 | EVENIMENTE CULTURALE
|
| EVENIMENTE CULTURALE
|
 |
Un alt beneficiar al lui de Vries a fost regele Christian IV al Danemarcei, care i-a comandat o fântân` grandioas` cu un mare num`r de statui pentru castelul de la Frederiksborg. Aceast` fântân`, de la care sunt prezentate în expozi]ie [ase sculpturi, era simbolul victoriei Danemarcei asupra Suediei [i a suprema]iei ei asupra M`rii Baltice în urma r`zboiului de la Kalmar din 1613, statuia lui Neptun fiind o alegorie a lui Christian IV. Dar, fântâna a fost mai apoi demontat` [i luat` ca prad` de r`zboi de c`tre suedezi în 1659, iar prin 1690 a fost recl`dit` într-o form` modificat` în gr`dina palatului regal de la Drottningholm de lâng` Stockholm. La Praga, de Vries a lucrat [i pentru generalul Albrecht von Wallenstein, care i-a comandat statui pentru gr`dina palatului s`u aflat în acest ora[. Ambi]ia lui Wallenstein era ca s` dea gr`dinii, cu ajutorul acestor sculpturi, caracterul unei gr`dini sculpturale romane, a[a cum era gr`dina Belvedere de la Vatican. De aceea, printre comenzi se num`rau printre altele subiecte ca Laocoon cu fii s`i (1623), Venus [i Adonis (1624) [i Lupt`tori (1625).
Dup` moartea sa, Adriaen de Vries a c`zut repede în uitare [i lucr`rile sale s-au risipit în cele patru vânturi. Deosebit de multe dintre ele au fost luate ca prad` de r`zboi de c`tre Suedia în 1648 cu ocazia jefuirii ora[ului Praga, în urma r`zboiului de 30 de ani terminat în acel an. Au fost jefuite atunci de trupele suedeze atât colec]ia împ`ratului Rudolf II cât [i cea a generalului Wallenstein, printre multe altele. În prada de r`zboi de atunci se înscrie [i prima mare sculptur` monumental` a lui de Vries, Psyhe purtat` de amorini (1590-92), realizat` la comanda lui Rudolf II, prezent` în expozi]ie [i aflat` în posesia Muzeului Na]ional din Stockholm. O alt` lucrare prezent` aici, [i aceasta luat` ca prad` de r`zboi din Praga, este Mercur [i Psyhe (1593). Aceast` din urm` lucrare, dup` sosirea ei la Stockholm, a fost donat` de regina Christina unui diplomat francez [i se afl` ast`zi la Louvre. Sculpturile provenind din jefuirea gr`dinii generalului Wallenstein sunt ast`zi montate permanent în gr`dina palatului regal de la Drottningholm. Din lucr`rile expuse decurge sensul modific`rii interesului artistic al lui de Vries de la sculptura polizat` cu figuri alungite [i care aborda motive ce se str`duiau s` anuleze legea gravit`]ii, ceea ce o identific` cu arta manierist`, la sculpura sa mai târzie, mai schi]at` [i plin` de expresie, unde figurile sunt mai robuste [i cu modelare lejer` [i ne[lefuit`, care anun]` arta baroc`.
Deoarece amintirea jefuirii ora[ului Praga la 1648 este atât de marcant` prin sculpturile provenite de atunci [i care domin` ca num`r în expozi]ie, sunt prezentate într-o expunere adiacent` în s`lile muzeului [i alte lucr`ri de art` provenite din aceast` prad` de r`zboi, aceasta ca un comentar la expozi]ia despre Adriaen de Vries. În urma jefuirii palatului lui Wallenstein [i a colec]iei lui Rudolf II au fost aduse la Stockholm, în afar` de un mare num`r de statui de de Vries, [i multe picturi din Rena[tere de mare importan]`. Când regina Christina a abdicat în 1654 [i a plecat la Roma, a luat cu sine un mare num`r de tablouri din aceast` colec]ie. Totu[i, multe dintre tablouri au mai r`mas la Stockholm [i se afl` azi la Nationalmuseum, printre ele fiind Mercur de Hans Baldung-Grien (1484/85-1545) [i Venus [i Amor de Lucas Cranach cel b`trân (1472-1553).
La realizarea expozi]iei cu lucr`ri de Adriaen de Vries au contribuit cu obiecte de art` un mare num`r de mari muzee [i colec]ionari particulari din toat` lumea, printre care Rijksmuseum din Amsterdam, Städtische Kunstsamlungen din Augsburg, Statens Museum for Kunst din Copenhaga, The Royal Collection Her Majesty Queen Elisabeth II din Londra, The J. Paul Getty Museum din Los Angeles, Musée du Louvre din Paris, Národni Galerie din Praga, Nationalmuseum din Stockholm, National Gallery of Art din Washington [i al]ii. La aceasta s-a ad`ugat munca de cercetare [i prezentare efectuat` de un mare num`r de cercet`tori de art` de la diverse muzee [i universit`]i din lume. Rezultatul este o prezentare impresionant` a unui moment important din istoria noastr` artistic` comun`, ilustrat` de arta celui care a fost Adriaen de Vries.
 |
În picturile sale târzii folose[te o tehnic` mai îndr`znea]`, în care înlocuie[te pensula cu cu]itul de palet`, ducând la o art` atmosferic` ce anun]` impresionismul. În 1870, când Courbet se afla la culmea succesului s`u financiar [i de celebritate, a izbucnit r`zboiul franco-prusac, urmat în 1871 de Comuna din Paris. Courbet a fost acuzat [i condamnat pentru participare la revolt` [i la d`râmarea coloanei din place Vendôme. Ca urmare, via]a sa ca artist [i persoan` particular` s-a schimbat radical. În 1873 pleac` în refugiu [i se stabile[te în Elve]ia. Nu putea vinde picturile sale r`mase la Paris, deoarece to]i banii care ar fi încasa]i de el urmau a fi confisca]i. Moare în exil în Elve]ia în 1877, distrus [i ruinat.
Expozi]ia prezentat` la Stockholm începe cu lucr`ri ale lui Courbet din 1855, perioada în care pictorul a des`vâr[it capodopera sa Atelierul artistului. Sunt expuse circa [aptezeci de picturi reprezentând peisaje, natur` moart`, motive de vân`toare, portrete [i studii erotice de nuduri, printre care [i Lenea [i Voluptatea. Prezentarea expozi]ional` arunc` lumin` [i asupra rela]iilor lui Courbet cu colec]ionarii de art` din timpul s`u, cu cump`r`torii [i negustorii de art` [i cât de abil s-a adaptat el la cererile pie]ei [i [i-a lansat lucr`rile [i ideile.
Arkitekturmuseet (Muzeul de Arhitectur`) din Stockholm prezint` în perioada 3 iunie-15 august 1999 o expozi]ie itinerant` de la Centre Georges Pompidou din Paris, Muzeul Na]ional de Art` Modern` - Centrul de Crea]ie Industrial`, intitulat` "Une ville invisible" (Un ora[ invizibil). Sunt expuse 80 de machete ale unor proiecte cu r`sunet interna]ional realizate de 44 de arhitec]i în perioada 1945-1998 [i aflate în colec]ia de arhitectur` a acestui centru cultural. S`lile colec]iei de machete de la Centre Georges Pompidou sunt închise în prezent pentru repara]ii, ceea ce face ca expozi]ia de la Stockholm s` constituie o parte a activit`]ii externe a acestui centru cultural. Arkitekturmuseet este primul dintr-un [ir de muzee care vor prezenta colec]ia de machete [i care vor fi expuse în toamna acestui an [i la Trienala de Art` de la Milano. Machetele selectate au fost adunate în aceast` expozi]ie pentru a oglindi [i compara direc]ii în arhitectur` ap`rute în ultimii cincizeci de ani [i sunt prezentate acum împreun` pentru prima dat`. Colec]ia de machete cuprinde multe feluri de proiecte cu interesul concentrat pe programele cl`dirilor publice: biblioteci, universit`]i [i institute de înv`]`mânt supeior, biserici, muzee, teatre, centre comerciale, dar [i câteza zone de locuin]e. Un mare num`r dintre aceste proiecte provin din Fran]a, dar [i din ]`ri ca Japonia, Finlanda, Portugalia, SUA [i Brazilia. Unele dintre machete nu au fost niciodat` executate în realitate, dar sunt totu[i importante pentru formarea viitorilor arhitec]i. Printre lucr`rile prezentate în expozi]ie sunt Opera din Tokyo de Jean Nouvel, proiectul pentru hotelul Arcs 2000 al lui Jean Prouvé, sediul central al firmei Lloyds din Londra realizat de Richard Rogers, Teatro del Mondo din Vene]ia de Aldo Rossi, imobilul bancar din Hongkong proiectat de Norman Foster, biserica din Ronchamp realizat` de Le Corbusier, [i altele. Colec]ia de machete a fost realizat` prin achizi]ii [i prin dona]ii f`cute de arhitec]ii autori în[i[i. Machetele, reprezentând diferite curente arhitecturale, sunt plasate unele lâng` altele pentru a compune un ora[ invizibil, virtual, care s` ne ajute, conform inten]iilor exprimate de organizatori, s` interpret`m [i s` clarific`m istoria arhitecturii din ultima jum`tate de secol.
O prim` concluzie de tras este c` în arhitectura ultimilor cincizeci de ani are loc o alunecare de la prioritarea programelor de locuin]e c`tre prioritarea programelor arhitecturii publice monumentale. Perioadei postbelice i-a urmat utopia critic` din anii '60 numit` uneori "arhitectura radical`" [i care a fost înlocuit` la rândul s`u cu "eclectismul obiectiv" al anilor '80 [i '90: high-tech, formalism, deconstructivism, ra]ionalism [i altele.
 |
Orient`rile se concentreaz` fie pe form`, fie pe tehnic`, amestecate câteodat` cu context, regionalism sau mo[tenire istoric`. Interesul asupra formei s-a concentrat pe analiz` duc`nd la disec]ie, deformare [i deconstruire, pentru a fi înlocuit în ultima vreme de interesul pentru colaj/montaj ca metod` de crea]ie. Simptomatic este faptul c` arhitectura rezultat` este ini]iat` în mod dominant de ambian]a filosofic` a lumii arhitec]ilor, în care beneficiarii nu au nici un loc [i nici un cuvânt de spus. Arhitectura expus` este 'rezultat`' [i nu 'comandat`', lipsindu-i, în marea majoritate a lucr`rilor prezentate, atât scopul aristotelic de a produce siguran]` [i fericire cet`]eanului cât [i scopul urm`rit de beneficiarii vremurilor trecute: pl`cerea de a tr`i.
 |
La întrunirea de la Kalmar din 1397 între reprezentan]ii de seam` ale celor trei regate nordice a fost redactat` "Scrisoarea Uniunii", con]inând programul uniunii dinastice între cele trei regate nordice. Uniunea a durat pân` în 1521. În 1520, Christian II, regele Danemarcei [i succesorul legal la tronul Suediei, a încercat s` înfrâng` în sfâr[it opozi]ia creat` contra lui în Suedia.
Uniunea a durat pân` în 1521. În 1520, Christian II, regele Danemarcei [i succesorul legal la tronul Suediei, a încercat s` înfrâng` în sfâr[it opozi]ia creat` contra lui în Suedia. Pentru aceasta, a l`sat ca mul]i membri ai Consiliului Regatului, doi episcopi, primarul [i consilierii ora[ului Stockholm, nobili de seam` [i negustori boga]i, în total 82 de persoane, s` fie decapita]i sau spânzura]i în Baia de Sânge din Stockholm în zilele de 8 [i 9 noiembrie. Christian II a p`r`sit Stockholmul în decembrie [i nu s-a mai reîntors niciodat`. Faptele sale sângeroase au înfl`c`rat opozi]ia [i au dat na[tere la revolt`. Cu r`scoala din prim`vara anului 1521, condus` de Gustav Eriksson, viitorul rege Gustav I Vasa, a început o perioad` de eliberare na]ional`, aceasta fiind începutul erei moderne în Suedia. Dup` alegerea la tron a lui Gustav I Vasa în 1523, catolicismul a fost înlocuit cu credin]a luteran`. Episcopii [i preo]ii catolici au fost izgoni]i [i proprietatea bisericii a fost luat` de c`tre coroan`. Dou` dintre mân`stiri [i bisericile lor au fost acum demolate, dar Biserica Mare a r`mas ca biserica parohial` a Stockholmului. Din 1525 se cite[te aici liturghia în suedez` în loc de latin`. Cea mai veche legisla]ie or`[eneasc` pentru Stockholm, în latin`, este cunoscut` ca datând de prin 1350, dar nu s-a p`strat. Cea mai veche copie p`strat` este de prin anii 1400 [i este în suedez`. Din ea decurge c` societatea era împ`r]it` în trei st`ri: cler, nobili [i oameni de rând. Pân` în 1471 se alegeau anual doi primari [i opt consilieri în Stockholm. Un primar [i jum`tate dintre consilieri trebuiau s` fie germani, pentru a ]ine seam` de marele num`r de germani care locuiau aici ca supu[i suedezi. Secretarul ora[ului era îns` întotdeauna suedez. Cei mai mul]i negustori din Stockholm erau angrosi[ti germani. La sfâr[itul evului mediu vin la Stockholm [i negustori olandezi. În perioada catolic`, care se întinde pe tot evul mediu, interioarele bisericilor erau pline de comori de art`, mai ales din ]`rile germane de nord [i provinciile olandeze, care livrau dulapuri de altar, crucifixe [i od`jdii scumpe. Din multele comori din Biserica Mare nu mai exist` azi decât trei dulapuri de altar, dou` crucifixuri [i monumentul Sf. Gheorghe (1489) de Bernt Notke.
De expozi]ie ]ine un catalog tip`rit, gândit astfel ca vizitatorul s` poat` studia exponatele muzeului pe cont propriu. În catalog sunt [i texte rezumative despre istoria ora[ului Stockholm [i un bogat material ilustrativ cu 170 de fotografii - majoritatea în culori - [i h`r]i. Textele explicative au traducere în englez`, iar fiecare capitol de text are un rezumat în englez`.
© 1999 Curierul Românesc.
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.
Înapoi la începutul paginei!