZIUA, 12 martie 1999, (A.M.):
"Cataram` cere retrocedarea terenurilor agricole [i p`durilor c`tre fo[tii proprietari pân` la sfâr[itul anului".

Pre[edintele PNR, Viorel Cataram`, a declarat ieri, în cadrul unei conferin]e de pres`, c` a trimis primului ministru [i liderilor coali]iei o scrisoare deschis` prin care cere adoptarea [i promulgarea pân` la 30 iunie a unei legi care s` prevad` retrocedarea terenurilor agricole [i p`durilor c`tre fo[tii proprietari pân` la sfâr[itul anului. Cataram` a afirmat c` aceast` lege ar fi un act natural de refacere a propriet`]ii [i, dac` actuala coali]ie guvernamental` nu î[i va ]ine promisiunile f`cute în campania electoral`, PNR va retroceda p`mânturile [i p`durile imediat ce va ajunge la putere. Liderul PNR a spus c` limita în care se vor restitui propriet`]ile agricole ar trebui s` fie de 50 de ha, iar pentru p`duri de 30 de ha. Aceste limite maxime de restituire sunt prev`zute, de altfel, [i în proiectul ]`r`nistului Vasile Lupu.

ZIUA, 12 martie 1999, (L.M.):
"Asocia]iile proprietarilor vor cât mai repede legi care s` le reglementeze drepturile."

Asocia]iile proprietarilor din România au adresat o declara]ie-apel pre[edintelui României, Parlamentului, Guvernului [i pre[edin]ilor partidelor parlamentare prin care atrag aten]ia asupra faptului c` este tergiversat` retrocedarea propriet`]ilor.
"În situa]ia în care acest Apel nu va fi luat în considerare, iar dreptul nostru imprescriptibil de proprietate va fi în continuare înc`lcat, ne rezerv`m dreptul de a ac]iona în justi]ie statul român ca singur autor al acestor abuzuri.
Totodat` ne vom adresa forurilor interna]ionale pentru ap`rarea drepturilor omului, Consiliului Europei [i Uniunii Europene", se arat` în declara]ia-apel. Aceste asocia]ii consider` c` [i unele legi adoptate dup` 1990 aduc atingere propriet`]ii. Cele dou` proiecte de legi, unul privind restituirea în natur` sau echivalentul unor imobile preluate de c`tre stat dup` 6 martie 1945, iar cel`lalt privind protec]ia chiria[ilor, aflate în dezbaterea comisiilor parlamentare "con]in numai m`suri de persecu]ie a proprietarilor [i de favorizare nelegal` [i imoral` a chiria[ilor", se specific` în apel.

România Liber`, 13 Martie 1999, Iulian G. Bora:
"Mitropolitul Olteniei este implicat în afaceri necurate cu terenurile bisericii."

Oficialit`]i ale jude]ului Gorj, avandu-l în frunte pe prefectul Pantelimon Manta, au sesizat Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române în leg`tur` cu o serie de afaceri neortodoxe pe care le-ar fi comis mitropolitul Olteniei, Nestor Vornicescu. Oficialii gorjeni solicit` implicarea Patriarhiei pentru a repara nedrept`]ile comise de Nestor Vornicescu. De[i din 1990 încoace Nestor Vornicescu a fost acuzat în repetate rânduri c` a fost un apropiat al clanului Ceau[escu, c`ruia i-a d`ruit obiecte aflate în patrimoniul BOR, este prima pozi]ie oficial` a autorit`]ilor fa]` de scandalurile în care a fost implicat mitropolitul Olteniei. Pantelimon Manta, prefectul de Gorj, il acuz` pe Nestor Vornicescu de faptul c` a facilitat vânzarea unui teren de circa 500 mp, ce apar]inea Protoieriei Tg. Jiu, în favoarea fostului prefect PDSR-ist Gheorghe Caralicea M`rculescu, asociat cu omul de afaceri Constantin C`runtu. Cu complicitatea mitropolitului Olteniei, cei doi au mai reu[it s` acapareze o dat` cu terenul [i sediul Protoieriei, pe care l-au transformat în restaurant [i sal` de jocuri de noroc. Prefectul Manta ne-a declarat: "Interven]ia patriarhului BOR este ultima solu]ie de a se pune cap`t unui abuz dovedit. În ciuda repetatelor demersuri f`cute pe lâng` IPS Vornicescu, de a repune lucrurile în f`ga[ul normal, nu am primit nici un r`spuns". Fostul prefect PDSR Gheorghe Caralicea M`rculescu este recunoscut c` fiind un apropiat al lui Nestor Vornicescu de când p`storea judetul Gorj în calitate de prim-secretar. La rândul sau, Constantin C`runtu este principalul sponsor al organizatiei gorjene a fostului partid de guvern`mânt, în aceast` calitate el beneficiind de multe "facilit`]i". În]elegerea încheiat` între C`runtu [i mitropolit a fost ca în schimbul terenului (pentru care a platit 25 de milioane) [i al sediului Protoieriei s` ofere o cl`dire situat` la marginea ora[ului. Cel îns`rcinat de mitropolit cu întocmirea documentelor a fost preotul Mihai Roibu, protopop în Tg. Jiu. Dup` alegerile din '96, când potlogaria a ie[it la iveal`, Nestor Vornicescu s-a sp`lat pe mâini [i l-a f`cut unic r`spunz`tor pe preotul Roibu, pe care l-a [i destituit [i l-a mutat din parohia la care slujea. În ap`rarea sa, preotul Roibu sus]ine: "Nu a[ fi putut lua o asemenea decizie administrativ` f`r` binecuvântarea IPS. Semnatura sa exist` pe documentul pe care l-am depus la Parchet. De altfel, procurorii au dispus neînceperea urm`ririi penale împotriva mea". Nestor Vornicescu respinge acuza]iile aduse la adresa lui [i afirm` c` totul este o înscenare grosolan`. El sus]ine c` nu exist` oameni care au vrut s` pun` mâna în mod nejustificat pe aceast` cl`dire , folosindu-se în acest scop de fostul protopop [i fostul prefect. "I-am spus protopopului s` fac` raport la Mitropolie [i, în urma acestuia, s` vedem dac` facem schimbul. Acest raport nu s-a facut, dar protopopul a semnat un act neaprobat de Mitropolie [i netrecut prin cancelaria protopopului", a afirmat Nestor Vornicescu.

ZIUA, 16 martie 1999, Alina Ristea:
"}`r`ni[tii apreciaz` noua orientare pedeserist`".

}âr`ni[tii apreciaz` noua orientare pedeserist` chiar dac` a venit cu o întârziere de zece ani. PNTCD salut` "pasul înainte" f`cut de PDSR. Prim-vicepre[edintle PNTCD, Gabriel }epelea, a apreciat ieri, în conferin]a de pres`, c` propunerile de dialog [i programul PDSR vin cu o întârziere de aproape un deceniu. Frunta[ul ]`r`nist a sus]inut c` factorii muta]iei pe care a suferit-o fostul partid de guvernare sunt mai mult de natur` exterioar`: în primul rând Rezolu]ia 1123/1997 a Consiliului Europei, când a încetat monitorizarea României, Rezolu]ie în care se cerea retrocedarea propriet`]ilor confiscate abuziv de regimul comunist, precum [i recenta c`l`torie în Statele Unite a pre[edintelui Ion Iliescu. La ace[ti factori care au determinat nuan]area pozitiei PDSR trebuie ad`ugat, a spus }epelea, [i dorin]a partidului lui Ion Iliescu de a fi acceptat în rândurile Interna]ionalei Socialiste. În cele din urm`, o influen]` au avut [i cererile electoratului, a mai precizat prim-vicepre[edintle ]`r`nist. Indiferent care sunt cauzele, a ar`tat Gabriel }epelea, cel mai important este faptul c`, astfel, s-a produs desprinderea PDSR de "cordonul ombilical al egalitarismului ro[u". Conducerea PNTCD [i-a exprimat ieri disponibilitatea de a dialoga cu PDSR, [i de a r`spunde pozitiv oric`ror ini]iative de acest fel. Frunta[ii ]`r`ni[ti au salutat noua atitudine a partidului condus de Ion Iliescu, care - pân` nu demult - a în]eles s` colaboreze cu puterea prin introducerea de mo]iuni, prin boicotarea legilor [i prin greva parlamentar`, a declarat purt`torul de cuvânt al PNTCD, Remus Opri[. Pre[edintele Ion Diaconescu a ]inut îns` s` precizeze c` PNTCD a propus înc` din 1990 un pact de colaborare al for]elor politice, ini]iativ` pentru care a militat consecvent pân` în prezent. Declara]iile liderilor PDSR, Ion Iliescu [i Adrian N`stase, au fost apreciate de Diaconescu drept "un pas înainte" în privin]a colaborarii Putere - Opozi]ie.
}`r`ni[tii au explicat îns` c` PDSR nu trebuie s` cread` c` membrii coali]iei vor accepta un program de guvernare care nu le apar]ine. "Sunt puncte la care putem renun]a sau pe care le putem amâna, dar sunt [i probleme esen]iale unde ne men]inem pozi]ia", a ar`tat Diaconescu. El a explicat faptul c` a[teapt` ca pre[edintele Emil Constantinescu s` hot`rasc` data [i termenii întrevederii de la Cotroceni.

Evenimentul Zilei, 16 martie 1999, Anca Hriban:
"Spectaculoase schimb`ri de pozi]ie pe frontul propriet`]i."

Ultima ofert` a PDSR privind retroced`rile deschide calea negocierii cu ]`r`ni[tii. Unii ]`r`ni[ti au primit cu interes atitudinea mai permisiv` adoptat` recent de PDSR în chestiunea retroced`rii propriet`]ilor, în vreme ce democra]ii [i-au exprimat rezerva c` partidul lui Iliescu va merge mai departe de acele declara]ii de inten]ie [i c` va vota legile propriet`]i. "Salutul" PNTCD a venit chiar din partea vicepre[edintelui Vasile Lupu, principalul combatant al t`r`ni[tilor în restituirea terenurilor [i p`durilor. Lupu s-a declarat "gata" s` angajeze negocieri cu reprezentan]ii partidului lui Iliescu. Ba, mai mult, liderul ]`r`nist este preg`tit s` colaboreze "în toate cele bune" cu principalul partid de opozi]ie. "Oficializarea" tratativelor ]`r`ni[ti-pedeseri[ti se poate face, a spus Lupu, la nivelul Comisiei pentru Agricultur` din Camera Deputa]ilor [i chiar în plenul Parlamentului. De altfel, Vasile Lupu spune, acum, c` "mai bine un vot în plen de la PDSR, decît un protocol semnat, dar nerespectat, de la Partidul Democrat". Liderul ]`r`nist îsi explic` schimbarea de atitudine a opozi]iei prin faptul c` orice guvern din urm`torii 50 de ani va trebui s` îi desp`gubeasc` ori pe fo[tii propietari, ori pe urma[ii lor, pentru c`, altfel, societatea româneasc` "nu se poate echilibra". PD nu are încredere în PDSR. Liderul PD, Cristian R`dulescu, nu are prea mult` încredere c` PDSR e pus pe fapte mari. "Sînt sigur c` atunci cînd se va ajunge la chestiunea concret`, la modalit`tile [i limitele de reconstituire a propriet`]ilor, [i mai ales atunci cînd se va ajunge la vot, nu va mai exista chiar atîta armonie ca aceasta pe care o sugereaz` acum PDSR fa]` de CDR", a declarat deputatul R`dulescu. În fine, el consider` "îmbucur`tor" faptul c` [i PDSR a ajuns la conluzia c` "proprietatea e sfînt`", c` trebuie repectat` [i c`, în limitele posibilului, trebuie reconstituit dreptul de proprietate. Atitudinea opozi]iei, a mai declarat R`dulescu, e îmbucur`toare pentru toate partidele din coali]ie, care "au convenit demult asupra acestui lucru" (n.n.-retrocedarea propriet`tilor).

ZIUA, 20 martie 1999, (A.M.):
"Diaconescu spune c` statul nu are bani s`-i desp`gubeasc` pe fo[tii proprietari."

Pre[edintele PNTCD, Ion Diaconescu, a declarat, ieri, c` singura problem` "spinoas`" în chestiunea caselor na]ionalizate este cea referitoare la desp`gubirile pe care statul român trebuie s` le ofere fo[tilor proprietari. Diaconescu sus]ine c` nu s-a g`sit înc` o solu]ie, întrucât "este o problem` extrem de vag`". "Se pune problema desp`gubirii de c`tre stat, pentru c` statul a beneficiat de acele propriet`]i, dar statul nu are bani", a conchis liderul PNTCD. Ini]ial, PNTCD a sus]inut modificarea Legii 112/1995 privind casele na]ionalizate, prin restituirea tuturor acestor imobile, indiferent dac` au fost trecute în proprietatea statului "cu titlu" sau "f`r` titlu", precum [i anularea tuturor contractelor de vânzare - cump`rare încheiate de chiria[i în baza acestei legi. PD s-a opus anul`rii contractelor chiria[ilor, în opinia acestui partid, noua lege de modificare fiind aplicabil` numai imobilelor care nu au fost vândute. În urma acestor divergen]e, liderii coali]iei au decis ca noua lege s` fie elaborat` de o comisie format` din reprezentan]i ai tuturor partidelor din coali]ie.