István Mohácsi

Domnul István Mohácsi,
ambasadorul Ungariei în Suedia.
Foto: Silvia Constantinescu / © CR.

Silvia Constantinescu: Tradi]ia CURIERULUI ROMÂNESC este ca cel cu care fac un interviu s` se prezinte singur, s` povesteasc` pu]in despre meserie, hobby-uri, despre "pasiunile" culturale, etc. Cine este ambasadorul István Mohácsi?

István Mohácsi: M-am n`scut în 1948. Mi-am terminat studiile la institutul economic din Budapesta, care se nume[te Universitatea Economic`, în 1973. Apoi am mai stat o jum`tate de an la Universitate, la catedra de economie mondial`, ca asistent. De atunci am lucrat în dou` locuri de munc`. Mai întâi, la Ministerul Comer]ului Exterior, care nu mai exist` acum, sau care a fost rebotezat de mai multe ori de atunci, [i apoi la Ministerul de Externe. Printre func]iile avute se num`r` serviciul la Genève în leg`tur` cu probleme legate de OCTAD [i GATT, adic` probleme legate de economia mondial` [i Na]iunile Unite. Am fost în serviciu la Ambasada Ungariei la Londra [i la Washington, de dou` ori. Sunt c`s`torit [i am dou` fiice care sunt deja majore [i studiaz` acas`, în Ungaria. Hobby-uri? Îmi place s` înot, s` skiez, s` fac sport în general [i s` citesc c`r]i...

S.C.: }`rile din fostul lag`r comunist au trecut [i trec prim transform`ri deosebite dup` "c`derea Zidului". Se poate vorbi de asem`n`ri între aceste ]`ri, dar exist`, desigur, [i diferen]e. Care au fost problemele cele mai importante ale Ungariei dup` "c`derea zidului"?

I.M.: De fapt, s-ar putea spune c` au fost la fel sau oarecum acelea[i probleme ca în toate ]`rile din zon`. Poate ca nivelul problemelor s` fie diferit, dificult`]ile au fost poate diferite. Dar sarcina cea mai important` a fost ini]ierea [i stabilirea unei democra]ii parlamentare în condi]ii în care nu se mai încercase mai înainte. Pentru a face pu]in` lumin` asupra antecedentelor, este poate important de numit faptul c` Ungaria nu a avut niciodat` o dictatur` ca cea din România, ca dictatura lui Ceau[escu, ci noi am avut o form` mai blând` [i reformele economice au fost ini]iate destul de devreme, la sfâr[itul anilor '60, dup` '68.

S.C.: Evenimentele din '56, au f`cut posibil ca Ungaria s` aibe deja o baz` pentru o dezvoltare democratic` mai rapid` dup` "c`derea Zidului?"

I.M.: Absolut! F`r` îndoial`! Anul '56 a jucat un rol important în asemenea m`sur` încât dup` Revolu]ie nu a mai mers s` se stabileasc` acela[i nivel de dictatur` ca în celelalte ]`ri din apropiere. În istoria Ungariei s-a întâmplat de mai multe ori ca, chiar dac` tendin]ele de revolt`, revolu]ii sau lupte de eliberare au fost sf`râmate, chiar [i atunci acestea au influen]at viitorul pe o perioad` de lung` durat`. Recolta s-a copt totdeauna ceva mai târziu. Totodat`, revolu]ia din '56 a ar`tat atât ]`rii cât [i lumii înconjur`toare c` magharii [i ]ara sunt cop]i [i gata de a porni o lupt` pentru libertatea lor. Revolta ar fi reu[it, desigur, dac` interven]ia nu ar fi avut loc!

S.C.: Faptul c` Ungaria a ]inut de Imperiul Austriac, c` este o ]ar` catolic`, a influen]at asupra felului de a gândi al poporului maghiar?

"Cupon de compensa]ie" în valoare de 1000 de forin]i.
Aceste cupoane au fost emise în diferite valori.

I.M.: Desigur! Ungaria, ca o parte a cercului de valori sau a cercului cultural al bisericii apusene, catolice, a avut acelea[i tendin]e sau a avut acelea[i influen]e care au existat în aceast` cultur`, în form` de Reform` sau în timpul Iluminismului. {i toate acestea au contribuit, a[adar, la a fi obi[nuit cu un fel de gândire pu]in diferit în ceea ce prive[te felul în care se reac]ioneaz` la diferite lucruri, cum sunt acceptate unele lucruri, cât de pasiv sau de activ se accept` lumea înconjur`toare.

S.C.: Se poate spune c` Ungaria cunoa[te mai bine "regulile jocului" lumii apuseane!

I.M.: Exact! A[a c`, dup` 3 ianuarie 1990, deja 10 ani de când avem schimbarea de sistem, am avut, deja trei alegeri generale, care s-au desf`[urat f`r` probleme. Aceasta este poate o dovad` a faptului c` structura democratic` s-a stabilit definitiv în Ungaria [i c` aceast` form` de stat func]ioneaz` bine. În ceea ce prive[te economia de pia]`, adic` a face ca economia de pia]` s` func]ioneze pe deplin, aceasta cere un timp mai îndelungat. {i poate c` întregul proces nu va fi terminat sau îndeplinit înainte ca Ungaria s` devin` membr` a Uniunii Europene. Dar este clar c`, chiar [i în domeniul economiei de pia]`, Ungaria a realizat structura institu]ional` normal`, ceea ce este necesar pentru ca o economie de pia]` s` existe [i care deja func]ioneaz`. Iar structura economic` a fost format` dup` modelele lumii vestice [i func]ioneaz` dup` modelele acesteia, natural la un nivel mai sc`zut. Produsul na]ional brut este cu mult mai sc`zut decât în lumea apusean`. Dar structurile [i felul de a func]iona sunt de fapt la fel.

S.C.: Cum a rezolvat Ungaria problema pensiilor etnicilor maghiri care au lucrat în Ungaria înainte de 1990, care [i-au pl`tit asigurarea de pensie în Ungaria, dar care ast`zi sunt cet`]enii ai altor ]`ri?

I.M.: În Ungaria, indiferent de unde locuie[ti, ai drept la pensia pentru care ai pl`tit cotiza]ie mai înainte. Pensiile se distribuie în Ungaria f`r` nici un fel de problem`. Cel care a pl`tit cotiza]ia de pensie în timpul când a muncit, în timpul când a fost activ prime[te pensia. Este vorba despre o chestiune de principiu. Parlamentul a hot`rât c` nu po]i fi privat de dreptul t`u. Acesta este un principiu de baz` sau un drept de baz` al cet`]enilor. Exist` unele condi]ii, de exemplu persoana trebuie s` fi pl`tit timp de dou`zeci de ani asigurarea de pensie.

S.C.: Marea problem` este îns` restituirea propriet`]ii private. Cum s-a rezolvat problema restituirii propriet`]ilor furate de comuni[ti în Ungaria?

I.M.: Diversele partide politice din via]a politic` maghiar` au c`zut de acord la începutul anilor '90, când s-a ridicat acesat` problem`, într-un consens ca s` nu fie o restituire, adic` s` nu se primeasc` înapoi averile care au fost luate în timpul comunist. Noi am ales un alt drum. S-a ales o solu]ie, care desigur este doar o solu]ie par]ial`, [i anume compensarea. S-a primit o compensare poate nu la întreaga valoare a averii, ci s-a f`cut o compensare pân` la un anumit procent în form` de "cupoane de compensare". A trebuit s` se fac` o evaluare a averii. Trebuia mai întâi ca s` faci o cerere s` prime[ti "compensare" [i apoi s` ar`]i documente care s` dovedeasc` ce avere ai avut mai înainte [i la ce valoare. {i apoi s-au f`cut evalu`ri de c`tre o autoritate instituit` în acest scop [i s-a aprobat o "compensare" oarecare.

S.C.: Ce fel de compensare? În bani, în cupoane...?

I.M.: În cupoane. Cei care au fost lovi]i de înc`lc`ri fizice în form` de lag`re de munc`, munc` for]at`, deport`ri [i altele asemenea, au primit bani.

S.C.: Pentru suferin]a lor, sau pentru averea privat`...?

I.M.: Pentru suferin]`, nu pentru avere. Pentru averile private, adic` cei c`rora li s-au luat fabrica, p`mântul, atelierul, etc. ace[tia au primit o oarecare compensare în form` de "cupoane de compensare" care au putut fi folosite la bursa de ac]iuni, de exemplu. Din cauza situa]iei economice a Ungariei, s-a limitat plafonul compensa]iei la 5.000.000 forint, ceea ce corespunde cu aproape 180.000 de coroane suedeze.
Cupoanele acestea au putut fi folosite în urm`toarele moduri: au putut fi vândute (a existat o pia]` de desfacere a lor); au putut fi folosite la cump`rare de ac]iuni, atunci când au fost privatizate unele propriet`]i ale statului (fabrici, uzine, p`mânt, p`duri, etc.), sau au putut fi schimbate cu "rent` pe via]`"; pot fi folosite la cump`rarea de locuin]e sau alte imobile din fondul statului. Statul a încercat s` p`streze valoarea "cupoanelor de compensa]ie".
Astfel, la privatizarea diferitelor întreprinderi s-a hot`rât ca un anumit num`r de ac]iuni s` se poat` cump`ra numai cu "cupoane de compensa]ie".

S.C.: Cum a fost cu infla]ia acestor "cupoane" în Ungaria?

I.M.: "Cupoanele de compensa]ie" sunt introduse la burs` [i ele au un curs. Cursul lor fluctueaz` împreun` cu cel al celorlalte ac]iuni. Întreg procesul se apropie de sfâr[it [i va fi terminat în curând. În ceea ce prive[te compens`rile pentru suferin]e personale, acte de violen]` [i altele asem`n`toare, ac]iunea aceasta este încheiat` astfel încât to]i cei care au avut de suferit au primit deja compensa]iile. În ceea ce prive[te compensa]iile pentru avere, toate aceste cupoane sunt deja pe pia]a de ac]iuni [i au fost folosite.

S.C.: O parte dintre români au p`r`sit România "ilegal" în timpul lui Ceau[escu. Acestora li s-a confiscat locuin]a, dac` aceasta era proprietate personal`. O mare problem` în România este înapoierea acestor locuin]e. Cum s-a procedat în Ungaria în cazuri similare?

I.M.: În Ungaria nu se folose[te aceea[i formulare de p`r`sire "ilegal` " a ]`rii. Nu s-a folosit sau nu se folosea deja din anii '40. Averea celor care au p`r`sit ]ara, dup` anii '60, nu a fost confiscat` în Ungaria. Rudele celor fugi]i au suferit unele înc`lc`ri din partea puterii de stat, ca de exemplu, greut`]i la a intra în universit`]i, greut`]i în a primi pa[aport [i altele asem`n`toare, dar celor pleca]i nu li s-a confiscat locuin]a.

S.C.: Se accept` în Ungaria dubla cet`]enie? Au persoanele cu dubl` cet`]enie acelea[i drepturi ca cei care sunt cet`]eni maghiari [i locuiesc în Ungaria?

I.M.: În Ungaria se accept` dubla cet`]enie [i în general nu exist` nicio diferen]` între ace[tia. Exist` îns` unele chestiuni practice, când este nevoie ca s` [i locuie[ti în ]ar`, chiar dac` ai cet`]enie maghiar`, ca de exemplu, pentru a avea drept de vot. Ungaria accept` dubla cet`]enie, dar pentru a avea drept de vot în Ungaria este nevoie s` ai locuin]` în Ungaria [i s` te afli în Ungaria când sunt alegeri. Nici noi, cei care lucr`m aici la ambasad`, nu am avut voie s` vot`m anul trecut, c`ci nu este voie s` votezi dac` nu te afli în ]ar`. A[a este legea! Exist` asemenea probleme de detaliu, desigur, dar ele decurg din natura lucrurilor. Cine nu pl`te[te prima lunar` de asigurare, de exemplu, nu prime[te îngrijire medical` gratuit`, fie c` este sau nu cet`]ean maghiar. Pentru a avea anumite avantaje nu este suficient s` fii cet`]ean maghiar, ci sunt [i alte cerin]e.

S.C.: Nu ar trebui ca Ungaria s`-[i adapteze legile sale la UE?

I.M.: Desigur, încetul cu încetul Ungaria î[i adapteaz` legisla]ia la UE. Vor avea loc unele schimb`ri, care decurg din filosofia legislativ` a UE. Dar este clar c` va exista o contradic]ie fa]` de UE, deoarece sunt în continuare teme actuale care nu sunt coordonate.

S.C.: Între ]`rile UE exist` diferen]e [i ele vor continua s` existe, desigur! O alt` întrebare: folose[te guvernul, parlamentul maghiar cet`]eni suedezi de origine maghiar` în serviciile statului maghiar în Suedia, la ambasad`, de exemplu?

I.M.: Chiar acum nu avem niciun cet`]ean suedez aici la ambasad`. În schimb, avem o angajat` local` care a locuit timp de dou`zeci de ani în Suedia [i care este în continuare cet`]ean` maghiar`. Dar aceasta nu este o problem` de principiu, ci doar s-a întâmplat s` fie a[a. În alte servicii sau reprezentan]e maghiare, ca de exemplu compania aerian` sau biroul de turism, sunt angaja]i [i cet`]eni suedezi. Nu este o problem` de principiu sau de lege sau decret.

S.C.: Vede guvernul, parlamentul maghiar un conflict de loialitate în a fi cet`]ean suedez de origin` maghiar` pentru a-i angaja pe ace[ti oameni în posturi legate de rela]ii bilaterale între Suedia [i Ungaria?

I.M.: Nu, nu este o chestiune de "conflict de loialitate", de principiu sau politic` în cazul nostru, ci pur [i simplu o chestiune financiar`. Nimic altceva!

S.C.: A]i primit critici din partea suedezilor de origin` maghiar` cum c` ar sim]i c` ar exista o lips` de încredere din partea autorit`]ilor maghiare fa]` de ei? Românii care locuiesc în str`in`tate consider` c` statul român are în vedere acest conflict. {i chiar [i Suedia consider` c` acest "conflict de loialitate" exist`, nu numai când este vorba de români, ci [i când este vorba despre al]i imigran]i, [i el se manifest` mai ales când este vorba de angajarea acestora în func]ii importante legate de rela]iile bilaterale dintre state.

I.M.: Nu, nu este vorba de un astfel de aspect. De exemplu, la ambasada ungar` din Helsinki au lucrat doi cet`]eni finlandezi. A[a c` nu este nicio regul` sau ceva principial. Angajata local` pe care o avem acum, care locuie[te aici, dar care este cet`]ean` maghiar`, lucreaz` pe un post care a fost de]inut mai înainte de un cet`]ean suedez, care nici nu vorbea limba maghiar`. A[a c` nu este vreo regul`, ci o întâmplare.

(Traducerea: O.Ciupitu)