ION PASCU

S.C.: Stimate domn Pascu, a]i lucrat la Ambasada României la Stockholm între 1990-93, cu probleme de pres`, [i despre colaborarea dvs. cu românii din Suedia de atunci scriam în num`rul 4/98 al CURIERULUI ROMÂNESC: "Ata[at de pres` era atunci d-ul Ion Pascu, ast`zi director în MAE, care s-a comportat civilizat [i cu spirit de respect fa]` de cel cu care venea în contact. Colaborarea cu presa de exil a tratat-o "diplomat", mai ales pentru c` a[a-i era firea. {i diploma]ia i-a mers atât de departe, încât a creat tot timpul impresia c` este interesat s` afle din experien]a originarilor români de aici. Poate chiar a [i fost!". Sunt totu[i foarte mul]i români din Suedia care nu v` cunosc. {i pentru a p`stra [i tradi]ia CURIERULUI ROMÂNESC, v` rog s` fi]i amabil [i s` v` prezenta]i cititorilor mei. Cine sunte]i domnule Ion Pascu?

D-ul Ion Pascu.

Ion Pascu: Stimat` doamn` Silvia Constantinescu, sunt bucuros s` continui, pe aceast` cale, dialogul bun avut pe perioada misiunii mele la Stockholm [i reluat cu pl`cere, recent, pe cale telefonic`. Încerc s` r`spund la întreb`rile pe care mi le-a]i adresat. Am intrat în diploma]ie acum 25 de ani, cu gradul de referent, treapt` premerg`toare primului grad diplomatic, cel de ata[at, de[i veneam din înv`]`mântul superior (asistent la Facultatea de Comer] Exterior, din Academia de Studii Economice) [i dup` cursuri postuniversitare de specializare la o universitate din SUA. De atunci [i pân` în prezent, traversând o perioad` de 9 ani în care nu s-a organizat nici un concurs de promovare, am parcurs aproape toate gradele diplomatice, ajungând ministru consilier.
În acest r`stimp, am îndeplinit diverse func]ii administrative în centrala MAE ([ef serviciu, director adjunct, director [i director general) [i în str`in`tate (îns`rcinat cu afaceri a.i. la Aden [i la Londra). În prezent coordonez departamentul ce gestioneaz` rela]iile României cu ]`rile din Amercia de Nord [i Europa [i, temporar, departamentul pentru rela]iile cu ]`rile din America Latin`, Africa, Orientul Mijlociu [i Asia-Pacific.
Sunt c`s`torit [i am 2 copii, absolven]i ai înv`]`mântului superior, ambii cunosc`tori ai limbii suedeze [i prieteni ai Suediei. So]ia, Emilia Pascu, este economist, angajat la Banc Post din Bucure[ti [i trebuie s` men]ionez c` în]elegerii ei i se datoreaz` o parte considerabil` din succesul carierei mele.

S.C.: Cum aprecia]i c` s-au dezvoltat rela]iile româno-suedeze pân` acum [i cum aprecia]i c` se vor dezvolta în continuare?

I.P.: Dup` un recul spre sfâr[itul anilor '80, raporturile româno-suedeze s-au reînscris treptat pe un curs normal, cu o dinamic` mai pronun]at` în intervalul 1994-1998. În plan politico-diplomatic, asist`m, începând cu anul 1995, la o intensificare a contactelor la nivelul autorit`]ilor guvernamentale [i al altor institu]ii din cele dou` ]`ri. Au avut loc vizite în România ale unor delega]ii conduse de: speaker-ul parlamentului (februarie 1995), ministrul transporturilor [i comunica]iilor (februarie 1996), secretarul de stat pentru afacerile externe (septembrie 1996), precum [i o delega]ie a Comisiei Consultative pentru politica de ap`rare, condus` de secretar de stat coordonator de la cabinetul primului ministru (aprilie 1998). În octombrie 1997, pentru prima dat`, o delega]ie a bisericii luterane suedeze, condus` de Primatul Suediei, a efectuat o vizit` în România, la invita]ia bisericilor ortodox` [i greco-catolic`. Din partea român`, au efectuat vizite oficiale sau de lucru în Suedia: ministrul afacerilor externe (iunie 1995), pre[edintele Cur]ii Supreme de Justi]ie (iunie 1996), secretarul general al Camerei Deputa]ilor (mai 1996), secretar de stat de la Ministerul Ap`r`rii Na]ionale (martie 1996), secretarul de stat de la Ministerul Afacerilor Externe (iulie 1997), secretarul de stat de la Ministerul Industriei [i Comer]ului (octombrie 1997), pre[edintele Comisiei Na]ionale de Statistic` (mai 1998), ministrul comunica]iilor (iunie 1998), guvernatorul B`ncii Na]ionale (iunie 1998), pre[edintele Camerei Deputa]ilor din Parlamentul României (iunie 1998) [i ministrul delegat pentru integrarea european` (aprilie 1999).
Schimburile comerciale au crescut progresiv dup` 1989, ajungând în 1998 la valoarea de 194,6 milioane $, aproximativ de 3 ori mai mare decât în anul 1994. Balan]ele schimburilor comerciale bilaterale din ultimii ani, îns`, indic` solduri constant negative pentru partea român`.
În perioada 1994-1998, investi]iile suedeze în România au crescut, de asemenea, de peste 2,5 ori, de la 15 la 46,8 milioane $, plasând în prezent Suedia pe locul 17, în lista principalilor investitori în ]ara noastr`. Se remarc`, îns`, prezen]a în România a unor puternice concerne suedeze, cum sunt ERICSSON, ELECTROLUX, ABB [i SKANIA, care realizeaz` cifre de afaceri semnificative pe pia]a româneasc`. România, ca [i alte ]`ri interesate din Europa central` [i de est, a beneficiat de sprijinul Suediei în vederea lans`rii negocierilor de aderare la Uniunea European`, simultan, cu toate ]`rile candidate [i se bucur` de asisten]` suedez` în procesul de preg`tire a speciali[tilor români care vor fi implica]i în aceste negocieri. Exist`, de asemenea, o bun` colaborare româno-suedez` pe plan interna]ional, în cadrul institu]iilor cu voca]ie universal`, pozi]iile celor dou` ]`ri fa]` de problemele majore fiind foarte apropiate sau identice. Exist` premise reale ca rela]iile bilaterale s` se dezvolte în continuare [i, pe m`sura redres`rii economice a României [i îmbun`t`]irii climatului de afaceri, s` sporeasc` interesul firmelor suedeze pentru pia]a româneasc`. La aceast` evolu]ie ar putea contribui [i cet`]enii suedezi de origine român`, atât cei care dispun de expertiz` [i posibilit`]i în diverse domenii ale colabor`rii bilaterale, cât [i to]i ceilal]i care doresc s` ajute la mai buna cunoa[tere a realit`]ilor române[ti, la formarea unei imagini reale a României în Suedia.
S-au intensificat, de asemenea, schimburile culturale, [tiin]ifice [i în domeniul educa]iei, atât în cadrul Programului de aplicare a Acordului cultural bilateral, cât [i prin în]elegeri directe între institu]ii din cele dou` ]`ri.

S.C.: Care sunt problemele pe care le are diploma]ia român` în prezent?

I.P.: Direc]ia strategic` fundamental` a politicii externe române[ti o constituie integrarea ]`rii în structurile politice, economice [i de securitate europene [i euro-atlantice. Aceast` direc]ie strategic` fundamental` se sprijin` pe consensul for]elor politice democratice ale ]`rii [i r`spunde op]iunii politice interne a societ`]ii române[ti privind înf`ptuirea reformei economice, edificarea statului de drept, afirmarea voca]iei europene a României.
Diploma]ia român` ac]ioneaz` în spirit european [i în consonan]` cu valorile societ`]ilor democratice. Dimensiunea european` [i euro-atlantic` a demersurilor diploma]iei române vizeaz` aderarea României la NATO [i la Uniunea European`, extinderea cooper`rii regionale [i subregionale, amplificarea rela]iilor bilaterale cu statele din spa]iul euro-atlantic, consolidarea caracterului special, prioritar [i privilegiat al rela]iilor dintre România [i Republica Moldova, intensificarea raporturilor cu ]`rile vecine [i valorificarea mai eficient` a rela]iilor cu ]`rile celorlalte zone ale continentului. Dimensiunea multilateral` a op]iunilor diploma]iei române vizeaz` continuarea prezen]ei active a României la ONU [i organiza]iile sale specializate, participarea României la ac]iuni de men]inere a p`cii [i cu caracter umanitar, extinderea colabor`rii cu organismele financiare interna]ionale. Diploma]ia român` acord` sprijin p`str`rii, afirm`rii [i dezvolt`rii identit`]ii etnice, lingvistice, culturale [i religioase a românilor de peste hotare, în respectul legilor [i loialit`]ii fa]` de statele în care tr`iesc, cu dorin]a de a contribui la implicarea mai activ` a românilor de pretutindeni în dezvoltarea rela]iilor bilaterale, în afirmarea spiritualit`]ii române[ti pe plan mondial.

S.C.: Ce calit`]i ar trebui s` aibe un diplomat? Cum ar trebui s` fie cei care reprezint` România acum în lume, mai ales c` unii dintre ace[ti reprezentan]i nu [i-au schimbat metodele de lucru din timpul regimului Ceau[escu, contribuind prin comportarea lor, la o imagine nefavorabil` României? Ca exemplu dau ambasada de la Stockholm, unde a]i fost nevoit s` schimba]i aproape tot personalul anul trecut. {i a[ spune c` înc`, în marea lor majoritate, salaria]ii ambasadei române la Stockholm prezint` înc` mari lacune în modul de a se prezenta, de a r`spunde la telefon, etc. Exist` norme "interna]ionale" evident, dar fiecare ]ar` are specificul ei, specific care trebuie respectat, mai ales dac` se dore[te o leg`tur` pl`cut` atât cu autorit`]ile suedeze, cât [i cu etnicii români, care tr`ind în Suedia se comport` dup` regulile de aici. De altfel, "specific" exist` în fiecare ]ar`. Ce m`suri ia MAE ca personalul ambasadei s` se comporte conform cu "specificul suedez", cu "tradi]ia" suedez`, în cazul Suediei [i în general cu tradi]ia ]`rii în care activeaz`? Se organizeaz` cursuri de instruire a personalului înainte de a intra în post, prin care s` li se indice anumite reguli de comportare specifice ]`rii respective? Ce face MAE pentru a reînnoi diploma]ia român`?

I.P.: Teoretic, diplomatul trebuie s` fie func]ionar public ideal: competent, onest [i loial. Diploma]ia impune cerin]e suplimentare, nu doar limbi str`ine, ci [i dispozi]ia perpetu` de a absorbi cu simpatie cultura ]`rii în care se afl`, în cel mai larg sens al cuvântului. La aceasta se adaug` [i nevoia de a se face acceptat [i chiar pl`cut, prin modul în care se prezint`, cum vorbe[te, cum se îmbrac`, cum î[i cultiv` rela]iile, nu doar profesional, ci [i cu o not` personal`. Sigur c` teoria este una, iar via]a real` ne confrunt` cu probleme care pot fi explicate dar nu pot fi justificate. Diploma]ii sunt oameni normali, supu[i, desigur, unei selec]ii riguroase, dar care reflect` pân` la urm` societatea în care s-au format, cu toate virtu]ile [i neajunsurile ei. În anul 1998, la ini]iativa ministrului de externe Andrei Gabriel Ple[u, s-a creat Centrul de Formare Diplomatic` [i Rela]ii Interna]ionale, care are deja 15 cursan]i, selecta]i riguros, prin interviuri [i teste, în vederea angaj`rii în MAE. Cel pu]in 18 ore de curs, cu aplica]ii practice, au fost consacrate regulilor [i uzan]elor de protocol [i comportament, conform standardelor europene. Deci exist` speran]a ca noua genera]ie de diploma]i s` fie mai bine echipa]i din acest punct de vedere. Numai la ultimul concurs de angajare în Ministerul Afacerilor Externe au fost primi]i 36 de tineri, care reprezint` mai mult de 10% din personalul diplomatic existent în centrala ministerului. Atragerea de oameni tineri, speciali[ti în domenii cum ar fi dreptul interna]ional [i rela]iile economice interna]ionale, cunosc`tori a dou` limbi str`ine, prin organizarea periodic` a unor concursuri de angajare reprezint` una dintre m`surile luate pentru reînnoirea [i întinerirea diploma]iei române. La aceasta a[ mai ad`uga faptul c`, în special în ultimii doi ani, în posturile de conducere din minister au fost numi]i oameni tineri, a c`ror medie de vârst` este 35 ani.

S.C.: Dat fiind schimb`rile social-politice din România dup` 1990, ar trebui ca acum fiecare român s` frecventeze ambasada f`r` fric`, decâte ori are nevoie, în probleme de afaceri, consulare sau cu ocazii festive. Dup` zece ani de la evenimentele din ´89, exist` la o mare parte din românii din exil înc` reticen]e fa]a de personalul ambasadelor române din lumea întreg`. Care considera]i c` este motivul men]inerii neîncrederii fa]` de salaria]ii ambasadelor?

I.P.: Dup` cum spuneam mai înainte, înt`rirea leg`turilor cu românii din afara grani]elor, sprijinirea p`str`rii [i afirm`rii identit`]ii etnice, lingvistice, culturale [i religioase a acestora reprezint` o sarcin` prioritar` a Ministerului Afacerilor Externe [i, implicit, a reprezentan]elor diplomatice [i consulare ale României în str`in`tate. Ambasadele [i consulatele noastre men]in rela]ii permanente cu asocia]iile, institu]iile culturale, de înv`]`mânt, cultur` [i mass-media ale românilor [i originarilor din România, cu toate persoanele apar]inând comunit`]ilor române[ti. În ultimii ani, un num`r tot mai mare de etnici români sau originari din România se adreseaz` cu încredere ambasadelor noastre pentru solu]ionarea unor probleme cu care ace[tia se confrunt` în ]ara de adop]ie, pentru ob]inerea de informa]ii despre ]ara noastr`, în diferite domenii sau pentru organizarea în comun a unor manifest`ri cultural-artistice, simpozioane, mese rotunde etc. Sunt frecvente situa]iile când românii din afara grani]elor între]in rela]ii de strâns` colaborare sau prietenie cu diploma]ii ambasadelor, contribuind la realizarea unor proiecte comune cu un impact benefic pentru interesele [i imaginea României în lume. Manifestând solicitudine, transparen]` [i condescenden]` în dialogul cu românii [i originarii din România care tr`iesc în afara grani]elor, cele mai multe dintre ambasadele [i consulatele noastre au devenit adev`rate "case române[ti" pentru cona]ionalii din exterior. F`r` îndoial` c` exist` situa]ii în care unii români din afara grani]elor sunt nemul]umi]i de felul în care sunt solu]ionate cererile lor adresate reprezentan]elor noastre diplomatice sau consulare.
Cei în cauz` poate c` nu cunosc sau ignor` faptul c` majoritatea problemelor de interes major pentru românii [i originarii din România care tr`iesc în afara grani]elor nu pot fi solu]ionate decât de c`tre institu]iile abilitate din ]ar`, iar misiunile diplomatice [i consulatele nu fac decât s` transmit` destinatarilor respectivele solicit`ri, cu propuneri [i sugestii de rezolvare favorabil`. Intârzierile în solu]ionarea cererilor sau r`spunsurilor negative la unele dintre acestea determin`, probabil, reticen]ele [i neîncrederea unor români din afara grani]elor fa]` de personalul reprezentan]elor noastre diplomatice [i consulare.

S.C.: Adesea salaria]ii superiori ai ambasadelor arat` o atitudine lipsit` de condescenten]` fa]` de românii din exil, atitudine care devine o piedic` în dezvoltarea rela]iilor s`n`toase dintre ambasad` [i etnicii români. Ce întreprinde MAE în "educarea" acestor reprezentan]i ai României în a ar`ta mai mult` considera]ie fa]` de etnici români?

I.P.: Ministerul Afacerilor Externe, prin compartimentul de specialitate Direc]ia Rela]ii cu Românii din Afara Grani]elor, între]ine o coresponden]` permanent` cu reprezentan]ele noastre diplomatice [i consulare asupra problematicii comunit`]ilor române[ti de pretutindeni [i solu]ioneaz`, în limitele competen]elor [i posibilit`]ilor sale, solicit`rile primite din partea acestora. Nu lipsesc din instruc]iunile conducerii MAE îndemnurile la dialog direct, sincer [i transparent cu to]i românii [i originarii din România care tr`iesc în afara frontierelor ]`rii. Nu excludem manifestarea unor atitudini [i comportamente necuvenite ale unor diploma]i [i de aceea ar fi de dorit ca cei leza]i sau nemul]umi]i s` se adreseze conducerii Ministerului Afacerilor Externe, care nu va întârzia s` ia m`surile de rigoare, a[a cum de altfel a [i f`cut-o atunci când a primit asemenea sesiz`ri.

S.C.: O parte dintre românii afla]ii în afara grani]elor au preg`tire superior` [i experien]` atât în ]ara de origin` cât si în ]ara unde s-au stabilit. Este România dispus` s` angajeze unele din aceste persoane în vederea rezolv`rii unor probleme de politic` [i economie extern`? Considera]i c` exist` vre un conflict de loialitate, dac` angaja]i etnici români?

I.P.: Pentru diploma]ie, preg`tirea superioar` [i experien]a de via]a într-o ]ar` str`in` sunt foarte importante, dar nu [i suficiente. Conform Statutului Corpului Diplomatic [i Consular Român, calitatea de diplomat o poate avea o persoan` care are cet`]enia român` în exclusivitate [i domiciliul permanent în România [i care dovede[te loialitate deplin` [i necondi]ionat` fa]` de statul român [i de politica extern` a acestuia.

S.C.: De[i numirea ambasadorilor revine pre[edintelui republicii, v` întreb pe dvs., în calitatea pe care o ave]i, când va primi Suedia un ambasador? Ave]i deja un nume?

I.P.: Ministerul Afacerilor Externe a declan[at procedura de acreditare a unui nou ambasador român în Suedia, dar, pân` la solicitarea [i ob]inerea agrementului autorit`]ilor suedeze, numele acestuia nu poate fi dezv`luit. V` pot asigura îns`, c` alegerea ]ine seama de interesele României în rela]iile cu Suedia [i r`spunde a[tept`rilor dumneavoastr` [i ale celorlal]i etnici români.